QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism

Referate Latina

Interjectia Definitie: Partea de vorbire neflexibila care exprima un sentiment, o stare sufleteasca spontana sau reda zgomote sau strigate se numeste interjectie. a. interjectii de durere: o!, ah!, heu!, hei!, ehei! (o, ah, vai): ah, te ...
Locativul Este un vechi caz concret indo-european care definea plasarea cu excluderea miscarii. Morfologic avea forme distincte la declinarea I (-ae): Romae - la Roma, Capuae –la Capua, si la declinarea a II-a (-i): domi -acasa, hum ...
Nominativul           I. Retrospectiva morfologica:  Nr.        Gen         D.I          D.II        D.III c.   D.III v     D.IV       D.V Sg. M  -a    -us,      -er, - ir ...
Numeralul Definitie: Numeralul este partea de vorbire flexibila care exprima un numar abstract, o determinare numerica a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numarare. Clasificare Numeralele se impart in patru mari grupe: numeralul ...
Prepozitia Definitie: Prepozitia este partea de vorbire neflexibila cu rol de instrument gramatical, care exprima raporturi de determinare intre parti de propozitie, legand de obicei atribute si complemente de determinatii lor. In limba ...
Pronumele Definitie: Partea de vorbire flexibila care substituie un nume se numeste pronume. Categorile gramaticale             Categoriile gramaticale ale pronumelui sunt genul, numarul si cazul, la toate pronumele, si la cateva  ...
Pronumele demonstrativ Definitie: Pronumele demonstrativ substituie nume de fiinte sau lucruri indicand apropierea sau departarea lor in spatiu sau in timp, identitatea, diferentierea sau asemanarea lor fata de alte obiecte.            ...
Pronumele relativ Definitie: Pronumele relativ inlocuieste un substantiv in propozitii subordonate neinterogative avand un dublu rol sintactic : face legatura intre subordonata si cuvantul determinat din propozitia regenta, dar indepl ...
Pronuntarea Pronuntarea literelor alfabetului limbii latine nu este cu mult diferita de cea a limbii romane, fiind doar cateva grupuri care necesita o oarecare familiarizare: - s indiferent in ce pozitie s-ar afla, initiala, mediana, fin ...
Propozitiile participiale          Sunt de doua tipuri: participiale relative si participiale absolute.          Participiala relativa determina un nume din regenta cu care se acorda in gen, numar si caz are predicatul la modul participi ...
Sistemul consonantic In epoca clasica romanii au intrebuintat urmatoarele consoane: b, c, d, f, g, h, k, l, m, n, p, q, r, s, t, x, z. Initial scriau numai cu majuscule, urmand ca scrierea cu litere mici sa apara mult mai tarziu. Litera h era c ...
Sistemul vocalic In limba latina erau cinci vocale, care aveau atat cantitate scurta, a, ĕ, ĭ, ŏ, ŭ cat si cantitate lunga: a, ē, ī, ō, ū. Cantitatea vocalelor sau a silabelor cu centru vocalic era de ...
Subordonata cauzala Arata cauza indeplinirii actiunii din regenta. Are corelative in regenta: eo, ideo, idcirco, propterea – de aceea, ob eam rem, ob eam causa, qua de causa- pentru acest motiv.. Se introduce prin urmatoarele element ...
Subordonata comparativa           Este de doua tipuri: construita cu modul indicativ este comparativa reala, iar cu modul conjunctiv este o comparativa conditionala sau ireala. Fiecare dintre cele doua comparative pot fi la randul lor comp ...
Subordonata completiva conjunctivala             Subordonata completiva conjunctivala arata tendinta si de aceea se va traduce in romana prin „sa” fata de completiva infinitivala care se traduce prin „ca”. Verbele de care depind ...
Subordonata completiva infinitivala              Completiva infinitivala arata  o complinire a verbului din regenta si poate avea functie de completiva propriu-zisa, subiectiva sau predicativa. In aceasta subordonata  subiectul es ...
Subordonata completiva interogativa indirecta Subordonata completiva interogativa indirecta presupune trecerea intr-un regim de subordonare a unei propozitii interogative directe. Verbele care introduc o astfel de completiva fac parte d ...
Subordonata concesiva        Arata o piedica in calea indeplinirii actiunii din regenta, care ar trebui sa o stopeze, dar nu o face. Corelative in regenta: tamen (totusi), at (in schimb), saltem (macar), nihilominus (totusi). Elemente de ...
Subordonata conditionala           Arata conditia de a carei indeplinire depinde actiunea din regenta. Se introduce prin: Si – daca, ni, nisi, si non- daca nu, sin – daca dimpotriva, dum, dummodo – numai sa. Se con ...
Subordonata consecutiva Arata consecinta indeplinirii actiunii din regenta.  Se introduce prin urmatoarele elemente de relatie: Ut (incat), ut non (incat sa nu), quam ut (incat, cand in regenta se afla un comparativ). Are in regentă ...


Alte pagini cu referate:
2



loading...




Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }










Cauta referat