QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Judetul SIBIU







Judetul SIBIU

Informatii generale


Asezare:  In centrul Romaniei, in sudul Transilvaniei, axat in principal pe bazinul Oltului, in interiorul arcuirii largi a Muntilor Fagaras si Cibin.

Vecini:  La nord: Judetul Mures, la est: Judetul Brasov, la sud: Judetele Arges si Valcea, la vest: Judetul Alba.



Suprafata:  5.432 km2 (respectiv 2,3% din teritoriul tarii).

Populatie:  500.000 locuitori


Orase

Sibiu, resedinta de judet, cu 170.000 locuitori, la 272 km de Bucuresti, important centru industrial, comercial, cultural, turistic, pastreaza si azi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei si artei ce definesc nobletea si frumusetea acestor locuri. Sibiul este marcat de o istorie tumultoasa, vatra sa fiind locuita inca din paleolitic. Primele mentiuni documentare apar intre 1192-1196, sub numele de Cibinium, iar in sec. XII - XIII, colonistii sasi numesc asezarea Hermannstadt, dar populatia romanesca i-a dat un nume care-l aminteste pe cel originar - Sibiu. In evul mediu, orasul era prosper si devine al mestesugarilor (in 1476 erau 19 bresle, in cadrul carora se practicau 25 de meserii). A fost si vatra de cultura, un important centru al stiintei, in 1544 tiparindu-se prima carte in limba romana: „Catehismul romanesc“ si tot aici au activat Nicolaus Olahus (umanist de talie europeana), Samuel Brukenthal (pasionat iubitor al artei), Simion Barnutiu, George Baritiu, Ioan Slavici. Este printre putinele locuri din tara in care contrastele dintre vechi si nou sunt atat de surprinzatoare. Multe locuri sunt legate de numele unor personalitati remarcabile ale culturii: Rasinari (unde s-au nascut poetul O. Goga si marele filozof si scriitor E. Cioran), Paltinis (unde a locuit filozoful C. Noica). Medias, situat in centrul Romaniei, la o altitudine de 295 m, cu o populatie de aproximativ 64.000 locuitori, este amplasat intr-o regiune pe care Dumnezeu si natura au rasfatat-o in frumuseti si bogatii naturale. Vestigiile istorice ne arata ca aceasta zona a fost populata cu mii de ani in urma, semn al generozitatii naturii cu aceste locuri. Prima atestare documentara a orasului are loc la 3 iunie 1267, printr-un document oficial al lui Stefan al V-lea al Ungariei. In secolele XII - XIII, la chemarea regilor maghiari, se aseaza populatia care v-a fi cunoscuta sub numele de sasi. Misiunea lor initiala a fost de aparare a granitelor de est ale statului maghiar, in schimbul unor privilegii acordate comunitatilor rurale si urbane ce s-au intemeiat. Influentele reciproce ale culturii si civilizatiilor celor trei etnii conlocuitoare (romana, maghiara, germana), munca in comun a oamenilor acestor locuri au zamislit o viata economica infloritoare confirmata prin monumentele medievale pe care le intalnim in toata regiunea. Ridicat la rangul de Civitas in anul 1359, devine un centru economic bine dezvoltat care se bucura de atentia curtii regale. Includerea sa in randul celor 7 cetati confirma afirmatia anterioara. Alte orase: Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului. Talmaciu.


Relieful

Este variat si coboara in trepte de la sud - Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535 m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile inalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600 - 700 m), Depresiunea larga a Sibiului.


Clima

Este continentala, mai rece decat media pe tara, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest.


Cursurile de apa

Sunt reprezentate de Olt, cu afluentul sau Cibinul (care primeste Hartibaciul si Raul Mare, dar si Sadu), de Mures (la nord-vest), de Tarnava Mare, dar si de apele sarate de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului si Bazna, cu efecte terapeutice.


Obiective turistice


Munti

Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca inaltime din tara, intra pe teritoriul judetului numai in jumatatea vestica a fatadei lor nordice. Prin intindere, prin masivitatea si prin maretia crestelor (ce ating cele mai mari altitudini din Romania), alcatuiesc una dintre cele mai importante zone turistice ale tarii. Beneficiaza de numeroase trasee marcate, de cabane si de refugii, de soseaua „Transfagarasan“ (la 2.034 m altitudine), ce leaga Transilvania de Muntenia. Acesti „Alpi ai Transilvaniei“ se caracterizeaza prin numeroase circuri glaciare si lacuri alpine situate la mari altitudini si care dau un farmec deosebit peisajului montan. Muntii Cindrel (Cibin), cu vf. Cindrel 2.244 m, caracterizati prin masivitate si culmi domoale, acoperite cu pasuni. prin varfurile lor solitare, cu pasuni alpine, vai pitoresti si adanci, acoperite cu paduri, prin bogatul fond de vanatoare si de pescuit, constituie o adevarata incantare pentru cei dornici sa-i strabata.


Chei si defilee



Defileul Oltului (doar 12 km din jumatatea nordica pe teritoriul judetului Sibiu), renumit pentru pitorescul sau, desparte Muntii Cindrel si Lotru de Fagaras, si este o zona de mare valoare turistica prin privelistile naturale pe care le ofera. „Drumul Oltului prin lume e un cantec neintrerupt, un lung poem simfonic“ sunea Geo Bogza, melodie care atinge intensitatea maxima intre Turnu Rosu si Cozia, unde varfurile muntilor domina cu peste 1700 m aceasta vale transversala a Carpatilor romanesti. Numeroase castheir cade (dintre care Balea este cea mai frumoasa) se formeaza datorita pantei foarte inclinate a Muntilor Fagaras, apele coborand in salturi peste versantii lor abrupti si denivelarile accentuate.


Lacuri

Lacul Balea (la 65 km de Sibiu), lac glaciar in Muntii Fagaras, la obarsia Curtisoarei, (la 2.034 m altitudine), declarat monument al naturii, este unul dintre cele mai frumoase si mai mari din Romania (360 m lungime si 11 m adancime). In jurul sau, 100 ha au fost declarate rezervatie stiintifica cu numeroase plante (floarea de colt, macul galben) si animalele ocrotite (capra neagra, rasul, acvila de munte). Iezerele Cindrelului, rezervatie complexa (450 ha) ce include mai multe circuri glaciare (la 2.168 - 2.245 m altitudine). In zona acestor iezere se intalnesc variate specii de animale ocrotite (capre negre, ursi, lupi). Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, rezervatie geologica reprezentata printr-un lac din golul format in urma prabusirii unei vechi saline. Lacul, cu o adancime de 35 m, are o mare valoare terapeutica si prezinta o stratificare termica a apei (stratul de apa sarata de sub cel de apa dulce favorizeaza acumularea caldurii solare). Alte lacuri: Podragu, Avrig - lacuri glaciare, Cibin, Sadu, Hartibaciu - lacuri de baraj.


Rezervatii si monumente ale naturii

Calcarele de la Turnu Rosu (la 30 km de Sibiu), rezervatie geologica de calcare eocene aflata la poalele Muntilor Fagaras, aproape de defileul Oltului. Avand mare valoare stiintifica (monument al naturii), calcarele si conglomeratele contin cele mai frumoase exemplare de moluste din Romania, dinti de rechin, corali, reptile. Vulcanii noroiosi de la Hasag (la 21 km de Sibiu), rezervatie geologica interesanta reprezentata de „vulcani“ in miniatura. Noroiul evacuat la suprafata a format conurile prin care iese apa, in care bolboroseste gazul metan. Calcarele de la Cisnadioara, rezervatie geologica reprezentand un bloc masiv de calcar in care s-a identificat o fauna fosila bogata si variata. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Poiana Gaujoara, la 25 km de Sibiu.


Statiuni

Paltinis (la 34 km de Sibiu), in Muntii Cibinului sub varful Oncesti (de 1717 m). ca statiune climaterica si turistica permanenta, la 32 km sud-vest de Sibiu. Beneficiaza de cea mai mare altitudine din tara, 1442 m si de o padure de conifere, in Muntii Cindrel. A fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) in ultimul deceniu al sec. XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa Turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si inca o vila declarate monumente istorice, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca. Printre principalii sai factori terapeutici se inscriu climatul alpin de mare altitudine, aerul tonifiant, puternic ozonat, cu aerosoli iodati, temperatura moderata (temperatura medie anuala: 40C), verile racoroase, fara vanturi puternice, cu multe zile senine. splendidul peisaj montan dantelat de muntii ale caror varfuri trec peste 2000 m, padurile de brad cu aerul lor curat creaza aici, in orice anotimp, o atmosfera de liniste si deconectare. Climatul montan cu aerul ozonat recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Numeroase poteci marcate ajuta pe turistii care poposesc aici sa cunoasca Muntii Cindrelului (de aici sunt usor accesibile Cheile Cibinului si Valea Sadului, cu seria de baraje) si Lotrului. In lunile de iarna (circa 6 luni), zapada abundenta de pe pantele muntilor, adauga Paltinisului valentele unei reputate statiuni pentru practicarea sporturilor de sezon. Pentru schi si sanius sunt amenajate partii cu diferite grade de dificultate (ex. cea de pe Muntele Oncesti), iar mijloacele de transport pe cablu (telescaun, teleski, babylift), faciliteaza accesul la partii. La Schit, langa biserica de lemn este mormantul filozofului C-tin Noica (1907 - 1987). Caile de acces sunt: feroviare - gara Sibiu pe linia Bucuresti - Brasov - Arad, apoi cu mijloace auto pana in statiune, rutiere - DN 1 de la Oradea sau DN 7 (E 15) de la Bucuresti la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Rasinari, pana in statiune, aeriene - din Bucuresti pana la Sibiu, apoi cu mijloace auto pana in statiune. Ocna Sibiului (la 14 km nord de Sibiu), statiune balneoclimaterica permanenta in Depresiunea Sibiului (la 410 m altidudine), inconjurata de dealuri invesmantate in paduri de stejar. Se evidentiaza printr-un valoros si divers potential balneoclimateric, fiind folosita inca din epoca daco-romana (cand din salinele aflate aici se extragea sare). Astazi, nu mai putin de 15 lacuri (cu apa minerala cloruro-sodica) ocupa cavitatile vechilor saline, unele dintre ele fiind folosite de stabilimentul balnear, altele ca stranduri publice. Climatul moderat de depresiune intracolinara, aerul bogat in aerosoli, temperatura medie anuala (8,80C). efectele curative ale apei sarate din lacuri, reprezinta inestimabile surse de sanatate. Caile de acces sunt: feroviare - halta Baile Ocna Sibiului pe linia Sibiu - Copsa Mica, rutiere - DN 1 sau DN 7 (E 15A) de la Sibiu sau de la Sebes, cu deviatie la aeroport. Bazna, statiune balneoclimaterica permanenta, (la 72 km de Sibiu), se evidentiaza prin eficienta curativa a izvoarelor sale de ape minerale si a namolurilor terapeutice, a peisajului sau pitoresc.




Vestigii istorice

Forificatiile medievale de la Sibiu, cuprind un numar impresionant de turnuri, dintre care cele mai importante sunt: Turnul Sfatului (constituie o atractie aparte pentru vizitatorii orasului, a fost construit in sec. XII cu modificari ulterioare in sec. XV, XVII, XIX - 1826), Turnul Scarilor (una dintre cele mai vechi constructii ale orasului, ridicata in sec. XIII ca element al primei centuri de aparare a Sibiului). Turnul de poarta (sec. XV), Turnul archebuzierilor (sec. XV), Turnul Dulgherilor (fundatiile si o buna parte zidurile sale au fost realizate din piatra la inceputul sec. XV), Turnul pulberariei (ridicat in 1552 ca depozit pentru praful de pusca), Turnul olarilor (sec. XVI, cu numeroase metereze), Bastionul Soldisch (una dintre cele mai interesante fortificatii, construit in 1627). Ruinele cetatii Medias, se mai pastreaza zidurile de incinta si turnurile de aparare ridicate in sec. XV - XVI (turnurile fierarilor - sec. XVIII Forkesch, aurarilor si pietrarilor sec. XVI). Primaria Veche din Sibiu, constructie impunatoare din a doua jumatate a sec. XV (1470), cu elemente specifice fazei de trecere de la gotic la Renastere. Inscriptia in limba latina de la poarta de intrare dateaza din 1783, fiind inspirata de vizita lui Iosif II la Sibiu. In prezent gazduieste Muzeul de istorie. Asezarea dacica de la Arpasu de Jos, fortificata cu val de pamant si sant de aparare, ce dateaza din sec. I i.Hr. - II d.Hr.). Cetatea cu bazilica romanica de la Cisnadioara, unul dintre cele mai remarcabile monumente in acest stil din Transilvania, din 1200. Ruinele cetatii de la Talmaciu (la 18 km de Sibiu), mentionata documentar in 1370 sub numele de „castrum Lanchron“, fortificatia domina Valea Oltului la intrarea acestuia in defileul Turnul Rosu. Cetatea sateasca de la Biertan (la 26 km de Medias), una dintre cele mai impresionante constructii de acest gen din Transilvania, (sec. XV - XVI). Zidul Cetatii si turnurile Hartenek din Sibiu, sunt a treia centura de fortificatie a orasului, consolidate in sec. XVII. Alte vestigii istorice: Cetatea dacica de la Tilisca (la cca 28 km de Sibiu), sec. II i.Hr. - I d.Hr., Cetatea Salo de la Sibiel (sec. XII - XIII), Cetate de pamant de la Rasinari (sec. XIII), cetate medievala de granita, astazi ruine, Cetate sateasca de la Daia (sec. XIII), Cetate taraneasca de la Slimnic (la 15 km de Sibiu), sec. XIV, Cetate sateasca de la Cristian (la 11 km de Sibiu), din sec. XV, Piata Mica de la Sibiu, a doua piata fortificata a orasului.


Edificii religioase

Manastirea Cisterciana de la Carta (la 47 km de Sibiu), cea mai veche constructie in stil gotic din Romania. Intemeiata de calugarii cistericeni (ordin calugaresc originar din Franta) in 1202, a fost devastata si incendiata in timpul navalirii tatarilor (1241 - 1242), dar ulterior a fost reconstituita. A fost desfiintata de regele Mihai Corvin in 1474. In prezent, este biserica a parohiei evanghelice din Carta. Biserica evanghelica din Sibiu, este monumentul care realizeaza pentru prima data pe teritoriul Romaniei imbinarea bazilicii arhaice cu o elevatie in stil gotic maur. Construita in sec. XIV, mai pastreaza picturi murale din 1445, si detine o renumita orga. Biserica de la Cisnadioara, cea mai veche biserica romanica din tara noastra, datand din 1223, este considerata a fi si „cel mai insemnat monument al arhitecturii ecleziastice sasesti“. Biserica fortareata de la Biertan, remarcabil si impunator monument de arta gotica, ce a fost realizata intre 1520 - 1522 si inconjurata cu turnuri si ziduri puternice. Pastreaza azi o colectie de vechi covoare orientale. Biserica fortificata din Medias (sec. XIV - XVI), cu un valoros ansamblu de picturi murale gotice. Turnul sau, de 74 m, are un ceas care indica fazele lunii. Aici a fost inchis domnitorul Vlad Tepes (in 1476), in urma unui conflict cu Matei Corvin. Biserica fortificata din Atel (la 18 km est de Medias), din sec. XIV, cu valoroase sculpturi in stil gotic. In jurul ei au fost contruite mai multe turnuri de aparare. Biserica evanghelica din Cisnadie (sec. XIII), inconjurata de o centura de ziduri si turnuri de aparare pastreaza fragmente de picturi murale de la sfarsitul sec. XV. Biserica evanghelica din Darlos (sec. XV), cu frumoase sculpturi ce imbina stilul gotic cu cel renascentist. Biserica Brancoveanu din Ocna Sibiului, ctitorie a lui Mihai Viteazul din 1600, refacuta de Constantin Brancoveanu in 1701, ca o dovada concreta a stranselor legaturi culturale intre tarile romane in evul mediu. Catedrala ortodoxa din Sibiu (1778), detine elemente ale stilului baroc, si se remarca prin coloanele inalte si turnurile cu scari in spirala. Biserica Sfantu Margareta din Medias, impunator edificiu in centrul intregului complex de fortificatii medievale. Este cunoscuta si sub denumirea de castel. A fost atestata documentar in sec. XV. In prezent detine o orga din sec. XVII. Turnul bisericii, denumit Turnul Trompetilor, este simbolul orasului, avand 68,5 m inaltime, fiind unul din cele mai inclinate turnuri din Europa. Biserica si Manastirea franciscana din Medias, un monument complex arhitectural in stil baroc, atestat documentar in sec. XV. In prezent gazduieste Muzeul de Istorie al orasului. Alte edificii religioase: Catedrala Romano- catolica din Sibiu (sec. XVII), constrita de calugarii iezuiti, Biserica Evanghelica din Sibiu (sec. XIV - XV), construita in stil gotic, pe urmele unei vechi basilici romane, Biserica reformata din Ocna Sibiului (1240), cu picturi murale, Biserica Ursulinelor din Sibiu, zidita in 1478 din ordinul calugarilor dominicani, Biserica fortificata de la Buzd (sec. XVI).




Edificii culturale

Palatul Brukenthal din Avrig (la 30 km de Sibiu), constructie de mari dimansiuni in stil baroc, a fost resedinta de vara a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1721 - 1803), pasionat colectionar de obiecte de arta. Construit intre 1780 - 1785, palatul detine unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat in terase largi care coboara spre lunca Oltului. In prezent, adaposteste un sanatoriu. Palatul Brukenthal si Casa Albastra din Sibiu, conceput si construit in stil baroc austriac, intre 1778 - 1788 de arhitectul Martinell. Azi gazduieste un prestigios muzeu. Castelul Apafy din Dumbraveni (la 20 km de Medias), a apartinut familiei principelui Transilvaniei, Mihai Apafy. Este o cladire in stil renascentist ridicata intre 1552 - 1563, astazi o scoala. Castelul din Turn Rosu (la 21 km de Sibiu), fortificatie medievala masiva, ridicata in 1453 de Iancu de Hunedoara. Muzeul Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre primele din Europa (deschis pentru public in 1817). A fost infiintat in 1780 de Samuel Brukenthal, consilier intim al Mariei Tereza si guvernator al Transilvaniei. Colectiile initiale s-au contopit cu cele ale muzeului Astrei, precum si cu cele ale Muzeului Societatii Carpatine rezultand unul dintre cele mai bogate muzee din Romania. Cuprinde sectii de: arta (pictura, grafica, gravuri si sculpturi realizate de renumiti artisti), istorie, stiintele naturii, arta populara, precum si o biblioteca cu carti pretioase. Muzeul etnografic si memorial „Badea Cartan“ din Cartisoara (la 47 km de Sibiu), prezinta, pe langa obiecte ce au apartinut taranului autodidact, si exponate din domeniul ceramicii si a sticlei manustruction facturiere, o colectie de icoane pe sticla. Casa memoriala „Gh. Lazar“ din Avrig (la 22 km sud-est de Sibiu), cu exponate ce au apartinut iluministului ardelean, intemeietorul scolii in limba romana. Casa memoriala „O. Goga“ din Rasinari (la 15 km de Sibiu), unde s-a nascut marele poet (1881 - 1938). Muzeul „Valea Hartibaciului“ din Agnita (la 62 km nord-est de Sibiu), cu sectii de istorie si etnografie. Muzeul tehnicii si civilizatiei populare din Sibiu, in Padurea Dumbrava, al doilea muzeu in aer liber, ca marime, din lume. Muzeul de etnografie universala „F. Binder“ din Sibiu, cu exponate din Africa si Orient, ce functioneaza in casa Herms. Muzeul de Istorie Naturala din Sibiu, cu exponate de mineralogie, botanica, zoologie, fauna si flora universala. Muzeul Herman Oberth din Medias, dedicat omului de stiinta, ce are meritul incontestabil de a fi proiectat motorul ce sta la baza navelor spatiale de azi. Casa Schuller din Medias, impunatoare constructie in stil civil renascentist, din spatiul Tarnavelor (atestata documentar in sec. XVI). Alte edificii culturale: Casa revolutionarului Axente Sever din Axente Sever (la 40 km de Sibiu), Casa memoriala „St. Ludwig Roth“ din Medias, participant la Adunarea de la Blaj, Muzeul locomotivelor cu aburi din Sibiu, Muzeul de arme si trofee de vanatoare din Sibiu.


Monumente si statui

Monumentul de la Selimbar (la 5 km de Sibiu), ridicat din initiativa Astrei, in amintirea victoriei reputate aici de oastea lui Mihai Viteazul asupra trupelor lui Andrei Bathory (18 octombrie 1599). In urma acestei victorii, Mihai Viteazul devine si voievod al Transilvaniei, facand primul pas spre unirea celor trei mari provincii romanesti.



Etnografie

Judetul Sibiu constituie o originala zona etnografica, un caleidoscop de frumuseti ale artei populare (costume, cantece, dansuri, arhitectura). Satele din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile pastrate din generatie in generatie. Adevarate vetre etnografice sunt: Rasinari (vestita pentru frumosul port popular, bine pastrat, si pentru tesaturile facute de femeile de aici), Jina (la 3 km de Poiana Sibiului, cu obiceiuri traditionale, case si port popular), Gura Raului (la 3 km de Orlat, cu instalatii tehnice taranesti de pe apa Cibinului), Saliste (la 21 km de Sibiu, cunoscuta pentru frumusetea portului popular), Tilisca (la 26 km de Sibiu, cu originale case din lemn al caror interior se remarca prin bogatia tesaturilor decorative), Marpod (la 40 km de Sibiu, port popular romanesc si sasesc).






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }