QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Orasul sibiu








ORASUL SIBIU


Asezarea geografica


           Judetul Sibiu este asezat in sud-vestul transilvaniei, in partea centrala a Rominiei, avand ca vecini judetele: Mures la nord si nord est, Brasov la est, Arges si Vilcea la sud si la vest judetele Vilcea si Alba. Avind o suprafata de 5.422 kmp, judetul Sibiu ocupa 2,3% din suprafata tarii. Din punct de vedere administrativ, judetul Sibiu este organizat in: doua municipii, din care o resedinta de judet, sapte orase, 53 de comune si 126 de sate.





RELIEFUL


Inglobind inaltimi muntoase, dealuri ca resturi ale unui podis fragmentat de ape si depresiuni largi cu sesuri intinse si netede,teritoriul judetului Sibiu trebuie caracterizat ca fiind foarte variat. Faptul este usor de constata, pe de o parte, numai din simpla cunoastere a altitudinilor absolute care se esaloneaza de la 2535 m (vf Negoiu) pana la sub 280 m ( atat cat are lunca Tirnavei Mari in avale de Copsa Mica), iar pe de alta parte din modul de dispunere a unitatilor de relief si de separare a acestora prin vai adinci si largi ca acelea ale Oltului, Sadului,Tirnavei Mari ,Hirtibaciului.

Dupa particularitatile generale ale teritoriului si dupa modul de repartizare a acestuia intre treptele mari de relief,judetul Sibiu se plaseaza intre judetele de munte si de deal.Partea sudica, extinsa pe aproape 30% din intreaga suprafata ,apartine muntilor, iar 50% din aceasta corespunde tinutului de podis sau deluros al Tirnavelor si Secaselor. Ceea ce ramine,ceva mai mult de o cincime reprezinta aria depresionara desfasurata pe o zona aproape continua intre cele doua mari trepte de relief de la nord muntii si de la sud podisurile.

Sub aspectul constitutiei fundamentale, teritoriul judetului Sibiu este impartit intre doua mari unitati geologice ale pamantului rominesc,mult diferite intre ele ca virsta si natura a rocilor,dar relative omogene ca si alcatuire atunci cand fiecare este luata separat. Faptul este foarte important pentru aspectul general al reliefului,a modelarii acesteia,decit naturii rocilor si framantarii geologice a teritoriului.

Oricum,constituia si, in general,dezvoltarea geologica a teritorilui, a determinat aparitia treptelor sau unitatilor mari de relief,iar actiunea agentilor fizici(apele,clima),desfasurata in decursul mai multor etape a definit aspectele actulale ale reliefului.Drept urmare,pe cuprinsul judetului Sibiu avem de-a face cu doar trepte mari de relief,consecinta a unei radicale diferentieri geologice, treapta muntilor si treapta podisurilor sau a dealurilor .

Partea muntoasa si sudica a judetului apartine unitatii de relief si geologice a Carpatilor Meridionali, si anume Muntilor Fagarasului,pe de o parte,si muntilor Cibinului si Lotrului,pe de o parte.Sunt grupe de munti care,desi relative unitare ca si alcatuire geologica si asemanatoare prin modul de dispunere a culturilor principale,se deosebesc din numeroase puncte de vedere,nu numai sub raportul altitudinii si simplei delimitari si despartiri de catre vestitul defileu al Oltului Turnu Rosu-Ciineni.

Intregul tinut muntos al judetului Sibiu este format din masive si culmi puternice, in general cu forme cupolare,greoaie,consecinta directa a naturii rocilor cristaline ,din care este alcatuit si a modelarii subaeriene foarte i

indelungate. Aceasta este infatisarea generala,dar trebuie totusi precizat ca o parte din culmea Fagarusului, si anume cea dintre Vinatare lui Buteanu (2506m)si Suru( 2282m),pe care defapt merge hotarul sudic al judetului este o creasta alpina in intelesul cel mai deplin al cuvantului,o custura zimtata mult diferita de culmile accentuate netezite ale muntilor de la vest de Olt si chiar de la extremitatea vestica dinspre Olt, insusi Masivului Fagarasului .

Partea sudica a judetului apartine, cum am vazut ariei carpatice alcatuite din roci vechi si rezistente corespunde tinutului muntos,iar cea nordica tinutului de podis transformat in unul deluros,intens fragmentat. Teritoriul judetului Sibiu cuprinde asadar,in sud o regiune de munte,despartita in doua de adincul defileu al Oltului,dar neuniforma ca infatisare.

La fel, tinutul de podis,care ocupa intreaga jumatate nordica a judetului,este departe de a ne prezenta o singura unitate continua si invariabila deoarece vaile largi ale Hirtibaciului, Visei si Tirnavei Mari l-au imbucatati in podisul intins al Hirtibaciului.

Fiecare dintre aceste diviziuni ale reliefului, indiferent daca sunt masive muntoase,depresiuni sau parti ale unui intins tinut deluros au trasaturi locale propii care le diferentiaza ca adevarate individualitati geografice.Numai urmarirea lor sub toate aspectele geografice permite conturarea unei imagini mai apropiate de realitatea atit de variata inclusa intre limitele judetului Sibiu.



CLIMA


Datorita pozitiei tarii in sud-estul Europei si a formei lantului carpatic,in Transilvania se resimte in special actiunea ciclonilor din nordul Oceanului Atlantic si influenta invazilor de aer polar dinspre nord-vest,nord si nord-est.Ca urmare intreg versantul Nordic al Carpatilor Meridionali are o clima dominanta de influenta vinturilor vestice,in general mai racoroasa si mai umeda decit cea de pe versantul sudic al acelorasi munti.Judetul Sibiu are o clima continental-moderata de nuanta central-europeana care se diferentiaza foarte mult,astfel ca va trebui facuta o deosebire clara intre clima specifica muntilor,cea a dealurilor si a depresiunilor.

Pe teritoriul judetului Sibiu,mediile anuale ale temperaturilor oscileaza de la peste 9 C (in depresiunea apoldului), pana la sub 0 C(in partile cele mai inalte ale muntilor din sudul judetului.)

Modul de distribuire a temperaturilor poarta amprenta influentei reliefului in modul cel mai evident,dar aceasta influenta se manifesta diferit de la un sezon la altu sau chiar de la o luna la alta.Intre timp ce culuarul Oltului reprezinta o fasie cu temperaturi mai ridicate tot timpul anului fata de regiunea din jur,sirul de depresiuni de la nord de munti este individualizat numai prin mediile temperaturilor anuale.In iulie, izoterma de 18 C cuprinde atat depresiunile Fagarasului,Sibiului si Apoldului, cit si podisurile deluroase de la nord,fara sa se poata face o deosebire intre ele,cu toata diferenta de altitudine de peste 200 m.Iarna,insa, localizarile mai frecvente de aer rece in Depresiunea Fagarasului o arata pe aceasta ca o arie mai rece decit intreaga jumatate nordica a judetului Sibiu.Caracterizata prin prisma temperaturilor lunii celei mai reci,Depresiunea Fagarasului se aseamana mai mult cu dealurile inalte si cu partea periferica a muntilor(pana la 1300-1400 m)decit cu depresiunile si dealurile din nordul judetului.Conditiile de relief ale Depresiunii Fagarasului ,cuprinsa intre versantul nordic al Muntilor Fagarasului ca un adevarat perete si dealurile inalte de la nord de Olt,permit o mai slaba aerisire a acesteia decit depresiunile deschise din partea de nord-vest a judetului.

Temperaturi minime,sub 0 C, la statiile Sibiu , Nocrich si Fagaras se intilnesc din septembrie pina in mai,cele mai coborite temperaturi inregistrate la cele trei statii in septembrie fiind de -3,4,-2 si -3C.La Sibiu ,maxima absoluta este de 37,4C(inregistrata in 1952).iar la Boita de 37,6C(1946).

In regiunea depresionara si deluroasa locuita (dupa datele statiunilor Sibiu si Fagaras) durata medie a intervalului cu inghet este de 190-200 de zile.In depresiunea Sibiului, cel mai timpuriu inghet a fost inregistrat la 8 septembrie, iar cel mai tirziu,din primavara, la 24 mai.



Prin modul de dispunere generala a reliefului si prin dominarea influentelor nord-vestice,teritoriul judetului Sibiu face parte dintr-o regiune in care numarul mediu anula de zile acoperite este in jur de 140 pentru partea depresionara si de podis si de peste 170 in regiunea de munte.

Precipitatiile abundente din regiunea de munte si repartizarea lor mai uniforma in decursul anului asigura o alimentare permanenta a retelei hidrografice care ofera posibilitati pentru utilizarea hidroenergetica,cu atit mai mult cu cit si celelalte conditii- geologice si de relief- sunt foarte favorabile unor amenajari in acest sens.

La Paltinis cantitatea medie anuala este de 910 mm,iar imediat sub munte acesta scade sub 800 mm(Talmaciu,794mm).Mai departe ,in Depresiunea Sibiului, ca si in podisul de la nord,cantitatea scade pina aproape de 600 de mm(Sibiu,662 mm; Sura Mica ,625 mm; Medias,625 mm).

Cantitatile inregistrate in zona depresionara arata in mod evident o scadere progresiva de la est la vest ,ajungind de la peste 700 mm(Arpas 710 mm;Porumbacu de Jos, 698;sibiu 662 mm; Sura Mica 625 mm)chiar la mai putin de 600 mm in partea vestica a Depresiunii Apoldului. Repartizind precipitatiile pe anotimpuri,se observa ca mai mult de 25 din acestea cad in timpul verii.Situatia este explicabila intrucit cele mai ploioase luni sunt iunie si iulie.

Cea mai redusa cantitate de apa cade in luna februarie. Prin februarie cantitatile cresc continuu pana in iunie pentru ca sa scada- dar ceva mai putin rapid de la o luna la alta – pina in decembrie si ianuarie,fara sa se simta o tendinta de crestere in luna noiembrie spre a schita al doilea maxim de toamna.La Sibiu ,de exemplu,intre cea mai mare cantitate anuala (1056 mm) si cea mai redusa (448mm),care au fost inregistrate vreodata,este o diferenta aproape tot atit de mare cat media multianuala.

Daca in regiunea de munte sunt numai doua luni in care nu cad precipitatii solide,in depresiunile si dealurile de alaturi perioada posibil de cadere a zapezii tine de la sfarsitul lunii septembrie pana la inceputul lui mai. In mod obijnuit insa primele ninsori apar in noiembrie,iar ultimele la inceputul lui aprilie.Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare este asadar(exceptind zona de munte) de 115-120 de zile.Din acest interval sunt in medie numai de 28-30 de zile de ninsoare(cele mai multe fiind in lunile ianuarie si februarie),iar stratul de zapada persista in medie 55-60 de zile(durata maxima ajungind la peste 100 de zile).

Datorita circulatiei maselor de aer dinspre nord-est,vinturile dominante bat din aceeasi directie.Ele se fac simtite mai ales in partile inalte sau larg deschise,fiindca in depresiunile si vaile cu alte orientari apar canalizari ale aerului care pe alocuri pot modifica intrutotul circulatia totala.

In depresiunea Sibiului si in dealurile de la nord si in nord-vest o frecventa tot atit de mare are vintul de sud-vest,un vint specific acestor locuri,cunoscut sub numele de Vintul Mare.Primavara coboara dinspre muntii Fagarasului si ai Cindrelului ca un vint cald care grabeste topirea zapezilor.In timpul verii se dezlantuie deseori sub forma de vijelie care pot produce pagube prin ruperea si dezradacinarea copacilor.Pentru lunile din sezonul cald este amintit vintul din directia vest si sud-vest (Austrul), cunoscut va un vint cald si secetos.Frecventa lui este de doua ori mai mica decit a vinturilor dominante de nord-vest.


1.3 RETEAUA HIDROGRAFICA



Prin asezarea si modul de desfasurare a teritoriului sau,judetul Sibiu este impartit intre doua bazine hidrografice,si anume:in proportie de aproximativ 23 apartine bazinului Oltului,iar cealalta treime bazinului Muresului.Teritoriului judetului Sibiu este strabatut de linia de despartire a doua dintre cele mai importante bazine hidrografice din tara nostra (ale Oltului si Muresului),dar cumpana de ape este putin definita in relief,fiindca urmareste numai in parte lina celor mai mari inaltimi .Sub acest aspect este vorba de de o cumpana care tradeaza schimbari recente intre cele doua bazine,ca urmare a unei lupte intre obirsiile unora dintre afluenti,din care prin dovezile existente invingator a iesit si pare sa domine in continuare Muresul.

Sebesul, cel care formeaza hotarul vestic al judetului,face parte din bazinul Muresului.

Sebesul cunoscut la obirsie sub numele de Frumoasa,formeaza hotarul vestic al judetului pe aproximativ 35 km.Primind afluenti mai insemnati dinspre Muntii Cindrelului( Curpatul – 7 km,Ciobanul-8 km,Bistrita-12 km,Dobra-21km)bazinul sau montan este mai dezvoltat pe teritoriul judetului Sibiu decit in judetul vecin Alba.Afluentul sau Secasul (lung de 42 km), dupa ce traverseaza Depresiunea Apoldului si a Miercurii Sibiului aduna citeva piraie (Singatin,Amnas,Apold,Dobirca,Pustia, Girbova ),prin care este drenata cea mai mare parte a podisului deluros si adinc fragmentat al Amnasului.Partea nordica a acestui podis,din care numai o foarte redusa portiune intra in judetul Sibiu,este drenata de celalalt Secas, afluent al Tirnavei.

Aproape 3300 km(adica ceva mai mult de 23 din judetul Sibiu) apartin bazinului Oltului,riu care trece prin acest judet pe o lungime de 52 km.

La prima vedere,reteaua de afluenti ai Oltului se prezinta sub aspecte foarte variante ,dar dupa felul de repartitie in teritoriu se disting doua categorii concentrate catre cele doua mari depresiuni de la marginea de nord a muntilor.

In Depresiunea Fagarasului, dupa intrarea in judetul Sibiu,Oltul primeste dinspre Podisul Hirtibaciului numai trei afluenti,intre care numai Noul(lung de 25 de km si cu un bazin de 250 km).

Toti ceilalti afluenti ai Oltului (cu exceptia celor primiti in defileu) care dreneaza doua cincimi din teritoriul judetului Sibiu sunt colectati de Cibin in cuprinsul Depresiunii Sibiului care apare in acest fel ca o importanta arie de adunare a apelor.

Cibinul porneste sub numele de Riul Mare de pe fata nordica a Cindrelului prin doua ramuri, cu obirsia in cele doua caldari glaciare cu lacuri :Iezerul Mare si Iezerul Mic.Prin regiunea de munte (pana la Gura Riului) curge circa 28 km,iar in lungul Depresiunii Sibiului din regiunea de munte: Piriul Negru(sau Salistei) avind izvoarele la Jina si citiva afluenti marunti ca piraile Drojdia,Tilisca,Tiliscuta ,Sibielul si Orlatul, Sadu,riul cu o importanta economica deosebita in ansamblul retelei hidrografice, a carui vale desparte doua dintre culmile principale ale muntilor de la vest de Olt,are o lungime de 42 de km si un bazin de 280 km caracterizat printr-o mare densitate a piraielor care aduc apa mai mult dispre culmea Lotrului spre a-i implini debitul.Dinspre dealurile de nord,Cibinul primeste numai trei afluenti dar numai Hirtibaciul cel care a dat numele podisului dintre Olt si Tirnava Mare din care isi aduna toti afluentii este mai reprezentativ.Hirtibaciul are o lungime de aproximativ 90 km si curge printr-o vale larga care strabate aproape diagonal podisul care-i poarta numele.El aduna afluenti de pe ambele parti,dar mai numerosi sunt cei cu obirsiile in dealurile dinspre Tirnava Mare.Cei mai multi dintre acesti afluenti,avind in general infatisarea de piraie scurte si anemice,poarta numele satului sau unuia dintre satele fixate in valea sau in bazinul sau de obirsie:piraiele Cavnic,Coves,Apos,Pelisor,Zlagna,Ghijasa,Vurpar,Daia,venite din dreapta,Albac,Marpod,Fofeldea,primite din stinga.



In avale de confluenta cu Cibinul, si anume pe portiunea de defileu dintre Boita si Valea lui Frate,Oltul primeste citiva afluenti dintre care sunt de mentionat Strimba si Rindiboul,cu vaile scurte si mult adincite in extremitatea estica a culmii Fagarasului ,Lotrioara si Riul Vadului,colectind citeva piraie de pe versantul nordic al culmii principale a Muntilor Lotrului.

Calculele facute pentru determinarea scurgerii in cele doua regiuni atit de diferite ca alcatuire arata valori prin care se pot explica caracterele diferite ale riurilor.Daca in munte scurgerea medie este intre 10 si 30 lskm,in regiunea de podis prezinta valori intre 2 si 4 lskm.

Trecind prin judetul Sibiu,Tirnava Mare,chiar daca isi sporeste debitul cu o cantitate minima(debitul mediu fiind in jur de 10 ms,acesta nu are nici un efect asupra caracterelor riului.

Hirtibaciul,riu tipic pentru regiunea de podis cu un bazin de 1000 km are un debit mediu multianual ceva mai mare de 2 ms.Spre deosebire de acesta,Cibinul, la Sibiu are un debit mediu de doua ori mai mare, desi bazinul sau este de numai 600 km,iar Sadul, cu un bazin de numai 280 km,are un debit mediu in jur de 4 ms.Asadar, particularitatile reliefului si climei determina aparitia anumitor caractere hidrologice,regional repartizate,care pun in evidenta doua tipuri de regim al riurilor:unul specific Carpatilor Meridionali( cu ape mari incepind din aprilie,provenite din topirea zapezilor si continuate datorita ploilor pana in iulie,avind scurgerea minima in timpul iernii),iar al doilea propriu bazinul Transilvan( cu paritia viiturilor mai de timpuriu,dar foarte intense in mai si iunie:cu debite minime in iulie,august si septembrie si cu aparitia unor cresteri in perioada ploilor de toamna).

Daca apele din podis pot fi folosite pe o scara redusa prin bararea vailor si crearea de lacuri cu importanta locala(chiar daca a ajuns la dimensiunile celui de la Agnita de pe Hirtibaci –lacul Bradeni),riuile din munte ofera posibilitati mult mai mari de valorificare a hidroenergiei.Barajele,lacurile si amenajarile de pe Sadu sint suficient de edificatoare in acest sens,dar trebuie mentionat ca are o mare diferenta intre potentialul riurilor din Muntii Fagarasului ( scurte, repezi si cu debit mic),fata de cele din Muntii Sibiului( Cibinul, Sadul).

Alaturi de lacurile mari amenajate,sint de amintit lacurile glaciare care pigmenteaza cu limpezimea lor peisajul alpin de custuri,calda si tancuri al Muntilor Fagarasului sau peisajul mai linistit al Cindrelului precum si cele numeroase de la Ocna Sibiului destul de multe formate pe locul ocnelor inca de mult parasite si lasate pra[i]da apelor de suprafata si prabusirilor.



1.4 POPULATIA


Numarul si structura ei s-au modificat intr-un ritm rapid in ultimele perioade.In anul 1910 pe acelasi teritoriu locuiau 271 745 de persoane.Dupa doua decenii, in anul 1930,s-au iregistrat 306 984 de locuitori,iar in 1956 numarul lor a fost de 372687. La ultimul recesint al populatiei ,cel din anul 1966,judetul Sibiu avea 414 756 delocuitori .patru ani mai tarziu , la 1 ianuarie 1970, numarul lor a ajuns la 438 226.

O crestere mare a numarului de locuitori se constata in mediul urban.Asa de exemplu,in perioada 1910-1970,populatia orasului Sibiu a sporit cu 40%.In aceeasi perioada a sporit cu 90 % populatia orasului Copsa Mica, cea a orasului Medias cu 80 % si cea a orasului Cisnadie cu 50 % .

Evolutia numarului locuitorilor,in aceeasi perioada,a fost diferita de la o comuna la alta.Sporuri mai mari decit altele au inregistrat comunele Avrig 70 %,Atel 30 % etc.Exista insa si comune care au inregistrat scaderi ale numarului de locuitori ( Saliste,Tilisca,Poiana Sibiului,Chirpar,Bruiu etc.) datorita migratiei ,indeosebi spre centrele urbane.

Satele in care s-a dezvoltat productia industriala ( Talmaciu ,Orlat,Avrig etc,),cele cu functie balneo-climaterica (Miercurea Sibiului,Bazna) sau cele situate in apropierea centrelor urbane si pe axe importante de circulatie u inregistrat o crestere rapida a numarului de locuitori.

Densitatea ( exprimind clar raporturile dintre populatie si teritoriu) este de 78,6 lockm de 1,6 ori mai mare decit in anul 1910,cind valoarea densitatii era de 48,7 lockm,si de 2 ori mai mare decit in anul 1854.Urbanizarea,element asociat procesului industrializarii,a dus la modificari in repartitia densitatii.

Fata de inceputul secolului al XX-lea, densitatea populatiei orasului Sibiu a crescut de la 321 de locuitori, la 1.009,2 lockm, iar cea a orasului Medias de la 158,5 la 883,2 lockm. Valorile densitatii populatiei au crescut mult in orasele Cisnadiei( de la 27,3 la 112,8 lockm) Copsa Mica ( de la 44,9 la 30 lockm)

Areale cu densitati mari s-au format in partea centrala a Depresiunii Sibiului( 392 km de lockm) si in sectorul Vaii Tirnavei Mari cuprins intre Dumbraveni si Copsa Mica. In medie, in Depresiunea Sibiului densitatea este de 128 lockm,iar in Depresiunea Salistei de 37 de lockm.Celelalte depresiuni, cea a Apoldului si a Fagarasului au densitti diferite ,prima de 67,5 lockm si a doua de 42 lockm.

La 1 ianuarie 1970, din cei 438 226 de locuitori 223 228 erau de sex feminin, cu 8 350 mai mult decit numarul de locuitori de sex masculin. Cu exceptia orasului Copsa Mica ( 3 491 de barbati si 3 073 de femei), in orasele judetului numarul femeilor este mai mare decit cel al barbatilor.

Din totalul de 414 756 de locuitori la ultimul recensamint 70,7% o contituia populatia de nationalitae romina , 23,4 % cea germana,4,9 % cea maghiara etc. ,impreuna contribuind la dezvoltarea vietii economice si culturale din aceasta parte a tarii.

Procentul populatiei active din industrie este mult mai mare decitcel de pe tara (26,4%) ,ceea ce reflecta si nivelul de dezvoltare al productiei industriale.Deosebiri in privinta structurii populatiei active apar intre localitatile care intra in componenta judetului.Un procent foarte mare al populatiei active din industrie au orasele Cisnadie (83,7%),Copsa Mica ( 74,4%),Medias(71,9%)., In afara de satele care au intreprineri industriale (Talmaciu,Orlat,Mirsa etc.)si prin urmare au un procent ridicat al populatiei active din industrie ,sunt sate ,indeosebi cele din apropierea oraselor,care,datorita locuitorilor care se deplaseaza zilnic pentru munca spre orase,au un procent mai mare al populateei active din industrie decit cel al satelor care nu participa decit in mica masura la miscarea pendulara zilnica.



Industrializarea si urbanizarea au accentuat si mobilitatea spatiala a populatiei active.O parte din locuitorii satelor cu precadere barbati se deplaseaza zilnic pentru munca spre centrele urbane sau chia spre unele sate care se caracterizeaza printr-o importanta activitate industriala.



1.5 INDUSTRIA


Prima ramura, dupa ponderea pe care o detine in productia globala industriala a judetului ( tabel nr.2) ,este cea a constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor .Mult dezvoltata si moderizata ,constructia de masini produce astazi o treime din valoarea globala in intreaga industrie a judetului.

Cele mai importante intreprinderi la Sibiu,Mirsa si Medias,produc utilaje pentru diferite ramuri industriale din tara,piese cu care participa prin cooperare la realizarea de masini de transport,ori carosari speciale si remorei de autovehicule,produse largi legaturi economice ( de cooperare,de aprovizionare si desfacere) cu toate judetele tarii.

La Sibiu, ramura constructiilor de masini si de prelucrare a metalelor este reprezentata prin Uzina „ Independeta”( fig 22),Uzina de piese auto,Uzina mecanica si Uzina „Balanta”, ultima fiind singura din tara specializata in productia de cintare.

Uzina „Independenta” din Sibiu s-a dezvoltat din fosta intreprindere Rieger ,infiintata in 1875. Reconstruita si modernizata continuu dupa nationalizare si-a adaugat noua hale noi,producind astazi utilaje pentru aproape toate ramurile economiei, de la masini,utilaje si instalatii industrial, masini agricole,pina la virolele pentru conducta fortata a hidrocentralei de pe Lotru.

Intreprinderile „Automatica” si „ Elastica” din acelasi oras au fost comasate,constituind „Uzina de piese auto Sibiu” ( U.P. A.S.)( FIG 26): ele produc un sortiment variat de piese si respectiv arcuri pentru industria constructiei de autivehicule, avind strainse legaturi cu uzina de autocamioane din Brasov.

„Uzina mecanica” produce utilaje pentru industria textila si de prelucrare a lemnului ,in timp ce „Balanta”,provenita din fosta intreprindere Hess, dezvoltata in anii puterii populate a devenit singura unitate specializata a subramurei pe tara.Tot in orasul Sibiu mai functioneaza si Intreprinderea pentru repararea utilajelor si masinilor.

Locul al doilea intre ramurile industriale ale judetului revine industriei textile si a confectiilor ,care realizeaza 24,7% din productia globala industriala a judetului si 14,4% din cea a tarii.Dezvoltarea ca ramura traditionala,ea a beneficiat de existenta matreriei prime –lina-.precum si de forta de munca din orizontul local,calificata prin traditie inca din faza mestesugareasca si manufacturiera.

Din punct de vedere organizatoric,intreprinderile textile sunt grupate in trei combinate,dupa cum urmeaza :Combinatul textil Sibiu cu Intreprinderile „Libertatea”-Sibiu ,”Tirnava”-Medias, „Progresul” –Orlat si fabrica de confectii „ Steaua Rosie”-Sibiu, Combinatul textil –Cisnadie cu Uzinele textile „ Cisnadie”, care produc covoare plusate ,Fabrica „11 iunie” – Cisnadie, „Matasea Rosie”- Cisnadie,fabrica de ata –Talmaciu,Fabrica de covoare Dumbrava”-Sibiu.

Industria alimentara constituie cea de a treia ramura ca pondere in cadrul judetului (15,6%),particiind in acelasi timp cu 3,1% la productia pe intreaga tara. Ea este a doua ramura traditionala a industriei judetului , dezvoltata prin valorificarea materiilor prime agricole locale.Cele mai reprezentative subramuri sunt cele ale prelucrarii carnii,laptelui ,moraritul si panificatia,urmate de industria berei ,vinului si bauturilor alcoolice,a amidonului etc.

Judetul Sibiu se mai remarca si prin ramura metalurgica neferoasa care este reprezentata prin Uzina metalurgica de metale neferoase din Copsa Mica. Ea participa cu 7,8% la productia globala industrialaa judetului si cu 8,4% la cea a intregii tari,apartinand Centralei industriale a metalelor neferoase din Baia Mare.

Industria chimica are o pondere de 3,2% din productia globala industriala a judetului ,iar in cadrul economiei nationale participa cu 1,3.Cu toate acestea industria chimica joaca un rol foarte insemnat in productia de negru de fum,folosit in industria cauciucului,vopselelor etc.Principalul centru al acestei ramuri este Copsa Mica, a carei productie a fost mult sporita prin largirea si modernizarea vechii intreprinderi si prin crearea unor noi fabrici de acizi( sulfuric,formic) si formaldehida.

Industria poligrafica din Sibiu are o vechime de peste patru secole ,acumul,ind o bogata experienta si o specializare in tiparituri policrome.Desi in cadrul judetului are o pondere redusa ( 0 ,3%),participarea cu 3,2% la productia ramurii pe tara ii sporeste importanta considerabil.

Industria constituie ramura conducatoare a economiei judetului.Prin repartitia sa geografica si legaturi economice ea este concentrata intr-un nod industrial- Sibiul- si alte citeva centre raspindite in teritoriu.









[i]




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }