QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate latina

Pronumele







Pronumele


Definitie: Partea de vorbire flexibila care substituie un nume se numeste pronume.

Categorile gramaticale

Categoriile gramaticale ale pronumelui sunt genul, numarul si cazul,

la toate pronumele, si la cateva apare persoana.

Clasificarea pronumelui

In limba latina sunt sapte tipuri de pronume: pronume personal, pronume reflexiv, pronume posesiv, pronume demonstrativ, pronume relativ, pronume interogativ, pronume nehotarat.




Pronumele personal

Este pronumele care desemneaza diferite persoane gramaticale, fara a da si alte informatii. Persoana I arata locutorul, persoana a II-a arata conlocutorul, iar persoana a III-a se refera la destinatar.

In limba latina pronumele personal are forme proprii doar pentru persoana I si persoana a II-a singular si plural. Pentru persoana a III-a pronumele nu are forme proprii si atunci cand el nu este subinteles imprumuta forme ale pronumelui demonstrativ sau ale pronumelui reflexiv. Pentru ca in limba latina desinenta verbala implica de la sine intrebuintarea pronumelui personal propriu-zis, aparitia lui inaintea verbului capata o valoare emfatica: ego narro – eu unul povestesc.

Singular

Pers.I                     Pers.II

N. ego (eu)                       tu (tu)

G. mei (de mine) tui (de tine)

D. mihi (mie) tibi (tie)

Ac. me (pe mine) te (pe tine)

Abl. me (cu, de la tine) te (cu, de la tine)

V. - tu (tu)


Plural

Pers.I Pers.II

N. nos (noi) vos (voi)

G. nostri (de noi) vestri (de voi)

nostrum(dintre noi) vestrum (dintre voi)

D. nobis (noua) vobis (voua)

Ac. nos (pe noi) vos (pe voi)

Abl. nobis (cu, de la noi) vobis (cu, de la voi)

V. - vos (voi)

Cand pronumele personal este insotit la cazul ablativ de prepozitia cum (cu), aceasta se ataseaza la finalul pronumelui devenind o postpozitie: mecum (cu mine), tecum (cu tine), nobiscum (cu noi), vobiscum (cu voi).

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv desemneaza diferitele persoane gramaticale, exprimand identitatea complementului cu subiectul unui verb si caracterizandu-se prin identitatea de persoana cu verbul insotit. Pronumele reflexiv are forme proprii doar pentru persoana a III-a, care sunt identice la singular si plural. De asemenea nu are nominativ si vocativ singular si plural.

G. sui (de sine)

D. sibi (siesi)

Ac. se (pe sine)

Abl. se (cu sine, de la sine, de catre sine)


Pronumele reflexiv poate fi intalnit cu o forma reduplicata la cazul acuzativ si ablativ sese, care nu influenteaza traducerea. In stil indirect, pronumele reflexiv are valoarea unui pronume personal de persoana a III-a. Aparitia lui arata ca el se raporteaza la subiectul propozitiei, fata de pronumele demonstrativ care se distinge de subiect

Dicit se Romam abire. (Spune ca el pleaca la Roma).

Dicit eum Romam abire (Spune ca acesta pleaca la Roma) – unde acesta este diferit de subiectul primei propozitii.


Pronumele posesiv

Pronumele posesiv indica posesorul si obiectul posedat in functie de cele trei persoane existente, deci are o dubla valoare pronominala. Pronumele posesiv poate aparea si numai cu valoare de pronume, dar cel mai adesea el este adjectiv pronominal, dupa cum o arata si forma sa. Pronumele posesiv se declina ca un adjectiv cu trei terminatii din prima clasa: la feminin dupa declinarea I, iar la masculin si neutru dupa declinarea a II-a. Totodata formele terminate la nominativ singular in –er se declina ca un substantiv care il pierde pe –e pe parcursul flexiunii.


Un singur posesor si un obiect posedat

Locutor meus, mea, meum al meu, a mea

Conlocutor tuus, tua, tuum al tau, a ta

Destinatar suus, sua, suum al sau, a sa


Un singur posesor si mai multe obiecte posedate

Locutor mei, meae, mea ai mei, ale mele

Conlocutor tui, tuae, tua ai tai ale tale

Destinatar sui, suae, sua ai sai, ale sale


Mai multi posesori si un singur obiect posedat

Locutor noster, nostra, nostrum al nostru, a noastra

Conlocutor vester, vestra, vestrum al vostru, a voastra

Destinatar suus, sua, suum al lor, a lor


Mai multi posesori si mai multe obiecte posedate

Locutor nostri, nostrae, nostra ai nostri, ale noastre

Conlocutor vestri, vestrae, vestra ai vostri, ale voastre

Destinatar sui, suae, sua ai lor, ale lor

Atentie! In cazul pronumelui posesiv, singura abatere de la flexiunea mentionata consta in faptul ca meus are vocativul singular mi, iar vester nu are vocativ.

Flexiunea pronumelui posesiv

Un singur posesor si un obiect posedat

Locutor                                                  Conlocutor



M. F. N. M. F. N.

N. meus mea meum N. tuus tua tuum

V. mi        mea meum V. tue tua tuum

G. mei meae mei G. tui tuae tui

D. meo meae meo D. tuo tuae tuo

Ac. meum meam meum Ac. tuum tuam tuum

Abl. meo mea meo Abl. tuo tua tuo

Destinatar

M. F. N.

N. suus sua suum

V. sue sua suum

G. sui suae sui

D. suo suae suo

Ac. suum suam suum

Abl. suo sua suo

Un singur posesor si mai multe obiecte posedate

Locutor                              Conlocutor

M. F. N. M. F. N.

N. mei           meae mea N. tui tuae tua

V. mei           meae mea V. tui tuae tua

G. meorum mearum meorum G. tuorum tuarum tuorum

D. meis meis meis D. tuis tuis tuis

Ac. meos        meas mea Ac. tuos tuas tua

Abl. meis meis meis Abl. tuis tuis tuis

Destinatar

M. F. N.

N. sui suae sua

V. sui suae sua

G. suorum suarum suorum

D. suis suis suis

Ac. suos suas sua

Abl. sui suae sua


Mai multi posesori si un singur obiect posedat

Locutor             Conlocutor

M. F. N. M. F. N.

N. noster nostra nostrum N. vester vestra vestrum

V. noster nostra nostrum V. . . . . . . . . . . . .

G. nostri        nostrae nostri G. vestri vestrae vestri

D. nostro nostrae nostro D. vestro vestrae vestro

Ac. nostrum nostram nostrum Ac. vestrum vestram vestrum

Abl. nostro nostra nostro Abl. vestro vestra vestro


Pentru persoana a III-a flexiunea lui suus, sua, suum este cea mentionata.


Mai multi posesori si mai multe obiecte posedate

Locutor

M. F. N.



N. nostri nostrae nostra

V. nostri nostrae nostra

G. nostrorum nostrarum nostrorum

D. nostris nostris nostris

Ac. nostros      nostras nostra

Abl nostris nostris nostris


Conlocutor

M.                    F. N.

N. vestri             vestrae vestra

V.       . . . . . . . . . . .

G. vestrorum vestrarum vestrorum

D. vestris vestris vestris

Ac. vestros           vestras vestra

Abl. vestris vestris vestris


Exercitii de autoevaluare:


Declinati la plural in functie de genul indicat urmatoarele pronume: noster, vestra, suum, meus, tua.


Recunoasteti formele pronominale si indicati categoriile gramaticale ale acestora: tibi, sui, me, nos, meorum, tuis, vestris, se, ego, tu, nostrum, vestri, suo, tuos, meas, tui.


Traduceti formele pronominale in limba latina: de noi, dintre voi, mie, al meu, pe ai tai, despre ai vostri, cu noi, de catre tine, pentru mine, pe ai sai, pe ale sale, dintre noi pe mine, cu voi de la noi, voua despre sine.


Traduceti in limba latina propozitiile:

Toate cadourile sale le-a primit de la bunicii tai. Mie imi spune prietena ta secretele tale. Isi aminteste de noi tarziu. Se intalneste cu noi si vorbeste despre voi. Inteleptul se ingrijeste singur de sine si de ale sale. O! Tu, zeul nostru binefacator, da-ne inapoi pe fiica noastra rapita de la noi!


Traduceti in limba romana:

Homines pigri et se et sibi sunt perniciosi. Romani semper patriae suae pugnabant et suis inimicis nocebant. Nosce te ipsum. Semper memores vestri erimus et vestra dona libenter accipimus. Pater noster qui es in caelis, sanctificetur nomen tuum, veniat regnum tuum, fiat voluntas tua sicut in caelo et in terra. Panem nostrum quotidianum da nobis hodie et dimitte nobis debita nostra, sicut et nos dimittimus debitoribus nostris; et ne nos inducas in temptationem, sed libera nos a malo. Amen.


Traduceti in limba romana:

Quae cum ita sint, Catilina, perge quo coepisti. Nimium diu te imperatorem tua illa Manliana castra desiderant. Educ tecum etiam omnes tuos; si minus quam plurimos: purga urbem. Magno me metu liberabis, dummodo inter me atque te murus intersit. Nobiscum versari iam diutius non potes: non feram, non patiar, non sinam.

(dupa Cicero


Vocabular:

Accipio, ĕre, cepi, ceptum (v.) - a primi.

Amica, ae (f.) - prietena.

Avus, i (m.) – bunic.

Beneficus, a, um (adj.3) – binefacator.

Caelum, i (n.) – cer.

Castra, orum (n.) – tabara.

Coepi, isse (vb.def.) - a incepe.

Convenio, ire, i, tum (v.) - a se aduna, a se intalni.

Curo, are, avi, atum (v.) - a vea grija, a se ingriji.

Debitum, i (n.) - datorie, greseala.

Desidero, are, avi, atum (v.) – a dori.

Dico, ĕre dixi, ctum (v.) - a zice, a vorbi.

Dimmitto, ĕre, si, sum (v.)- a inlatura.

Diu (av.) - mult timp.

Donum, i (n.) –cadou.

Dummodo (conj.) - numai sa.

Educo, ĕre, xi, ctum (v.) - a scoate.

Fero, ferre tuli latum (v.) - a ingadui.

Filia, ae (f.) – fiica.

Hodie (adv.) – astazi.

Imperator, is (m.) - conducator, imparat.

Induco, ĕre, xi, ctum (v.) - a induce, a duce.

Intersum, esse, fui (v.) - a se interpune.

Libenter (adv.) - cu placere.

Libero, are, avi, atum (v.)- a elibera.

Malum, i (n.) – rau.

Memini, meminisse (vb.def.) - a –si aminti.

Memor, is (adj.1) - care isi aminteste.

Metus, us (m.) – teama.

Murus, i (m.) – zid.

Nimium (adv.) – prea.

Noceo, ēre ui (v. cu Dat.) - a vatama.

Nosco, ĕre, novi, notum (v.) - a cunoaste.

Patior, pati, passus sum (v.) - a suporta.

Pergo, ĕre, perrexi, perrectum (v.) - a continua.

Perniciosus, a, um (adj.3) – primejdios.

Pugno, are, avi, atum (v.)- a lupta

Purgo, are, avi, atum (v.) - a curata, a elibera

Raptus, a, um (adj.3) – rapit.

Regnum, i (n.) - imparatie, putere, domnie.

Sanctifico, are, avi, atum (v.)- a sfinti.

Secretum, i (n.) - secret, taina.

Sino, ĕre, sivi, situm (v.) - a ceda.

Solus, a, um (adj.3) – singur.

Tarde (adv.) tarziu.

Temptatio, onis (f.) – ispita.

Versor, ari, tus sum (v.) - a trai, a se afla intr-un mediu.

Voluntas, tis (f.) vointa. .








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }