QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate latina

Numeralul








Numeralul


Definitie: Numeralul este partea de vorbire flexibila care exprima un numar abstract, o determinare numerica a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numarare.

Clasificare

Numeralele se impart in patru mari grupe: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul distributiv si numeralul adverbial. Acestora li se adauga numeralele multiplicative, numeralele proportionale, numeralele fractionare si numeralele nehotarate, care sunt insa mai putin folosite.


Numeralul cardinal

Numeralul cardinal exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte. Acesta sta la baza tuturor numeralelor hotarate. Intrebarea la care raspunde este quot? – cat ?




I         unus, una, unum

II duo, duae, duo

III tres, tres, tria

IV quattuor

V quinque

VI sex

VII septem

VIII octo

IX novem

X decem

XI undecim

XII duodecim

XIII tredecim

XIV quattuordecim

XV quindecim

XVI sedecim

XVII septemdecim

XVIII duodeviginti


XIX undeviginti

XX viginti

XXI unus et viginti sau viginti unus

XXII duo et viginti sau viginti duo

XXX triginta

XL quadraginta

L         quinquaginta

LX sexaginta

LXX septuaginta

LXXX octoginta

XC nonaginta

C         centum

CC       ducenti, -ae, -a


CCC    trecenti, -ae, -a

CCCC quadringenti, -ae, -a CD)

D         quingenti, -ae, -a

DC       sexcenti, -ae, -a

DCC         septingenti, -ae, -a

DCCC octingenti, -ae, -a

DCCCC nongenti, -ae, -a

I (M) mille

I I duo milia

I quinque milia

I decem milia

I quinquaginta milia

I centum milia      

I decies centena milia


Numeralele care exprima zeci si sunt insotite de numerele 8, 9 de la 18 pana la 99 se exprima prin scadere, luand unu respectiv doi din numarul intreg urmator: viginti – douazeci, undeviginti – nouasprezece, duodeviginti – optsprezece.

Pentru exprimarea prin cifre a numarului 500 se folosea si semnul I . Acesta a devenit baza notarii cu cifre a multiplilor sai si orice adaugat la el insemna inmultirea lui cu zece: I - cinci mii, I - cincizeci de mii. La aceste notari, daca se pun si in partea stanga a barei atatea semne cate se afla in dreapta ei, numarul se dubleaza: I - o mie, I - zece mii. Incadrarea numeralelor cu le multiplica cu zece mii, iar asezarea unei bare orizontale deasupra numarului il multiplica cu o mie XXXVIII – treizeci si opt de mii.

Flexiunea numeralului

Numeralul cardinal este flexibil de la unu la trei. Numeralul o suta este neflexibil, dar numeralele care exprima sute se declina dupa declinarea I la feminin si dupa declinarea a II-a la masculin si neutru.


Masculin Feminin Neutru


N. unus una unum

G.     unius unius unius

D.     uni                                  uni uni

Ac. unum unam unum

Abl. uno una uno


Atunci cand numeralul unus, una, unum are plural el devine pronume sau adjectiv nehotarat.


Masculin Feminin Neutru


N. duo duae duo

G. duorum duarum duorum

D. duobus duabus duobus

Ac. duos duas duo

Abl.duobus                             duabus duobus


Numeralul duo poate avea la genitiv plural si forma contrasa duum. La fel ca acesta se declina ambo, ambae, ambo – amandoi.


Masc. Fem Neutru


N. tres tria

G. trium trium

D. tribus tribus

Ac. tres tria

Abl.     tribus   tribus



Flexiunea numeralului mille

Numeralul mille se declina doar la plural si are genul neutru:

N.Ac. milia

G.          milium

D.Abl. milibus


Numeralul ordinal


Numeralul ordinal exprima ordinea, locul pe care il ocupa cineva intr-un sir. Numeralul ordinal este flexibil si se comporta asemenea unui adjectiv din prima clasa cu trei terminatii. Intrebarea la care raspunde este quotus ?– al catelea?

