QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Limbile pe cale de disparitie



Limbile pe cale de disparitie



SOCIOLINGVÍSTICA f. Ramura a lingvisticii care se ocupa cu studiul relațiilor dintre limba, cultura și societate. /<fr. sociolinguistique,engl. Sociolinguistics. (DEX)





Se estimeaza ca in lume de vorbesc aproximativ 6800 de limbi; se presupune ca pana la sfarsitul secolului acesta 90% din limbi vor fi disparut, fiind inlocuite limbile folosite pe o scara mai larga la nivel global sau national.

Pentru a afirma ca o limba este pe cale de disparitie (periclitata) ne gandim la faptul ca aceasta se confrunta cu posibilitatea de-a-si pirde vorbitorii in favoarea altei limbi. Acest lucru este posibil in momentul in care are loc contactul dintre un vorbitor de limba "x" cu o alta limba mai influientabila, acesta optand la renuntarea "limbii-mama" in favoarea alteia.



Peter Austin afirma ce cauze pot duce la disparitia unei limbi:

-pierderile mari de populatie (razboaie, maladii, dezastre naturale)

-vorbitorii limbii se afla intr-o zona vorbitoare de alta limba-idiomul se pierde treptat din generatie in generatie

-uzul limbii se restrange - texte tiparite putine

- invazia barbarismelor si a neologismelo, etc.

-urbanizarea, globalizarea si dislocarea sociala si culturala (acestia reflecta dezechilibrele in materie de putere si prestigiu intre vorbitorii limbii majoritare, beneficiari ai culturii ei, dar si comunitatea lingvistica minoritara)

- amelioararile socio-economice sunt percepute, de obicei, ca fiind legate de cunoasterea limbii dominante si de renuntarea la limba minoritara si cultura ei.


"Pentru ca o limba sa fie sanatoasa trebuie sa fie vorbita de copii"



Michael Krauss (1997) spunea despre limbile pe cale disparitie ca:

-limba este vorbita de toate generatiile, inclusiv de toti (sau aproape toti) copiii

-limba este invatata de toti copiii (sau aproape toti)

-limba este vorbita de toti adultii, de la varsta procrearii in sus, dar este invatata de putini copii (sau de niciunul)

-limba este vorbita de adultii de peste treizeci de ani, dar nu si de parintii mai tineri

-limba este vorbita numai de adultii trecuti de varsta de patruzeci de ani

-limba este vorbita numai de adultii trecuti de varsta de cincizeci de ani

-limba este vorbita numai de adultii trecuti de varsta de saizeci de ani

-limba este vorbita numai de adultii trecuti de varsta de saptezeci de ani

-limba este vorbita de cel mult zece persoane in varsta de peste saptezeci de ani

-limba s-a stins, nu are vorbitori



Europa


In acest continent se vorbesc aproximativ 239 de limbi (3,5% din limbile Globului).In jur de 100 de limbi sunt considerate a fi in pericol. Scena Europei este dominata de putine limbi nationale care detin suprematia absoluta; unele cum ar fi spaniola, engleza sau franceza sunt limbi ale unor foste sau actuale puteri coloniale. Singura limba europeana mai larg vorbita care nu se bucura de statut oficial ar fi catalana - 7,5 mil. de vorbitori-insa se considera ca nu este in pericol.


Exemple de limbi minoritare pe cale de disparitie (sub 1,5 mil. vorbitori):



Limba picarda

- vorbita in Franta si Belgia

- Protejata in Belgia

-Limbi si dialecte vorbite in Franta si regiunile invecinate


Limba bretona

Aceasta limba este vorbita in regiunea franceza Bretonia, fiind o limba celtica vorbita de aprox. 300.0000 de oameni.





Limba saami:

Are semiautonomie in N. Finlandei, recunoatere politica generala in Suedia si Norvegia, NV Rusiei

sunt de fapt mai multe limbi, care se numesc și saami sámi samic saamic lapona lapica. Ultimele doua denumiri, de altfel ca și termenul lapon este considerat derogatoriu de populația sami, caci, imprumutat prin suedeza inseamna 'inapoiat', 'intarziat'.




1. Lb. sami de sud 2. Lb. sami ume 3. Lb. sami pite 4. Lb. sami lule 5. Lb. sami de nord 6. Lb. sami skolt 7. Lb. sami inari 8. Lb. sami kildin 9. Lb. sami ter


Statut oficial

Articolul 110a al constituției Norvegiei, adoptat in aprilie spune ca 'este datoria statului sa creeze condiții care sa dea populației sami posibilitatea de a-și pastra și dezvolta limba, cultura și modul de viața.' Limba sami este limba oficiala in localitațile norvegiene Kautokeino Karasjok Gáivuotna (Kafjord) Nesseby Porsanger Tana Tysfjord și Snasa. In Finlanda, legea limbii sami ( ), le da dreptul samilor sa foloseasca limba sami in toate relațiile cu guvernul și organele administrative finlandeze. In Enontekiö Inari Sodankylä și in municipalitațile Utsjoki limba sami este limba oficiala.

In Suedia, limba sami a fost recunoscuta ca una din cinci limbi minoritare in . Deci poate fi folosita in relațiile cu organele administrative in Arjeplog Gällivare Jokkmokk și Kiruna

Limbile sami (cu excepția limbii sami kildin, care folosește o varianta dezvoltata a alfabetului chirilic folosesc o varianta dezvoltata a alfabetului latin.

Populatie totala: 20.000-30.000 vorbitori.


Limba karaim:

Numele provine de la evrei , karaim=cititori

Este o limba turcica vorbita in Polonia, Lituania (200-300 vorbitori) si Crimeea


Limba irlandeza:

-este prima limba oficiala (nationala) in Irlanda, a doua fiind engleza (vorbita de majoritatea populatiei).

- este o limba celtica care a intrat in declin de la 1893 (vorbita atunci de 15 % din pop); astazi o vorbesc doar 5% din populatia tarii

-mai este vorbita in Irlanda de nord si S.U.A.

-in Irlanda este asociata in mod evident cu identitatea nationala si culturala, invatamantul in aceasta limba fiind foarte sprijinit de stat.

-mai este numita si Irish Gaeilge)

Vorbitori: 1,6 mil.


Limba scotiana (celta scotiana)

-acesta limba ( in engl.Scottish Gaelic) este vorbita in special in Scotia de 1,64 % din populatie (1981). Biserica Presbiteriana foloseste aceasta limba

Vorbitori in:

Scotia - 58. 652 (2001), 2000 in New Scottland


Limba galeza (Cymraeg):

este o limba celtica vorbita in Țara Galilor Regatul Unit și in alte țari unde este o minoritate galeza, incluzand Statele Unite ale Americii Argentina și Australia. Galeza este limba oficiala in Țara Galilor și are in jur de 580.000 de vorbitori.


Limbile frizone (sau friziane):

Acestea formeaza un grup de trei limbi germanice, divizate in mai multe dialecte, vorbite de mici grupuri etnice din partea de nord-vest a Europei, cu precadere in Țarile de Jos și Germania. Cele trei limbi sint: frizona occidentala (Frysk), frizona nordica (Frasch, Fresk, Freesk și Friisk, in funcție de dialect) și frizona orientala (Fräisch).

Gradul de inteligibilitate reciproca a limbilor frizone este mic, ceea ce face ca majoritatea lingviștilor sa le considere limbi distincte. Fiecare dintre cele trei limbi se divide intr-un numar de dialecte, unele disparute azi, care la rindul au in multe cazuri un grad redus de inteligibilitate reciproca.

O mare parte din vorbitori, in jur de 400.000, traiesc in provincia Fryslan din Țarile de Jos unde se vorbesc limba frizona occidentala, care are in Țarile de Jos statut de limba oficiala alaturi de limba neerlandeza. Circa 10.000 de vorbitori de frizona nordica traiesc in landul Schleswig-Holstein din Germania. Frizona orientala este vorbita in Germania, Saxonia Inferioara, de circa 2000 de oameni.


-limba vilamoviana ( Wilamowice - Polonia, germanica, 70 vorbitori

- Limba basca (euskara)-Spania si Franta; 1.063.700 (vorbitori nativi: 600.000)

Dialectul standard al limbii care este predat la școli și vorbit in guvernul basc este Batua. Batua este bazat pe dialectul regional Gipuzkoa.

-limba reto-romana:

grupul occidental: retoromana - se vorbește in cantonul elvețian Graubünden și are doua varietați mai importante: sursilvana (in regiunea catolica) și engandineza sau ladina (in regiunea protestanta), aceasta din urma cuprinzand: engandineza de jos, engandineza de sus și graiul din Val Müstair. Retoromana este vorbita de circa 35.000 de persoane.

grupul central: ladina dolomitica - se vorbește in regiunea munților Dolomiți din Italia

grupul oriental: friulana - se vorbește in regiunea Friuli, Italia. . Din punct de vedere al numarului vorbitorilor, grupul oriental (friulan) este cel mai bine reprezentat, cu 700.000 de vorbitori.




Limba cașubiana (sau kașubiana kaszëbsczi kaszëbizna) aparține ramurii vestice a limbilor slave fiind vorbita de aproximativ 200.000 de oameni in Pomerania.


Limbile sorabe sunt o ramura a limbilor slave de vest, care face parte din familia mare a limbilor indo-europene. Sunt limbile native pentru sorabi, minoritatea slava din Germania

Ramura conține doua limbi literare soraba de sus, vorbita de catre 55.000 de oameni din Saxonia și Brandenburg, și soraba de jos, vorbita de catre 14.000 de oameni din Brandenburg. Aria unde aceste limbi sunt vorbite este numita Luzacia

Orașul Bautzen este un centru de cultura soraba de sus și are denumire oficiala bilingva, "Bautzen/Budysin", iar Cottbus serveaza ca centrul cultural pentru sorabi de jos.


Limba gagauza (gagauza: gagauzça) este o limba turcica vorbita in principal in Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia Ucraina Bulgaria Grecia Romania Republica Moldova etc. Gagauzia este in momentul de fața unitate național-teritoriala autonoma cu trei limbi oficiale (rusa, gagauza și romana). Are 162.200 de vorbitori.


Zona caucaza


Rusia-regiunile sale


Rusia are aproximativ 142 mil de locuitori din care:

Rusi-79.8%   Baskiri-1,2% (1,7 mil) Armeni -0,8 % (1,136 mil)

Tatari-3,8% (5,32 mil) Ciuvasi-1,1% (1,56 mil) Altii-10, 4% (14,768 mil)

Bibliografie:

Marius Sala, Ioana Vintila-Radulescu, Limbile lumii, Mica Enciclopedie, Ed. științifica și enciclopedica, București, 1981;

Peter Austin-1000 de limbi

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }