QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Baza tehnico-materiala a turismului








BAZA TEHNICO-MATERIALA A TURISMULUI


1.1. Baza tehnico-materiala turistica – definire


Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.




Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.

In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.

Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic”, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artisitce etc.);

sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant de baza materiala si de infrastructura necesara pentru a asigura activitatile turistice.

Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale, nu se poate realiza prin urmare fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, care sa puna in valoare resursele turistice si antropice de care dispune un teritoriu.


1.2. Continutul si particularitatile bazei tehnico-materiale a turismului

Baza tehnico-materiala a turismului desemneaza totalitatea mijloacelor materiale intrebuintate in activitatea turistica pentru indeplinirea functiilor sale economice si sociale. Sfera sa de cuprindere include nu numai mijloacele materiale specifice turismului (infrastrucura specifica), ci si pe cele comune, apartinand patrimoniului altor ramuri, dar folosite si de turism (infrastructura generala). Prioritar, in cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de cazare, cele  de alimentatie publica, de agrement, prin volumul si structura lor reflecta gradul de inzestrare si dezvoltare turistica, atat pe ansamblu cat si la nivel comunitar-teritorial.

Realizarea unei puternice baze tehnico-materiale a turismului (de transport,cazare,alimentatie publica,tratament agrement,etc), capabila sa raspunda asteptarilor unor clienti tot mai exigenti, implica importante resurse financiare alocate turismului. Fara aceasta premisa economica, resursele turistice raspandite pe teritoriul unei tari in calitate de componenta a ofertei, nu pot fi valorificate corespunzator. Volumul si ponderea resurselor financiare orientate spre domeniile activitatii turistice intr-o economie nationala reflecta nivelul de interes pe care se plaseaza aceasta ramura intr-o perioada de dezvoltare a oricarei economii nationale.

In primul rand, intre baza tehnico-materiala si resursele naturale turistice trebuie sa existe o corespondenta ca volum al doatarilor, atat pe plan cantitativ cat si pe plan calitativ-structural. De exemplu, prezenta unor forme de relief si a conditiilor climatice propice practicarii sporturilor de iarna necesita dotarea statiunilor de un asemenea profil cu echipamentele specifice. Sau,existenta unor resurse de ape termale justifica edificarea unei statiuni cu o baza de tratament adaptata la specificul de valorificare al resursei respective si dimensionata la nivelul debitului care sa asigure un numar optim de proceduri.

In al doilea rand, tinand seama de rigiditatea ofertei turistice una din trasaturile amintite ale acesteia ce nu trebuie nici un moment subevaluata, de notat este faptul ca baza tehnico-materiala turistica se cere astfel conceputa incat sa fie adaptata si unui anumit segment al cererii turistice, cunoscute sau estimate. De regula, dupa cum o demonstreaza si realitatea, racordarea bazei tehnico-materiale se face la cel mai apropiat segment al cererii turistice, avand in vedere importanta distantei in directionarea cererii. Intr-un asemenea context, investitiile pentru construirea, modernizarea si deversificarea echipamentului ce intra in componenta bazei tehnice a turismului sunt determinate de doua variabile independente:resursa naturala si cererea turistica.

In al treilea rand n-ar trebui neglijata o observatie suplimentara, permanent invocata de specialisti, care exprima de altfel una din multiplele particularitati ale relatiei cererii si ofertei turistice, anume aceea ca investitiile in baza materiala a ofertei sunt dependente ca volum absolut de dimensiunea si calitatea resurselor naturale, fiind in raport direct cu acestea. Ca investitie specifica insa, pe unitatea de echipament (loc de cazare,de divertisment,de agrement) efortul investitional este invers proportional cu calitatea atractiei turistice a resurselor naturale. Exemplele sugestive ne sunt cunoscute. Astfel, resurse naturale originale si atractive, de exemplu, de tipul Deltei Dunarii, sau mai nou, de tipul agroturismului si turismului rural, necesita investitii specifice reduse in baza materiala. Invers, localizarile turistice situate in zone cu resurse naturale sarace cum ar fi orasul Las Vegas construit in plin desert, suplinesc lipsa resurselor naturale prin cele mai ridicate investitii specifice in baza tehnico-materiala, aceasta constituind de fapt sursa de atractivitate a unei destinatii din aceasta categorie.

Nu este mai putin adevarat si faptul ca, pe ansamblul unui complex economic national, efortul investitional este redirectionat spre prevenirea degradarii mediului natural, chiar si in cazul zonelor geografice cu un potential turistic natural superior.


1.3. Echipamentul turistic-componenta a activitatilor prestatoare de servicii turistice


Ansamblul dotarilor tehnice se servesc intreprinzatorilor confera o pozitie prioritara echipamentului turistic, respectiv mijloacelor materiale specifice acestui sector de activitate. Echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei turistice este tot atat de diversificat si specializat ca si serviciile turistice. Fiecarui serviciu ii corespunde un anumit tip de eschpament, corelatia dintre cele doua elemente fiind atat de natura cantitativa cat si calitativa.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate. Clasificare structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificatul de clasificare.

Structurile de primire turistice se clasifica astfel:

  1. structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, camere de inchiriat in locuinte familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;
  2. structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in statiuni turistice, precum si cele administrate de societati comerciale de turism, restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii si care sunt atestate conform legii;
  3. structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali polivalente, instalatii si dotari specifice agrementului turistic;
  4. structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport rutier: autocare etc.;  transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.; transport fluvial si maritim: ambarcatiuni cu scop turistic; transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
  5. structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear: unitati de prestari de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear – cladiri care includ in acelasi edificiu ori in edificii legate fizic sau functional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear, eventual de agrement).

Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica

In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului un loc important revine bazei materiale a cazarii. Acest fapt se datoreaza stringentei necesitatii pe care o acopera, respectiv „innoptarea''. Un consum turistic nu s-ar putea desfasura fara a apela la una din componentele structurilor de primire cu functie de cazare turistica. Mai mult chiar,de volum si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depinde cantitativ si structural celelalte elemente ale ofertei turistice. Structurile cazarii turistice inglobeaza o multitudine de forme, in functie de mai multe criterii: investitia (grea sau usoara), considerentele de rentabilitate, regimurile de amortizare, tarifele practicate sau specificul clientelei. Prin cumulul semnificatiei acestor criterii cea mai cunoscuta grupare a bazei materiale a cazarii cuprinde urmatoarele forme: a)hoteliere; b)extrahoteliere; c)nepermanente.

a) Hotelaria reprezinta forma traditionala a cazarii turistice. Ea a devenit o activitate distincta deosebit de reprezentativa, o importanta sursa de venituri si debuseu semnificativ de locuri de munca, in ciuda diminuarii, in ultimul timp a importantei hotelurilor in ansamblul structurilor de cazare. In functie de dimensiune, grad de echipare, confort, varietatea si calitatea serviciilor hotelurile sunt clasificate conform unui sistem de norme. Pe aceasta baza hotelurile se impart in omologate pentru turism si neomologate. Cele omologate cuprind cinci grupe (una, doua, trei, patru si cinci stele), conform standardelor generale si specifice adoptate. Hotelurile neomologate nu corespund criteriilor de clasificare din turismul international, fiind destinate cererii interne. Din punct de vedere tehnico-administrativ, hotelurile pot fi clasificate in hoteluri independente si hoteluri integrate in lanturi. Hotelurile independente sunt caracterizate, in general, prin dimensiunea lor mica, au un grad de echipare redus, sunt putin rentabile si au o structura familiala. Dificultatea lor de a se adapta la evolutia cererii, in special cererii internationale, le determina sa le grupeze in lanturi hoteliere care au o forta promotionala ridicata si posibilitati de adaptare. Asocierea la un lant hotelier a devenit pe piata turistica dominanta pentru ridicarea nivelului de rentabilitate a unui hotel, penetrarea pe noi segmente de piata sau atragerea partii superioare a cererii (turismul de intalniri). Ea este cu atat mai necesara cu cat hotelul se afla intr-o zona turistica cu sezonalitate ridicata, nu dispune de o imagine de marca sau se afla la distanta de polii turistice (centrul orasului, statiune etc).