primus, -a, -um – intaiul                    

secundus, -a, -um

tertius, -a, -um

quartus, -a, -um

quintus, -a, -um

sextus, -a, -um

septimus, -a, -um

octavus, -a, -um

nonus, -a, -um

decimus, -a, -um                                

undecimus, -a, -um                            

duodecimus, -a, -um                          

tertius decimus, -a –um                     

quartus decimus, -a, -um

quintus decimus, -a –um

sextus decimus, -a, -um                     

septimus decimus, -a, -um

duodevicesimus, -a, -um

undevicesimus, -a, -um

vicesimus, -a, -um

primus et vicesimus sau

vicesimus primus, -a, -um

tricesimus, -a, -um



quadragesimus, -a, -um

quiquagesimus, -a, -um

sexagesimus, -a, -um

septuagesimus, -a, -um

octogesimus, -a, -um

nonagesimus, -a, -um

centesimus, -a, -um

ducentesimus, -a, -um

trecentisimus, -a, -um

quadrigentesimus, -a, -um

quingentesimus, -a, -um

sexcentesimus, -a, -um

septingentesimus, -a, -um

octingentesimus, -a, -um

nongentesimus, -a, -um

millesimus, -a, -um

bis millesimus, -a, -um

ter millesimus, -a, -um

decies millesimus, -a, -um


Numeralul distributiv

Numeralul distributiv arata cate lucruri sau fiinte se gasesc in fiecare grupa, cand un

numar de fiinte sau de lucruri este impartit in grupe egale. Numeralul distributiv se afla prin intrebarea quoteni? – cate cati? cate cate? Numeralul distributiv are forma unui adjectiv cu trei terminatii din prima grupa de adjective. Toate numeralele distributive au genitivul plural in –um, in afara de singuli, -ae, -a care are genitivul plural –orum, -arum, -orum.



singuli, -ae, -a cate unul

bini, -ae, -a

terni, -ae, -a    

quaterni, -ae, -a

quini, -ae, -a   

seni, -ae, -a

septeni, -ae, -a

octoni, -ae, -a

noveni, -ae, -a

deni, -ae, -a    

undeni, -ae, -a

duodeni, -ae, -a

terni deni, ae, a

quaterni deni, -ae, a

quini deni, -ae, -a

viceni, -ae, -a

triceni, -ae, -a

quadrageni, -ae, -a

quinquageni, -ae, a

sexageni, -ae, -a

septuageni, ae, -a

octogeni, -ae, -a

nonageni, -ae, -a

100 centeni, -ae, -a



Bini, -ae, -a este folosit adesea si pentru ideea de pereche: bini canes – o pereche de caini.


Numeralele adverbiale


Numeralele adverbiale arata de cate ori se repeta ceva (o actiune, un numar). Intrebarea la care raspund este quoties ?, quotiens ? – de cate ori?


semel o data 13 terdecies

bis de doua ori 14 quaterdecies

ter de trei ori 15 quindecies

quater                            20 vicies

quinquies                       30 tricies

sexies                            40 quadragies

septies                           50 quinquagies

octies                             60 sexagies

novies                            70 septuagies

decies                            80 octogies

undecies                        90 nonagies

duodecies                      100 centies



Numeralele adverbiale au forma fixa. Ele se formeaza din numeralul cardinal la care se adauga sufixul –ies, in afara primelor patru numerale care au alte sufixe.


Numeralele multiplicative


Numeralele multiplicative se formeaza cu ajutorul sufixului –plex, -

plicis, care arata in cate feluri se manifesta o actiune sau de cate ori este repetat un obiect: simplex – simplu, duplex – indoit, triplex - intreit, quaqdruplex – impatrit. Numeralele multiplicative se declina ca un adjectiv cu o singura terminatie din a doua grupa de adjective.


Numeralele proportionale


Numeralele proportionale se formeaza cu ajutorul sufixelor – plus, -pla,

-plum si arata de cate ori un obiect este mai mare decat altul: simplus, duplus, triplus, quadruplus, quintuplus – de cinci ori mai mare. Numeralele proportionale se declina ca un adjectiv cu trei terminatii din prima grupa de adjective.


Numeralele fractionare


Fractiile se exprimau notand cate parti reprezenta numarul din numitor:  

dimidia pars – jumatate, tertia pars – o treime, decima pars – o zecime.


Numeralele nehotarate


Aici se includ de obicei adjectivele care exprima numarul in mod

nedeterminat: multi – multi, pauci – putini, omnes – toti, aliquot – cativa, nonnulli – unii.



Exercitii de autoevaluare

Redati in cifre arabe urmatoarele numerale: MDCXXV, XCIII, CDXLVII, CMLIX, MMIII, MCCCLXXXIX.

Redati corespondentul numeric din limbile romanice cunoscute pentru numeralele din limba latina:

Octo






Novem






Duo






Quattuor






Sex








Quinque






Tres






Septem






Decem






Unus







3. Plasand unul sub altul numeralele latine corespunzand cifrelor: I, VIII, X, in ordinea pe care o permit initialele veti obtine un alt numeral. Care?

4. Traduceti si declinati: un singur binefacator, o singura metoda, doua nave, doua genuri, trei zile, trei trupe.

5. Completati careul:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10








































































































Orizontal: 1. nedreptati (G.pl.) 2. a mea(Ac.sg.) - fericita 3. casus belli(presc.) 4. a iesi, - teme-te 5. prenume masc.(N.sg.) - doi 6.a fi - negatie 7. indica o conditie - cetateanului 8. stapanilor 9. despre - arata o opozitie - 49 (cifre romane) 10. ei ar pierde.

Vertical: 1. elan – nu refuza 2. negatie – 11(cifre romane) - acelasi 3. aruncati 4. pe umbre – consoanele de la a trimis 5. va sti 6. acolo – urmeaza lui primum 7. acestea puse invers- vocativ al pronumelui personal – cu forta 8. ratiune (G.sg.) 9. cand – prepozitie cu Ac. sau Abl. 10 tu ai prefera – ea vrea.

6. Traduceti textul in limba romana:

Gallia est omnis divisa in partes tres, quarum unam incolunt Belgae, aliam Aquitani, tertiam qui ipsorum lingua Celatae, nostra Galli appellantur. Hi omnes lingua, institutis, legibus inter se differunt. Gallos ab Aquitanis Garumna flumen, a Belgis Matrona et Sequana dividit. Horum omnium fortissimi sunt Belgae.

(dupa Caesar

Traduceti in limba romana:

Auriga in circo Maximo certabatur. Inter ceteros aurigas, viginti numero, unum tantum timebat, Arvinium nomine, quia is saepe in talibus ludis victor fuerat. Igitur, duobus diebus ante ludos, vatem adire voluit eumque interrogavit: „Victorne ero?” Vates autem respondit: „Arvinium te video victurum esse.” Facile tamen ante tria milia civium ab Arvinio victus, ad vatem mox rediit et centum sestertios datos ab eo petivit. Is autem respondit:” Iniuria quidem me reprehendis. Cur existimavisti te victorem fore? Non enim tibi dixi:”Arvinium victurus es. Propter stultitiam tuam poenas dedisti.”

Traduceti in limba latina:

Tiberius Sempronius Gracchus, tatal celor doi celebri tribuni ai plebei, trimis in Spania, a fost prin inteligenta si curajul sau un exemplu pentru toti comandantii. El a construit o suta de locuri fortificate intr-un singur an. El si-a instalat linia de bataie in fata unei tabere bine aparate. Comandantii dusmanilor i-au trimis trei ambasadori. Acestia ii spun ca au in fortificatia lor o cantitate uriasa de provizii si ca pot sta asediati timp de zece ani fara nici o grija. Atunci Gracchus i-a raspuns ca el va cuceri cetatea in al unsprezecelea an.

Traduceti in limba romana:

Eo duce, nobiles in tribunum brevem impetum fecerunt. Unus ex Tiberii collegis eum primum vulneravit; deinde Scipio Nasica sua manu interficit. Mille amici eius vi quoque perierunt, et nobiles eorum corpora nocte in Tiberim iecerunt. Post decem annos, Caius Gracchus, fratris exemplo, simili studio consilia eiusdem generis iniit. Igitur tribunus plebis factus, sicut frater, res mutare voluit. Scimus eum adversus nobiles etiam acriorem et vehementiorem Tiberio fuisse. Volebat enim omnes agros dividere, novas colonias non tantum in Italia sed etiam in Africa aedificare, omni Italiae civitatem dare, magnam frumenti copiam plebi distribuere.

Senatus eodem modo talibus consiliis obesse statuit. Postquam enim C.Gracchus Aventinum occupavit, L.Opimius consul amicos suos ad arma vocavit. Caius mox intellexit se victorem non fore; noluit tamen Opimii milites se interficere. Itaque servo gladium suum dedit et ab eo mortem petiit. Miles autem qui aderat Caii caput consuli praebuit, et Opimius ei pro capite idem auri pondus dedit. Romani etiam tradebant militem in caput plumbum fudisse; ita enim id gravius erat et munus a milite acceptum maius fuit. Caii ac multorum eius amicorum corpora nobiles in Tiberim iecerunt. Senatus autem iussit consules domum tribuni igne delere et eius bona vendere. Gracchorum tamen exempla numquam e plebis memoria exierunt.

(dupa Plutarh)

Vocabular:

Absum, esse, fui (v.) a lipsi, a fi departe.

Acer, acris, acre (adj.3) acerb.

Acies, ei (f)     linie de bataie.

Adeo, ire, ii, tum (v.) a se apropia.

Aedifico, are, avi, atum (v.) a construi.

Animus, i (m) curaj, spirit.

Beneficus, a, um (adj.3) binefacator.

Caedo, ěre, cecidi, caesum (v.) a izbi, a lovi, a bate.

Capio, ěre, cepi, captum (v.) a cuceri.

Castra, orum (n) abara.

Certo, are, avi, atum (v.) a se intrece.

Circus, i (m)  circ.

Civitatem Italiae dare (do) a oferi cetatenie italica.

Deleo, ēre, evi, tum (v.)         a distruge.

Desideo, ēre, sedi (v.) a sedea pe loc.

Differo, ferre, tuli, latum (v.) a se deosebi.

Dispono, ěre, posui, positum (v.) a dispune.

Divido, ěre, di, sum (v.) imparti.

Exemplum, i (n) model.

Exeo, ire, ivi(ii), itum (v.) a iesi.

Facio, ěre, feci, factum (v.)a face, a construi.

Fortis, e (adj.2) puternic.

Frumentum, i (n) provizie, recolta.

Fundo, ěre, fundi, fussum (v.)a varsa, a imprastia.

Genus, eris (n) categorie, fel, neam.

Gladius, ii (m) sabie.

Iacio ěre, ieci, iactum (v.) a arunca.

Igitur (adv.)   asadar.

Ignis, is (m) foc.

Impetus, us (m) atac, navala.

Incolo, ěre, ui, tum (v.) a locui.

Ineo, ire, ii, itum (v.) a initia.

Iniuria, ae (f) nedreptate.

Institutum, i (n) obicei, plan.

Intellegentia, ae (f) inteligenta.

Interficio, ěre, feci, fectum (v.) a ucide.

Itaque (adv.)  prin urmare.

Iubeo, ēre, iussi, iussum (v.) a porunci.

Legatus, i (m)            sol, ambasador.

Methoda, ae (f) metoda.

Mitto, ěre, misi, missum (v.) a trimite.

Mox (adv.) apoi.

Munio, ire, ivi, itum (v.) a intari, a fortifica.

Munitio, onis (f) intaritura, fortificatie.

Munus, eris (n)          datorie.

Muto, are, avi, atum a schimba.

Navis, is (f) corabie.

Oppugno, are, avi, atum (v.)a asedia.

Peto, ěre, ivi, tum (v.) a cere, a ataca.

Plebs, is (f)     plebe.

Plumbum, i (n) plumb.

Pondus,eris (n) greutate.

Praebeo, ēre, ui, itum (v.) a prezenta, a da.

Praefero, fere, tuli, latum (v.)a prefera.

Quia (conj.) fiindca.

Redeo, ire, ii, tum (v.) a se intoarce.

Sed (conj.) dar.

Sestertius, ii (m) sestert.

Statuo, ěre, ui, tutum (v.) a hotari.

Studium, ii (n)           studiu, zel.

Talis, e (adj.2) asemenenea.

Tantum (adv.) numai.

Timeo, ēre, ui (v.)          a se teme.

Trado, ěre, didi, tum (v.)     a trada.

Tribunus, i (m)tribun.

Vates, is (m)   profet.

Vehemens, ntis (adj.1) violent, amarnic.

Vendeo, ēre, didi, tum (v.) a vinde.

Voco, are, avi, atum (v.) a chema.

Volo, velle, volui (v.) a vrea.

Vulnero, are, avi, atum (v.)a rani.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }