ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN JUDETUL CLUJ

Capitolul I

Localizarea si caracterizarea judetului CLUJ

Judetul Cluj se situeaza in jumatatea nord-vestica a tarii, intre paralelele de 47°28' in nord si 46°24' in sud, respectiv meridianele de 23°39' in vest si 24°13' in est. Este situat in inima provinciei istorice Transilvania, in zona central-vestica a Romaniei, avand ca vecini judetele Bihor, Salaj, Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud si Mures. Acopera 6.674 km patrati (2,8% din suprafata Romaniei).

Judetul Cluj ca suprafata, a fost locuit din vremuri imemorabile. Descoperirile arheologice din aceasta regiune, atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana. Cele mai vechi asezari neolitice din Romania au fost descoperite in zona Gura Baciului. Important centru politic in timpul guvernarii romane, orasul a fost o perioada capitala Daciei Porolissensis. Colonizarea romana a acoperit intraga suprafata a judetului, fapt atestat de numeroase vestigii. In secolul al II-lea i.Hr., aici s-a dezvoltat civilizatia geto-daca, mentionata in scrierile lui Herodot. Dupa cucerirea Daciei de catre romani si transformarea acesteia in provincie, vechiul oras Napoca a fost ridicat la rangul de municipiu de catre Imparatul Adrian (124 D.Hr.), si apoi transformat in colonie, in timpul domniei lui Marcus-Aurelius (160-180 d.Hr.). Dupa retragerea administratiei si armatei romane la sud de Dunare (275 d.Hr.), regiunea a continuat sa fie locuita, populatia supravietuind perioadei de migratie a barbarilor dinspre estul si sudul Europei. In anul 1213 d.Hr., localitatea Cluj-Napoca de astazi este mentionata sub numele de Castrenses de Clus impreuna cu dealurile din imprejurimi. In anul 1316, Clujul obtine privilegiul de Civita, iar in secolele XIV-XV, devine unul din cele mai impunatoare orase din Transilvania, fiind un important centru economic, politic si cultural. Rascoala de la Bobalna din anul 1437, taranii se revolta impotriva nedreptatilor si opresiunii dar deznodamantul este tragic. In anul 1550 este pusa in exploatare prima imprimerie.

Judetul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din tara. Potentialul sau economic este dat de resursele locale, traditia si experienta de durata in majoritatea sectoarelor, cat si prin pozitia sa de lider al cometului in Transilvania, datorita asezarii favorabile, la rascruce de rute comerciale importante care leaga Europa Centrala de zona Balcanilor. Judetul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Campia Turzii si Gherla, un oras - Huedin, 75 comune si 420 de sate. La 1 iulie 2003, judetul Cluj avea o populatie stabila de 684 383 locuitori. Care raportata la suprafata teritoriului, da o densitate de 102,5 locuitori/km2.

Din totalul populatiei judetului, 453.722 locuitori traiesc in mediul urban, gradul de urbanizare demografica fiind de 66,3 %, ceea ce inseamna ca la fiecare trei persoane, doua locuiesc in municipii sau orase.

Resedinta administrativa este municipiul CLUJ - NAPOCA, cu o populatie de 332.297 locuitori ceea ce reprezinta 47,7% din populatia totala a judetului. Municipiul Cluj-Napoca, este asezat in Podisul Transilvaniei, pe malurile Somesului Mic. Prima atestare documentara o gasim in sec.I, orasul fiind o cunoscuta asezare daco-romana a carui numele era Napoca.

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare si rutiere care il traverseaza, lucru care asigura legatura cu principalele orase ale tari si centrele regionale, atat pentru calatori cat si pentru marfa. Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucuresti - Oradea - Budapesta - Viena). Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orasele principalele din Romania, intretinute de compania nationala de transport feroviar de calatori, CFR. Concomitent, exista si doua trenuri internationale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona si Ady Endre). Gara Centrala asigura transportul feroviar spre Bucuresti si multe alte orase principale romanesti, prin linii Intercity si Sageata Albastra. Orasul dispune si de doua gari secundare, Gara Mica Cluj-Napoca (situata in imediata apropiere a Garii Centrale) si Cluj-Napoca Est.

Capitolul II

Prezentarea potentialului turistic al judetului CLUJ

Eterogenitatea cadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si elemente etnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare atractivitate turistica, pe plan intern si international.

Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc.

Relieful este predominant deluros si muntos, altitudinile maxime inregistrandu-se in masivele Vladeasa  1842  m si Muntele Mare  1826 m , iar altitudinea minima la iesirea Somesului din judet 227m.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raurile: Somesul Mic inclus aproape integral in cuprinsul judetului, Crisul Repede si Ariesul inferior, lacuri naturale si iazuri ( Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga etc.) si de lacurile de interes hidroenergetic : Belis-Fintinele, Tarnita si Gilau.

Apele de adancime sunt mai slab reprezentate si se caracterizeaza prin mineralizare ridicata. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se gasesc la Dezmir, Cojocna, Gadalin, Sic, Gherla, Leghia, Someseni, Turda etc.

Prin pozitia sa, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. In sectorul muntos (masivele Vladeasa si Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar in restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse intre 17 - 19 ° C in zona montana si cresc la 23-25 ° C in regiunile deluroase, de podis si campie.

Judetul Cluj beneficiaza de situarea sa la intersectia unor importante magistrale feroviare si rutiere care-i asigura legaturi lesnicioase cu toate zonele tarii. De asemenea, aeroportul din  municipiul Cluj-Napoca confera legaturi curente si rapide cu capitala tarii atat pentru cerintele judetului cat si pentru ale unor localitati limitrofe.

Judetul Cluj dispune de bogate si variate resurse naturale. Minereurile de fier au intrat in circuitul economic din anul 1962, prin exploatarile de la Capusul Mic si Baisoara, fiind efectuate pe parcurs si o serie de prospectiuni geologice la Vlaha, Savadisla si Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentati prin carbunii bruni exploatati in zona Ticu-Dancu-Bagara si turba, exploatata in sectorul Calatele si Capatana. Exista, de asemenea, un dom gazeifer la Puini in Campia Transilvaniei.

Pe langa minereuri de fier si combustibili minerali, exista in judet, o gama variata de minerale utile si roci, intre care: cuart in Muntele Mare si in perimetrul localitatii Somesul Rece (unde se gaseste si feldspat),  dacite si andezite in masivul Vladeasa si in perimetrul localitatilor Morlaca, Bologa,  Poieni,  Sacuieu,  Stolna  si  Iara,  granite  in  masivul  Muntele Mare,  calcare si dolomite utilizate pentru fabricarea liantilor (var, ciment), exploatate la Sandulesti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Cornesti, nisipuri caoline la Popesti, Topa, Bagara, Garbau etc., sare, cu insemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Somesul Mic la Gilau, Floresti si pe Ariesul inferior.

    Dintre zonele si obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie mentionate :

-Vladeasa si Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea padurilor de rasinoase, aer ozonat, strat de zapada apreciabil si de durata, favorabila sporturilor de iarna.

-Muntii Trascaului, deosebit de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcare, pe o arie relativ restransa putand fi intalnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzestilor si Coltestilor), defilee, stanci impozante, pereti de calcare, pesteri etc.; 

 -Muntele Baisorii, zona ce se remarca prin peisaje de exceptionala frumusete cautata vara de amatorii de vanat si pescuit si iarna de cei ai " sportului alb";

-zona Gilau - Tarnita, care ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana;

-zona Belis - Fantanele situata pe malul stang al lacului de acumulare, pretabila pentru agrement si practicarea de sporturi nautice;

-Bazinul Padis si Cetatile Ponorului, cu chei si pesteri unice in lume prin caracteristicile lor.

Statiunile balneoclimaterice prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna, Baita, Turda si Ocna Dejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru modernizarea si largirea amenajarilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judetului. Bogatia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanta similara ca si patrimoniul arhitectural, incluse in mare parte in circuitul national, constituie o certa si permanenta sursa de atractie turistica.

In municipiul Cluj - Napoca atrag atentia monumente ca : Biserica "Sf. Mihail" -biserica a Franciscanilor-, Statuia ecvestra reprezentand pe Sf.Gheorghe ucigand balaurul, Statuia ecvestra a lui Matei Corvin, Biserica reformata ridicata de Matei Corvin, Statuia ecvestra a domnului roman unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cladirea Redutei - de care se leaga memorabile evenimente din istoria transilvana, Teatrul National, Catedrala ortodoxa, grupul statuar "Scoala Ardeleana", Monumentul "Ostasului Roman", statuia lui Avram Iancu", statuia lui Mihai Eminescu si a lui Lucian Blaga  etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt: Palatul Banffy (P-ta Unirii nr.30) - gazduieste din 1959 Muzeul National de Arta, al doilea din tara ca zestre de arta romaneasca dar si straina  (peste 4000 de lucrari), Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Sectia  in aer liber a  Muzeului Etnografic (85 de unitati), Muzeul memorial "Emil Isac", Colectia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie si Geologie si Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

Gradina botanica, una dintre cele mai cunoscute si mai bine organizate din sud-estul Europei, ofera un bun prilej de destindere, dar si de instruire pentru numerosi turisti din tara si strainatate. Gradina Botanica - Muzeu national, gradina a fost fondata in 1872, avand o suprafata initiala de 4,3 ha. Prin grija prof. A.Richter suprafata sa a crescut la 9,6 ha. In 1920, prof. A. Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi gradini botanice, a carei amenajare s-a realizat intre 1920-1930. In prezent gradina are 14 ha si o diferenta de nivel de 20 m si este impartita in mai multe sectoare, adapostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Gradina mediteraneeana, Rosarium, Gradina japoneza), sectia fotogeografie (plantele sunt asezate dupa asociatiile lor naturale), sectia de sistematica (plantele sunt randuite dupa principii filogenetice). Remarcabile sunt cele doua grupe de sere cu o suprafata de 3500 mp, cu plante tropicale de interes stiintific si utilitar, Muzeul conceput in scopuri didactice si Ierbarul general al Universitatii (42.000 coli cuprinzand esantioane din flora romaneasca si de pe tot globul). Sub redactia Gradinii Botanice se editeaza publicatii de specialitate (Catalogul de seminte, Contributii botanice etc.

Municipiul Cluj-Napoca este renumit si pentru diferite activitati si manifestari cultural-artistice: spectacole (Filarmonica de stat, Opera Romana si Opera Maghiara, Teatrul dramatic in limba romana si limba maghiara), expozitii, manifestari traditionale, festivaluri (Festivalul international Lucian Blaga, Toamna muzicala, Salonul national de carte, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania, Festivalul international de film).

In municipiile Dej si Turda, bisericile in stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate in pietele centrale, constituie importante puncte de atractie. Casele memoriale vin sa intregeasca patrimoniul de monumente cu atractie turistica : "Dr. Ioan Ratiu"  la Turda si "Octavian Goga" la Ciucea.

Capitolul III

Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Atractia turistica a judetului este sporita de numarul mare de hoteluri, restaurante si cluburi:

hoteluri, pensiuni, moteluri si campinguri (cca 4000 locuri de cazare);

restaurante, pizzerii, cafenele si cluburi - in afara de vasta oferta gastronomica, atat cu specific local / regional, cat si international, multe dintre acestea si-au imbogatit oferta si cu manifestari artistice (spectacole de rock, jazz, blues, expozitii de pictura si fotografie, prezentari de moda etc).

Capacitatea turistica a judetului Cluj in 2001 cuprindea: 26 hoteluri  (2489 locuri), 5 hanuri si moteluri (182 locuri), 7 cabane turistice (852 locuri), 3 campinguri (1610 locuri), 27 vile turistice (209 locuri) si 2 tabere de elevi si prescolari (140 locuri); pe langa aceste capacitati de cazare, in ultimii ani, functioneaza si unitati de tip ferma si pensiune turistica in numar de 33 cu 423 locuri.

Sursa : www.insse.ro

Dupa cum se observa capacitatea de cazare a inregistrat o crestere, foarte mica atat la cea existenta cat si la cea in functiune. In ceea ce priveste utilizarea capacitatii in functiune aceasta are o pondere foarte mica. In judetul Cluj in 2001 din 1794mii locuri in functiune au fost utilizate 274(in proportie de 15,3%);iar in 2005 din 2032 de locuri au fost utilizate 512 (in proportie de 25.2%).

Ponderea capacitatii de cazare din judetul Cluj in total Romania

Sursa :calcule proprii

Din tabel ne putem da sema ca ponderea capacitatii de cazare din judetul Cluj in total Romania nu a inregistrat o crestere forte mare pe parcursul a 5 ani, la 100 de locuri de cazare in functiune in Romania in judetul Cluj exista aproximativ 4 locuri cazare.

In continuare vom analiza ponderea capacitatii de cazare din judetul Cluj in total Nord - Vest.

Ponderea capacitatii de cazare din judetul Cluj in total Nord-Vest:

Sursa :calcule proprii

Din totalul de 100 de locuri de cazare existente in regiunea Nord-Vest , aproximativ 24 sunt detinute de judetul Cluj. Aceasta pondere nu a crescut foarte mult de-a lungul anilor analizati.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe regiuni de dezvoltare si judete in anul 2005 comparativ cu anul 2001:

Sursa : www.insse.ro

Structurile de primire turistica sunt foarte variate, cuprinzand : hoteluri si moteluri, hanuri turistice, vile, pensiuni, tabere elevi, sate de vacanta,etc. pensiunile turistice sunt foarte numeroase , numarul lor a crescut foarte mult din 2001 pana 2005, fapt care se datoreaza dezvoltarii turismului rural si agroturistic.(numarul acestora s-a dublat din 2001 pana in 2005).

In aceasta perioada au aparut si altfel de structuri de primire cum ar fi: hoteluri pentru tineret, hosteluri, popasuri turistice(in 2005 existand cate 2 din fiecare structura).

In ceea ce priveste numarul hotelurilor, motelurilor, vilelor numarul lor a inregistrat o crestere(in 4 ani s-au mai construit 18 hoteluri+moteluri si 8 vile, bungalouri). Numarul unitatilor de tip casuta, campinga scazut de la 6 in 2001 la 2 in 2005.

Capitolul IV

Analiza circulatiei turistice si previziunea sa

In urma unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia ca motivele principale pentru care judetul Cluj a fost vizitat de catre turisti sunt urmatoarele:

1) vizitarea obiectivelor istorice, culturale si naturale;

2) petrecerea mini-vacantelor si concediilor;

3) petrecerea week-end-ului.

Datele actuale arata ca o parte importanta din turisti vin din alte tari, majoritatea dintre acestia provenind dintr-un numar relativ mic de tari. Unii turisti straini tind sa stea pentru perioade mai lungi de timp, unii folosesc zona ca destinatie primara pentru sederi mai lungi.

In ceea ce priveste analiza circulatiei turistice in judetul Cluj se poate observa ca numarul de turisti a crescut pe parcursul a 5 ani , inregistrandu-se o crestere medie de aproximativ 34 de turisti, cu un ritm de crestere de 0.18%. Daca analizam ponderea detinuta de numarul de turisti din Cluj in totalul turistilor din Romania observam ca aceasta este foarte mica(2.97% in 2001, respectiv 4.84% in 2005).

Sursa : www.insse.ro

Calcule proprii

Sursa : www.insse.ro

Calcule proprii

Innoptarile in judetul Cluj au inregistrat o medie anuala de 392.4 innoptari, numarul acestora a crescut in medie cu aproximativ 60 de innoptari pe an, ceea ce reprezinta un ritm de crestere de 0.16 %. De asemenea ponderea innoptarilor din judetul Cluj in totalul innoptarilor din Romania este mica(1.49% in 2001;2.78% in 2005).

Atat numarul innoptarilor cat si numarul turistilor au crescut foarte mult, lucru ce se datoreaza dezvoltarii turismului ,modalitatilor de promovare a acestuia si ospitalitatii romanilor .

Prin raportarea numarului de turisti la numarul de innoptari obtinem durata medie a sejurului. La nivelul Romaniei se observa ca acesta a scazut, in anul 2005 un sejur a durat aproximativ 3 nopti/turist. La nivelul Clujului sejurul a oscilat, in 2003 inregistrandu-se un sejur mediu de 1.91%, dupa acest an el scazand, dar nu cu foarte mult.

Densitatea turistica se calculeaza prin raportul intre numarul de turisti la populatia judetului , respectiv prin raportul intre numarul de turisti si suprafata judetului. Din calculul densitatii(vezi anexa 1) rezulta ca in 2001 erau aproximativ 22 turisti/km² si in 2005 aceasta a crescut la 42 turisti/km²;iar la 100 de locuitori 20 sunt turisti(2001) si in 2005 la 100 locuitori 40 sunt turisti.

Sursa :Anuarul Statistic al Romaniei

Calcule proprii

Anexa1

nΣx*y-Σx*Σy

r =

[nΣx ² -(Σx) ² ]*[nΣy ² -(Σy) ² ]

r = -0.47

Pentru ca valorea coeficientului de corelatie r = -0.47, rezulta ca relatia dintre gradul de urbanizare si numarul de turisti din judetul Cluj este una slaba si indirecta, adica chiar daca gradul de urbanizare a scazut acest lucru nu a impiedicat cresterea numarului de turisti din judet.

Previunea numarului de turisti:

Pentru ajustarea numarului de turisti s-au folosit mai multe metode(D, I, trend liniar).Dintre aceste metode cea mai potrivita pentru previziune este metoda modificarii medii (D), pentru ca are coeficientul de variatie cel mai mic.

Σ(y_i-Y_ti)²

n

v = v= 3.26%

y

Capitolul V

Propuneri de valorificare

"Turismul: forta conducatoare in eradicarea saraciei, crearea de locuri de munca si armonie sociala" (Organizatia Mondiala a Turismului - 2003) .

Avand in vedere ca din previzune a rezultat ca numarul de turisti va creste putem propune o crestere a numarului de unitati de cazare. Pentru o buna dezvoltare a turismului se are in vedere atragerea turistilor - cresterea numarului de turisti care vin in judetul Cluj si cresterea duratei de sejur, prin imbunatatirea si diversificarea ofertei turistice si a modalitatilor de promovare - directa, pe suport electronic si de hartie - prin Oficiul de turism, internet, materiale promotionale, media etc.

Se poate pune accent pe valorificarea punctelor tari si a multiplelor oportunitati de care beneficiaza municipiul Cluj-Napoca, ca destinatie turistica (turism cultural-istoric-religios, turism de agrement) si centru de dezvoltare a mediului de afaceri, academic, medical etc. (turism de afaceri, turism academic, turism medical-stomatologic-estetic, turism sportiv etc.), precum si ca punct de plecare spre alte obiective si trasee turistice (turism de tranzit, agroturism si turism ecologic, turism extrem s.a.).

Pentru ca Clujul este traversat de raul Somes, ar fi oportuna amenajarea si decorarea malurilor Somesului (dupa modelul Begai in Timisoara):cu terase, barcute de agrement etc.(oameni ar fi interesati de petrecerea timpului in aer liber, pe malul Somesului intr-un cadru cat mai placut).

Si pentru ca se recomanda petrecerea timpului in aer liber, dezvoltarea si modernizarea strandurilor, reamenajarea si redecorarea - amplasarea de aparate de joaca pentru copii, terenuri de sport, terase, campinguri, saloane de sauna, masaj si tratamente corporale; amenajarea unui aqua parc ar fi binevenita.

Dezvoltarea, reamenajarea si redecorarea Gradinii Botanice - muzeu national cu un potential turistic deosebit ar fi o alta propunere de valorificare.

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca, ca un centru de afaceri si de investitii, ofera premiza dezvoltarii turismului in municipiul Cluj-Napoca (atat prin cresterea numarului de vizitatori, cat si prin cresterea investitiilor), cu precadere a turismului de afaceri, dar a celorlalte forme de turism (turismul cultural si de agrement, turismul de tranzit, agroturismul si turismul ecologic etc.). Valorificarea superioara a potentialului turistic al municipiului, amenajarea unor zone de agrement, infrumusetarea imaginii orasului etc., reprezinta oportunitati care pot fi exploatate de factorii interesati de dezvoltarea turismului local.

Darea in folosinta a autostrazii Bors-Brasov va atrage mai multi turisti straini, datorita reducerii distantei si duratei calatoriei pana in municipiu; avantajele climatice ofera posibilitati de a atrage turisti in toate anotimpurile sunt favorabile pentru valorificarea judetului Cluj.

Anexa 1

Calculul gradului de urbanizare :

Sursa : www.insse.ro

Calculul densitatii:

Densitatea se calculeaza prin raportul intre numarul de turisti la populatia judetului , respectiv prin raportul intre numarul de turisti si suprafata judetului.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Anexa 2

Calculul ajustarilor pentru capitolul IV:

Ajustarea prin metode mecanice :

Sursa : www.insse.ro, calcule proprii

Pentru D:

Σ(y_i-Y_ti)²

n

v = v= 3.26%

y

Pentru I:

Σ(y_i-Y_ti)²

n

v = v= 4.91%

y

Anexa 3

Metoda trendului liniar:

Y_ti =a+ b^ti

a= Σy_i a= 213.2

n

b= Σ ti*y_i b=36.2

Σt_i²

Calculul coeficientului de variatie:

Σ(y_i-Y_ti)²

n

v = v= 18.23%

y