b) Cazarea extrahoteliera cuprinde la randu-i trei categorii de structuri: b.1.resedinte secundare; b.2.apartamente mobilate; b.3.unitati sociale de cazare

Resedintele secundare grupeaza acele componente ale structurilor de primire cu functiuni de cazare care sunt folosite pentru uzul propriu al proprietarului sau inchiriate (folosind o societate gestionara pentru acest serviciu). Ele pot fi in proprietate deplina sau in coproprietate. Aceasta forma s-a dezvoltat forte mult in Spania, Franta si S.U.A in special in statiunile montane si cele balneare.

Apartamentele mobilate,ca forma de cazare sezoniera,ocupa un loc important in structura bazei-materiale a cazarii turistice,mai ales in unele tari europene (de exemplu.Anglia).Sunt raspandite in forma''bad and breakfast''(pat pentru odihna si mic dejun).Prin costurile fixe scazute ele reprezinta cea mai elastica forma de cazare si sunt folosite ca modalitate de suplimentare a ofertei turistice in varfurile de sezon.

Unitatile sociale de cazare constituie acea componenta a achipamentului specific turismului,ce se gaseste intr-o evolutie rapida,o alternativa ce insoteste recesiune economica mondiala.Sunt formate din sate de vacanta,centre de tineret,hanuri pentru tineret,case familiale de vacante,asociatii ale comitetelor de intreprinderi fara scop lucrativ.

c)Structurile de cazare nepermanente includ:campingul,caravaningul,camping-carul si vasele de agrement.Aceste componente sunt, in general,folosite in turismul intern care poate fi organizat sau neorganizat.

Intr-o zona, statiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista suficiente posibilitati pentru cazare (odihna), alimentatia si agrementarea vizitatorilor. De aceea, din formele de baza materiala, capacitatile de cazare conditioneaza, poate in cea mai mare masura, volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori care sosesc intr-o localitate de interes turistic nu recurg intotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare.

Prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) in care sunt solicitate serviciile de cazare etc. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de innoptare, indeplinid dupa caz si alte functii de domiciliu temporar (alimentatia, agrementarea, igiena etc.).

In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica, clasificate astfel:

hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

moteluri de 3, 2, 1 stele;

hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

hosteluri de 3, 2 stele;

vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

bungalouri de 3, 2, 1 stele;

cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;

sate de vacanta de 3, 2 stele;

campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

popasuri turistice de 2, 1 stele;

pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;

pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;

structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazarea turistica, prin numarul sau important de locuri si prin structura acestora, aflata intr-o permanenta adaptare la evolutia cererii turistice, constituie un puternic sprijin pentru intreaga activitatea turistica din Romania.

La sfarsitul anului 1998, numarul locurilor de cazare de cazare turistica din Romania a fost estimat la circa 287.268 locuri (fata de 340.000 in 1999; CNS, 1999), ceea ce reprezinta circa 12,7 paturi la 1000 locuitori. Aceste locuri de cazare se afla cuprinse in 894 hoteluri, 95 moteluri, 9 hanuri, 498 vile, 116 cabane, 149 campinguri, 445 pensiuni turistice si agroturistice s.a. In acest fel Romania, desi nu se afla la nivelul celor mai dezvoltate tari turistice europene cum sunt Spania si Austria, se situeaza printre tarile cu o structura de cazare similara Elvetiei si tarilor din fosta Iugoslavie.

Pe forme de turism, structurile turistice de primire se prezinta astfel: statiuni balneare: 16,9%, statiuni de litoral: 42,1%, statiuni de munte: 12,1%, trasee turistice si alte localitati: 28,9% (Comisia Nationala pentru Statistica, 1999).


Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica


Baza materiala a restaurarii este tot atat de divers reprezentata ca structura ca si baza materiala a cazarii,ele influentandu-se si sustinandu-se reciproc in practica.In multe tari,ea a fost standardizata,initiindu-se chiar o unformizare pe plan mondial,a nivelurilor calitative ale acesteia (stratificare sau ierarhizare prin''numar de stele''in ordine crescatoare sau prin''categorii'' in ordine descrescatoare).Amploarea turismului in masa a si determinat o crestere a ponderii restaurantelor destinate unui consum de masa cu o productivitate ridicata.de o valoare unitara scazuta.

In conformitate cu normele metodologice, in Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism:

restaurant;

restaurant cu specifica national, local, cu program artistic;

braserie, berarie, gradina de vara;

bar;

fast-food – restaurant fast-food;

bufet tip expres si bistrou;

pizzerie;

snack-bar;

cofetarie;

patiserie, placintarie, simigerie, covrigarie.


Nr. Crt.

Tipul de unitate

Stele


Restaurant









1.1. Clasic

x

x

x

x

x


1.2. Specializat







1.2.1. Pescaresc

x

x

x

x



1.2.2. Vanatoresc

x

x

x

x



1.2.3. Rotiserie


x

x

x

x


1.2.4. Zahana


x

x

x

x


1.2.5. Dietetic


x

x

x

x


1.2.6. Lactovegetarian


x

x

x

x


1.2.7. Familial/pensiune


x

x

x

x


1.3. Cu specific







1.3.1. Crama

x

x

x

x



1.3.2. Cu specific local

x

x

x

x



1.3.3. Cu specific national



x

x

x

x



1.4. Cu program artistic

x

x

x




1.5. Braserie

x

x

x




1.6. Berarie

x

x

x




1.7. Gradina de vara

x

x

x

x



Bar







2.1. Bar de noapte

x

x

x




2.2. Bar de zi

x

x

x

x



2.3. Cafe-bar, cafenea

x

x

x

x



2.4. Disco-bar (discoteca, videoteca)

x

x

x

x



2.5. Bufet - bar



x

x

x


Fast-food







3.1. Restaurant - autoservire



x

x



x


3.2. Bufet tip expres/bistrou



x

x

x


3.3. Pizzerie



x

x

x


3.4. Snack-bar



x

x

x


Cofetarie

x

x

x

x

x


Patiserie, placintarie, simigerie



x

x

x

Tipuri de structuri, unitati de alimentatie pentru turism


Alimentatia publica pentru turism in Romania a cunoscut ritmuri inalte de dezvoltare, superioare celor inregistratre in alte sectoare. In anul 1998, spatiile de alimentatie din Romania dispuneau de peste 28.000 unitati de stat si particulare cu aproape 500.000 de locuri (in restaurante, baruri de zi si de noapte, terase si braserii, patiserii, cofetarii etc.).

Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin, de regula, marilor hoteluri, dar sunt si unitati independente in statiunile turistice


Structuri de primire turistice cu functiuni de agrement

Cuprind o serie de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a timpului liber de catre turisti.

O grupare generala in cateva categorii mari sugereaza varietatea si importanta acestei componente a bazei tehnico-materiale:

Mijloace destinate distractiilor: cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de jocuri mecanice, sali polivalente, parcuri de distractie, instalatii de bowling, popicarii, terenuri de joaca pentri copii, cluburi, discoteci, videoteci;

Mijloace de transport pe cablu;

Mijloace de agrement sportiv: terenuri si sali de sport, stadioane, velodromuri, hipodromuri, terenuri de tenis;

Bazine de inot deschise si acoperite (unele cu apa termala);

Complexe de fitness

Patinoare, partii de schi, de schi-bob etc., care asigura turistilor variate posibilitati de destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in calitate de spectatori cat si in calitate de participanti activi la diferite actiuni.

In Romania, in reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement, bazata pe: parcuri de distractii, sporturi de agrement, discoteci, jocuri mecanice si o capacitate de transport pe cablu de aproximativ 35.000 de persoane / ora. Aceasta baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si in principalele statiuni balneare si montane. In mijloacele de transport pe cablu, turismul prahovean, inclusiv Poiana Brsov, detine aproape 70% din totalul instalatiilor.


Baza tehnico-materiala de transport turistic


Cuprinde mijloacele de transport destinate in exclusivitate turismului. Aici sunt incluse toate facilitatile si formele de transport care servesc pentru aducerea turistilor de la resedinta lor permanenta la destinatia dorita si inapoi, precum si facilitatile de transport care asigura deplasarea turistilor in cadrul unei zone, statiuni, localitati etc.

Se deosebesc:

Transporturi terestre (rutiere si feroviare)

Transporturi navale (fluviale si maritime)

Transporturi aeriene (cu avionul – in sistem „charter” sau pe curse neregulate);

Instalatiile mecanice de transport pe cablu in statiunile montane si de sporturi de iarna

La toate acestea se mai adauga si echipamentul (constructii, instalatii) necesar functionarii acestor mijloace de transport (sosele, autostrazi, aeroporturi, porturi, statii de cale ferata, autogari, statii de alimentare cu carburanti si lubrifianti etc.).

Romania dispune de o adevarata flota alcatuita din nave de croaziera, hidrobuze, nave rapide, salupe, pontoane, remorchere, barci cu motor etc. cu peste 1500 de locuri. Aproape 53% din flota fluviatila este concentrata in Daelta Dunarii.

Pentru croazierele pe mare s-a construit moderna nava tip catamaran „Dierna” cu aproape 200 de locuri si care face legatura intre Constanta si staiunile de pe litoral Eforie Nord si Mangalia

Domeniul schiabil al Romaniei este restrans si partial amenajat. Cuprinde partii pentru schi alpin, partii de fond fiind putine si destinate competitiilor sportive, iar cele de promenada aproape lipsesc.

Cele 16 judete montane dispun de circa 374 ha domeniu schiabil alpin, fiind inventariate circa 72 de partii de schi mai mult sau mai putin amenajate, in lungime de peste 91.000 m si cu o capacitate orara optima de peste 33.000 persoane/h.

Aceste amenajari pentru domeniul schiabil din Romania sunt insignifiante fata de cele similare din tarile alpine: Austria (1050 km partii de schi alpin), Franta (2900 km piste alpine si 2500 km partii de fond) (D.S.V. Atlas Ski Winter,1997; INCDT, 1998).

Printre statiunile cu dotari mai consistente pentru sporturile de iarna se numara Poiana Brasov, Sinaia si Predeal, dar nici acestea nu se apropie de o dotare apropiata de normele internationale. Lipsesc aproape in totalitate, masinile de batut zapada, tunurile de preparat zapada artificiala, iluminatul partiilor etc.


Baza de tratament balnear


In Romania, in statiunile balneare, concomitent cu spatiile de cazare s-a dezvoltat si o baza de tratament moderna, integrata in baza de cazare sau independenta.

Principalele 24 de statiuni pentru turism international (Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti – Caciulata, Baile Olanesti, Slanic Moldova, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Govora, Buzias, Eforie Nord, Mangalia, Neptun etc.) dispun de baze de tratament, din care peste jumatate sunt bine dotate, aici putandu-se efectua zilnic aproape 100.000 de proceduri.



Dezvoltare bazei tehnico-materiale; investitii in turism


Accentuarea rolului turismului in dezvoltarea economica generala si in cresterea calitatii vietii populatie implica derularea unui proces permanent de dezvoltare cantitativ-calitativa a bazei materiale antrenate in acest domeniu,Practic,aceasta cerinta poate fi satisfacuta prin intermediul investitiilor.

Asa cum realitatea o dovedeste,investitiile in industria turistica sunt asemanatoare cu cele din industria grea.Alaturi de faptul ca finantarea acestuia angajeaza capitalul pe termen lung,amortizarile facandu-se mult mai lent comparativ cu alte sectoare ale vietii sociale,investitiile in industria turistica sunt,in general,intensive in capital,urmare a costului ridicat al infrastructurii si echipamentului turistic.Concomitent,stabilimentele turistice utilizeaza si un volum mai mare de munca vie.Acestea''produc''sevicii care nu s eadapteaza cu usurinta la fluctuatiile cererii. Costul intretinerii si exploatarii capacitatilor de''productie''este acelasi,indiferent daca functioneaza sau nu.Iata de ce,restrictiile financiare si tehnice necesita cunoasterea si aplicarea unor reguli foarte stricte atat in cazul deschiderii finantarii investitiilor cat si in cel administrarii si gestionarii unitatilor turistice.Semnificatiile intrebarilor:ce sa produca?cat sa produca?cum sa produca?pentru cine sa produca?sunt esentiale si pentru productia turistica mai ales datorita rigiditatii si volumului mareal investitiilor necesare.Pentru diminuarea si stapanirea riscului unei investitii gresit directionate sau amplasate devine obligatorie pentru oricare dintre investitori''determinarea prin stimulare a rentabilitatii unei investitii,masurand prin diversi indicatori performantele economice prezumate ale unui efort investitional'',apreciaza specialistii in stiinta economica de profil.Indicatorii respectivi,variati si variabili,contureaza un sistem in componenta caruia,pe o pozitie prioritara,avem in vedere:rezultatul brut al exploatarii,investitia maxima necesara,incasarile previzibile etc.Indicatorii pe care se vor baza deciziile de investitii turistice sunt fundamentale prin studii de fezabilitate ce includ la randul lor informatii asupra viitoarei destinatii turistice,informatii asupra proiectului de investitii,analiza riscului investitiei,estimarea investitiilor.

Diagnoza privind oprtunitatea unei investitii trebuie infaptuita cu toata raspunderea,prin prisma particularitatilor,anterior subliniate,ale bazai materiale proprii turismului.Componentele ce formeaza infrastructura turistica (generala si de specialitate),in principal cea a cazarii prin sistemul hotelier,expun pe investitor unor riscuri financiare deosebit de mari atunci cand studiile de fundamentare adeciziei de finantare sunt superficial intocmite.De fapt,doua probleme stau la baza deciziei de finantare a infrastructurii generale si a echipamentului de specialitate,respectiv:

a)alegerea metodei de adoptare a deciziei de investire

b)alegerea modalitatii de finantare a investitiei

Adoptarea deciziei de investire intr-un obiectiv cu destinatie turistica (hotel,restaurant) necesita,inainte de toate,constituirea unor conturi previzionale de exploatare (functionare) si rentabilitate,a caror conturare structurala implica existenta unor informatii credibile,fundamentate pe realitati actuale,in legatura cu investitia,veniturile si cheltuielile respective.

Cea de a doua problema ce va fundamenta decizia de finantare a investitiei turistice,alaturata primei,metoda de adoptare a deciziei de investitie,o reprezinta alegerea de finantare a investitiei.Din acest punct de vedere pot exista doua categorii de optiuni:

a)finantarea directa a investitiei

b)finantarea indirecat a investitiei

Finantarea directa a proiectului adoptat pentru realizarea obiectivului turistic selectionat are drept sursa aportul particular al intreprinzatorului sau asociatilor existenti la data respectiva.

Finantarea indirecta a executiei a unui obiectiv din acest domeniu este mai complexa, ridica mai multe probleme si se concretizeaza in trei modalitati mai importante: creditul, leasingul, actionarul si coproprietatea.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }