Turismul montan, aspecte generale

Turismul montan, aspecte generale.

Principalele resurse si destinatii ale turismului montan

Muntele este astazi una din principalele destinatii de vacanta, dar el reprezinta chiar mai mult decat atat: muntele este un simbol al spiritualitatii multor popoare, fiind in masura sa satisfaca nevoi socio-culturale complexe.

Zona montana in general se caracterizeza printr-o mare concentrare de resurse turistice. Relieful, ca suport al tuturor componentelor de mediu geografic, reprezinta in acelasi timp si suportul activitatilor turistice: de aceea, el este considerat principala componenta a potentiulului turistic al unei zone[1]. Iar acest lucru este cu atat mai evident in zona montana.

Relieful montan impresioneza prin altitudine, prin forma crestelor si a varfurilor montane, prin pitorescul abrupturilor, prin platourile situate la mari inaltimi, prin existenta unor forme specifice de relief, cum ar fi: relief carstic (de calcare si dolomite, cuprizand chei, defileuri, ponoare, pesteri), relief vulcanic (masive conice impozante, cratere sau cosuri fumegande, platouri de lava), relieful masiv al muntilor inalti, cu creste, piscuri si abrupturi impresionante si spintecat de defileuri etc. Tot relieful montan este cel care ofera vaste domenii schiabile, ce pot fi amenajte pentru practicare sporturilor de iarna. Prezenta lacurilor (glaciare, vulcanice, de baraj natural sau artificial), a izvoarelor, apelor minerale sau termale intregesc valoare peisajului montan si contribuie la atractivitatea turistica. De asemenea, flora si fauna specifice pot determina chiar forme aparte de turism (de cunostere, de vanatoare si pescuit sportiv, stiintific etc), iar crearea de rezervatii naturale in tona montana sporeste atractivitatea acesteia.

Zonele montane sunt si adapost al numeroase asezari umane, pana la inaltimi rezonabile (in Europa, pana la 1500 - 2000 m, dar in Asia, pana la 4000 m), ceea ce determina prezenta a numeroase atractii antropice - castele sau ruine de cetati, situri arheologice de valoare universala, manastiri, temple, muzee, baraje hidrografice, alaturi de traditii si arta populara, foarte bine dezvoltate.

Echiparea montana a pornit de la amenajarea domeniului schiabil, cu partii de diferite grade de dificultate, insotite de instalatii de transport pe cablu. Preocuparile pentru asigurarea celor mai bune conditii pentru cei care practica schiul nu se opresc insa la amenajarea partiilor si echiparea mecanica a versantilor.astfel, pentru a se asigura o calitate cat mai buna a zapezii, precum si o prelingire a sezonului de schi, cele mai multe statiuni sunt dotate cu tancuri de batut zapada sau cu tunuri pentru fabricarea zapezii artificiale. De asemenea, numarul scolilor de schi, cu monitori recutasi adesea din randul fostelor celebritati ale schiului national, este considerabil. Exista scoli de schi pentru fiecare categorie de varsta, precum si pentru practici mai pusin obisnuite: schi acrobatic, snowboarding si altele.

O importanta facilitate oferita turistilor-schiori este "skipass-ul", folosit de majoritatea acestora, pentru ca el ofera posibilitatea practicarii schiului pe o anumita perioada (o zi, o saptamana etc.), contra unei sume fixe. Pretul acestuia poate inculde cazarea, transportul pe cablu, lectii de schi sau diverse facilitati oferite de statiune sau de un grup de statiuni care exploateaza un domeniu schiabil comun.

Nu sunt omise nici echipamentele de agrement destinate turistilor neschiori, precum si schiorilor, ca activitati "apres-ski". Astfel, printre dotarile intalnite in statiunile montane amintim: sali de sport, saune, piscine acoperite sau in aer liber, sali de bowling, patinoare artificiale sau naturale, discoteci pentru diferite categorii de varsta, centre de echitatie, baruri diverse etc.

Fiecare statiune ofera si un atractiv program de manifestari cultural-artistice (spectacole, festivaluri, concursuri, cinema, opera), sportive sau de alta natura. Reteaua comerciala este bogata si diversificata, incluzand magazine de artizanat, de suveniruri, de arta, de antichitati, de bijuterii, de echipament sportiv si altele. De asemenea, sunt oferite toate serviciile necesare unui sejur confortabil in statiune (posta, telecomunicatii, spalatorie-calcatorie, asistenta medicala calificata, ghizi-insotitori, inchirieri auto).

Dar faptul ca in ultimii ani, statiunile montane s-au confruntat cu o serie de dificultati legate de lipsa zapezii, de stagnarea pietei sporturilor de iarna (ceea ce a dus la o scadere drastica a gradului de ocupare), le-a determinat sa-si indrepte mai mult eforturile catre oferta de vara, chiar daca aceste activitati sunt mai putin rentabile. Astfel, pe langa echipamentele si activitatile "clasice" de agremet estival - trasee montane, terenuri de sport, piscine, pesteri amenajate pentru vizitare, trasee de alpinism, programe de vanatoare si pescuit, si.au facut aparitia altele noi, raspunzand tendintelor cererii: deltaplanorismul, sporturi nautice, plimbarile, parapanta, plimbarile cu bicicleta pe teren accidentat.

1.1.2 Aspecte ale cererii si motivatiei in turismul montan. Tendinte actuale.

Odata cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii si transformarea lui intr-o miscare de masa, muntele s-a impus mai mult in atentia investitorilor si promotorilor acestei forme de turism, tocmai datorita numeroaselor conditii pe care le ofera pentru desfasurarea unei activitati economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltarii turismului montan in plan economic si social, desi uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante. Se estimeaza astfel ca arealele de turism, peste 90% din veniturile regionale. De asemenea, in numeroase yone montane, turismul constituie una din principalele ocupatii ale locuitorilor, multe comunitati depinzand de activitatea turistica (ca, de exemplu, in Alpi sau Himalaya).

Turismul montan atrage numeroase fluxuri turistice internationale, mai ales in Europa, America de Nord, Asia, dar si in celelalte zone ale lumii, care dispun de atractii turistice valoroase si o buna accesibilitate fata de bazinele cererii.

Anul 2002 a fost nu numai Anul International al Ecoturismului, ci si Anul International al Muntelui. Aceasta asociere este extraordinara: turismul joaca un rol deosebit in dezvoltarea durabila a zonelor montane in secolul nostru, iar ecoturismul este forma de turism cu cea mai mare perspecitva de dezvoltare in aceste regiuni, fiind tot mai mult sustinuta de comunitati, investitori, agenti economici, turisti.

Cererea pentru turismul montan a cunoscut, pe plan mondial, o evolutie ascendenta, dar si importante schimbari in ceea ce priveste motivatia deplasarii, sub influenta a numerosi factori - de ordin economic, socio-demografic, psihologic, politic etc.

Radacinile turismului montan se situeaza in cateva locuri particulare. Si cand spunem acest lucru, ne gandim atat la localizarea spatiala a ofertei, cat si la bazinele cererii. Difuziunea turismului montan in plan social si extinderea amenajarilor masivelor montane sunt practic cele doua fenomene principale si intredependente care constituie esenta turismului montan.

Cererea in tuismul montan a evoluat sun influenta unor factori diversi, comuni si turismului in general sau specifici. Veniturile au avut, fara indoiala, o puternica influenta asupra cererii in turismul montan, practicarea sporturilor de iarna fiind considerata o forma scumpa de petrecere a vacantei. Bazinele cererii montane isi are au originile in principalele orase ale Europei sfarsitul de secol XIX-lea, unde se concentra populatia cu cele mai mari venituri.

Cresterea nivelului de trai in timp, cu ritmuri mai inalte in tarile dezvoltate, a facut posibila practicarea la activitatile turistice montane a tot mai multor persoane. Acest fenomen, corelat cu reducerea relativa a tarifelor turisitce, a condus la asanumita socializare a turismului sau la transformarea acestuia intr-un fenomen de masa.

Dezvolatrea ofertei turistice montane a conditionat, de asemenea, cresterea cererii. Aceasta s-a realizat practic pe doua cai: prin extindere in jurul siturilor initiale si prin amenajarea unui numar mare de alte statinui montane, dupa modele similare . Primele amenajari turistice monatne se situeaza in muntii Alpi, Franta si Elvetia numarandu-se printre primele tari promotoare ale acestei forme de turism.

Dezvoltarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna a fost deosebit de impetuoasa. Practicarea sporturilor de iarna a fost sustinuta insa si de progresul tehnic manifestat prin imbunatatirea permanenta, prin cresterea performatelor instalatiilor de transport pe cablu., dar si de dezvoltarea ramurilor industriale producatoare de material sportiv.

Accesibilitatea este un factor deosebit in dezvolatrea turismului montan; de aceea, infastructura a jucat si joca un rol hotarator. Din totdeauna, descoperirea si valorificarea siturilor montane au depins de accesibilitatea lor; aceasta a limitat atat alegerea de catre turisti a destinatiilor montane cat si posibilitatea amenajarii turistice. Dezvoltarea infrastructurii a influentat direct costul si durata transportului, doi factori decisivi in alegrea destinatiei de vacanta. Chiar si astazi masivele montane mai apropiate de bazinele cererii sunt avantajate de accesibilitate. Si totusi, apropierea de bazinele cererii favorizeaza masivele montane. Cu tot progresul intregistrat de infrastructura de transport, "proximitatea" determina o intensificare a fluxurilor turistice, din cel putin doua motive: participarea la turismul montan si a categoriilor de populatie mai putin favorizate, deci mai putin mobile si mai dependente de o buna accesibilitate; cresterea ponderii sejurilor de scurta durata in ansamblu calatoriilor, tendinta actuala a cererii turistice in general, ca si a celei montane.

Factorii de natura socio-demografica joaca si ei un rol esential in evolutia cererii turistice montane. Cresterea demografica a contribuit si ea la sporirea numarului de turisti in zona montana; este adevarat insa ca acestea s-a petrecut mai ales in tarile dezvoltate sau in cele in curs de dezvoltare, in care s-a inregistrat si o crestere a nivelului de trai. Astfel, din ratiuni economice si socio-demografice, principalele areale emitatoare de fluxuri turistice inspre zona montana sunt marile aglomerari urbane din tarile bogate.

In ceea ce priveste structura demografica, exista importante diferentieri ale ratei plecarilor in vacanta la munte. In primul rand, trebuie spus ca cererea in turismul montan provine in cea mai mare parte din mediul urban. In al doilea rand, chiar daca se vorbeste despre o dofuziune sociala a turismului montan in clasele sociale medii, acest fenomen nu a atins toate segmentele populatiei in aceeasi masura.

Nivelul general de instruire influenteaza si alegerea destinatiilor de vacanta; exigentelor tot mai ridicate in ceea ce priveste calitatea prestatiilor, manifestate de categoriile sociale superioare provin din transferarea obiceiurilor urbane de consum pe durata vacantelor.

Un factor important care actioneaza mai ales asupra directionarii fluxuirlor turistice este dat de apropierea culturala si istorica.

Evolutia unor factori de natura psihologoca - cum ar fi moda, nevoile - a determinat schimbari importante in marimea si structura cererii turistice montane. Putem spune ca moda a influentat puternic "propagarea" obiceiurilor de a petrece vacanta la munte sau de a schia, in randul populatiei oraselor bogate, la sfarsitul secolului XIX-lea. Ulterior, alegerea destinatiei montane sau practicarea anumitor activitati in zona montana au fost influentate de moda.

Activitatea turistica a fost marcata si de evolutiile socio-culturale, sub aspectul cresterii in intensitate si in frecventa a nevoilor umane superioare, considerate de catre A. Maslow in varful piramidei nevoilor. Operatorii din turismul montan au fost nevoiti sa tina cont de emotivitatea crescanda a clientilor, venind in intampinarea lor cu o varietate de forme de agrement, cu servicii tot mai diversificate care sa satisfaca nu doar nevoile de baza ci si pe cele de autorealizare, automultumire spirituala si recunoastere a unui anumit statut social, dobandit ca urmare a consumatorului turistice in zona montana (alpinismul, schi alpin, escalada, sporturi extreme pot conferi individului un inalt statut social).

Din ce in ce mai mult, turistii cauta o anumita utilitate a actului turistic pentru organism si pentru spirit. De aceea, importanta imaginii si capacitatea consumatorului de a-si imagina un loc care sa-i satisfca nevoile joaca un rol deosebit in alegerea destinatiilor.

Schimbarile obiceiurilor de consum turistic pot fi considerate un factor de natura psihologica, dar acestea se datoreaza si unor cauze economice sau conjuncturale. Astazi, clientela isi diversifica si isi fractioneza vacantele. Nu se mai poate vorbi despre clientela unei anumite stasiuni, ci de categori de clienti ale caror carasteristici, cultura comportament, cerinte, asteptari saut foarte variate. Astfel, multe statiuni montane au fost nevoite sa-si adapteze propria oferta unor segmente de piata foarte diferite. O alta tendinta este aceea de a fractiona concediile de obicei in vacanta de vara si cea de iarna; astfel, sejurul mediu a scazut in prezent la 7-8 zile si in acelasi timp, a crescut frecventa plecarilor in week-end, in zonele montane apropiate.

O puternica influenta au manifesta-o si oganizarea a numeroase conscursuri sportive de iarna si puternica lor mediatizare - Olimpiade, Cupe Mondiale, Universiade si multe alte concusuri de mai mica anvergura. Aceasta influenta a fost simtita atat asupra dezvoltarii ofertei turisitce, cat si asupra cresterii numarului de turisti amatori de sporturi de iarna.

Iata asadar o paleta larga a factorilor care si-au pus amprenta asupra evolutiei cererii turistice in zonele montane. Intensitatea influentei lor a fost diferita de la o tata la alta sau de la o perioada la alta si este foarte dificil de masurat. Pot fi apreciate insa rezultatele acestei influente, reflectate in dinamica cererii in turism montan.

In ultimele decenii, turismul montan a ajuns sa se asimileye, in mai toate tarile lumii, cu notiunea de turism pentru practicarea sporturilor de iarna, datorita schimbarilor intervenite in cadrul cererii turistice. Astfel, daca la inceputul secolului muntele era solicitat pentru sezonul estival, motivatia clintelei fiind aceea de a beneficia de conditiileclimatice pentru odihna si tratament sau pentru practicarea drumetiei, cea de-a doua jumatate a secolului nostru se caracterizeaza printr-o crestere spectaculoasa a numarului amatorilor de sporturi de iarna, astfel incat aceasta tinde sa devina motivatia principiala a circulatiei turisitce in zona montana.

Chiar si in zilele noastre, turismul montan se bazeaza pe un numar relativ mic de practici dominante: schi alpin, alpinism, drumetii, sejur termal, vilegiatura lacustra, schi fond. Fiecare din acestea contine reprezentarea unui sit ideal (peisaj, relief, echipamente etc.) si are propriile sale conditii de realizare. Diversificarea progresiva a acestor practici de baza a determinat alegera succesuva a diferitelor locuri-model, avand variate caracteristici naturale si sociale.

Cele mai vechi si mai cunoscute statiuni montane ofereau conditii turistilor a caror motivatie principala era una din urmatoarele: termalism, alpinism, climatism, vilegiatura moderna si drumetie, cercetari botanice, glaciare si cartografice. Ulterior au aparut si alte practici, respectiv motivatii turistice, odata ci valorificarea altor resurse turistice montane sau cu evolutia modei, a nevoilor etc. Astfel, au fost atrase in circuitul turistic si au devenit motivatia principala a deplasarii cascadele pitoresti, drumurile taiate in stanca, geizerele si alte surse termale, grotele si defileele.

O motivatie care nu este noua dar a capatat in prezent noi dimensiuni este intoarcerea la natura, mai precis in acel mediu natural virgin sau cat mai putin transformat de om. Numeroase studii arata ca tot mai multi turisti isi aleg destinatiile in functie de modul in care percep ca acestea sunt in perfecta armonie cu mediul inconjurator; mai mult, se remarca p tendinta de crestere a sejurilor inregistrate in parcurile nationale sau in parcurile naturale .

Aceasta paleta de motivatii si practici a generat anumite tipuri de turisti ce pot fi intalniti in statiunile montane: schiorul; turistul "curios" care doreste sa descopere muntele; turistul contemplativ, care apreciaza natura, puritatea aerului, linistea, frumusetea peisajului, bogatia floristica si faunistica; amatorul de drumetii; alpinistul; "consumatorul" de animatie si sporturi de vara; pe de alta parte, exista si alte motive pentru care turisti pot prefera statiunile montane, cum ar fi evitarea zonelor prea scumpe - zona montana oferind posibilitati si pentru cei cu venituri mai modeste - sau a celor prea aglomerate, cum sunt, de obicei, statiunile de litoral.

Practicile turistice s.au nascut in cadrul unor grupuri sociale de dimensiuni reduse, localizate intr-una sau mai multe arii geografice. In timp, inventarea de noi practici a fost apanajul unor categorii sociale bine definite ale marilor orase europene: intelectualim artisti, oameni de stiinta, aristocrati. Astazi, se pare ca inovatia in domenii aprtine grupurilor de tineri - este cazul unor practici cum ar fi parapanta, deltaplanul, cicloturismul sau unele sporturi extreme. Pornind de la aceste grupuri initiatoare, practicile turistice montane s-au difuzat in plan social, cuprinzand din ce in ce mai multi adepti.

In ceea ce priveste sporturile de iarna, practicarea lor a capatat in timp noi dimensiuni, datorita acelorasi fenomene: difuziunea sociala si multipicarea siturilor pentru sporturile de iarna, pornind de la anumite modele de referinta. Pe langa schiul alpin (slalom si coborare), s-au dezvoltat tot mai mult si alte practici: schiul nordic (schi fond, raid nordic sau "schi-radonnee", sarituri cu schiuri, biatlon), patinajul, saniusul, bobul.

Actuala diversificare a motivatiilor si practicilor, care urmeaza unei lungi perioade fidele unor modele turistice montane, ridica profesionistilor serioase probleme de adaptare si de orientare spre asa-zisele "nise de clientela". Ultimii ani se caracterizeaza astfel printr-o relativa stagnare a pietei sporturilor de iarna, mai ales in tarile dezvoltate si prin cresterea interesului pentru practicarea unor sporturi de vara in zonele montane. Preferintele turistilor se indreapta tot mai mult si spre zonele montane rurale, unde pe langa motivatia odhnei sau a practicarii drumetiwi si a unor sporturi, exista posibilitatea integrarii in activitatea populatiei locale, a comunicarii si schimbarilor intercurale - nevoi ce se manifesta astazi tot mai pregnant in randul tot mai pregnant in randul populatiei de toate varstele.