QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Sfera atributiilor Presedintelui Romaniei








Sfera atributiilor Presedintelui Romaniei

1. Natura juridica a regimului politic romanesc

Explicarea institutiei sefului de stat presupune cunoasterea regimului politic care functioneaza in Romania.

In literatura de specialitate regimurile politice au fost grupate in patru mari categorii: parlamentar (Spania, Italia, Grecia etc), prezidential (exemplu tipic, S.U.A.), scmi-prczidcntial (exemplu tipic, Franta), de adunare (exemplu tipic. Elvetia).




Tinand seama de continutul atributiilor conferite prin Constitutia din anul 1991, de intinderea si limitele acestora, putem spune ca, regimul politic romanesc este mai aproape de un sistem parlamentar decat de unul scmi-prczidcntial atenuat sau parlamentizat2. Dupa cum se arata in lucrarea citata, din toate trasaturile caracteristice regimului semi-prezidential, doar cateva se regasesc in sistemul nostru constitutional.

Astfel, in Franta unde regimul politic intruneste caracteristicile tipice ale republicii semiprezidentiale, presedintele este investit cu puteri mult mai mari decat intr-o republica cu un regim semiprezidential atenuat. Rolul sau in cadrul puterii de stat este mult mai amplu: participa la toate sedintele Guvernului si le prezideaza, semnand ordonantele adoptate, poate dizolva oricand adunarile legiuitoare, dupa consultarea presedintilor acestora si a Primului-ministru, prezideaza Consiliul Superior al Magistraturii, numeste Primul-ministru, fara a avea in mod necesar acordul Camerelor etc,

La noi, rolul politic al Presedintelui Romaniei este mult diminuat, toate atributiile sale politice majore sunt supuse unui sistem de ingradiri si conditionari, specifice regimurilor parlamentare, iar uneori chiar mai excesive ca in orice regim parlamentar (exemplu, atributia de dizolvare a Parlamentului).

In sprijinul definirii acestui regim politic (regim semi-prezidential atenuat) exista numeroase argumente de ordin constitutional printre care:

a. Atat Presedintele cat si Parlamentul sunt alesi prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat, aparand ca organe reprezentative la
nivel national, dar spre deosebire de Presedinte, Parlamentul este calificat
ca fiind 'organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica
autoritate legiuitoare a tarii'{ml.
58, alin.l);

b. Presedintele are dreptul de a dizolva Parlamentul doar in anumite
conditii:

obligativitatea consultarii presedintilor celor 2 Camere;

Parlamentul sa nu fi acordat votul de incredere pentru formarea 'Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare a  investiturii;

in intervalul de 60 de zile, trebuie sa fi fost respinse cel putin 2 solicitari de investitura;

sa nu fie vorba de ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui;

in tara sa nu fie instituita starea de asediu sau de urgenta (art. 89) etc.

c. Parlamentul are dreptul de a trage la raspundere politica
Presedintele Romaniei, de a-1 suspenda din functie si apoi organizarea
unui referendum pentru demiterea sa (art. 95);

d. Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de Prim-
ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de
Parlament;

e. Guvernul, in intregul sau, si fiecare membru al acestuia solidar cu ceilalti membri, raspund politic numai in fata Parlamentului (art. 108 alin.l);

f. Presedintele nu are drept de initiativa legislativa, acesta apartine
unui numar de cetateni, fiecarui parlamentar si Guvernului (art. 73);

g. Nu numai Presedintele Romaniei, ci si fiecare Camera in parte a
Parlamentului are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor
Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor;

h. In domeniul politicii externe, al apararii, a starilor exceptionale, cele mai importante atributii ale Presedintelui sunt conditionate, in exercitarea lor, fie de vointa Guvernului, fie de cea a Parlamentului sau se afla sub controlul Parlamentului;

i. Decretele Presedintelui emise in exercitarea celor mai importante
atributii (incheierea de tratate, declararea mobilizarii, instituirea starii de
asediu sau a starii de urgenta, respingerea unei agresiuni armate,
acordarea gradelor de maresal, de general, de amiral si de chestor) se contrasemneaza de Primul-ministru (art. 99 alin.2).


2. Clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei

Parcurgand reglementarile din Legea fundamentala vom constata ca atributiile Presedintelui nu alcatuiesc un tot unitar. De aceea, impartirea si gruparea lor devine mai mult decat necesara.

In literatura de specialitate exista mai multe clasificari, determinate de diversele criterii utilizate.



Din punctul de vedere al functiilor (sarcinilor), distingem trei
mari categorii:

atributii specifice sefului de stat (pe plan intern si pe plan extern);

atributii de realizare a functiei de sef al executivului;

atributii de aparare a Constitutiei si de asigurare a bunei
functionari a autoritatilor publice.

Din punct de vedere al subiectelor fata de care se exercita,
distingem1:

atributii exercitate in raporturile cu Parlamentul (adresare de mesaje, dizolvarea Parlamentului, convocarea Parlamentului in sesiune, promulgarea legii);

atributii exercitate in raporturile cu Guvernul (desemnarea candidatului la functia de Prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de investitura acordat de Parlament, remanierea guvernamentala, consultarea Guvernului, participarea la sedintele Guvernului;

atributiile exercitate in raport cu alte autoritati ale administratiei publice, in realizarea unor servicii publice nationale (in domeniul apararii, in domeniul relatiilor externe etc.);

atributii in raporturile cu puterea judecatoreasca (numirea
judecatorilor si procurorilor, acordarea gratierii individuale);

atributii in raporturile cu Curtea Constitutionala (numirea unor judecatori, sesizarea Curtii);

atributii in raporturile cu poporul (referendumul).

Din punct de vedere al frecventei exercitarii, se deosebesc:

atributii obisnuite,curente in activitatea de stat;

atributii iesite din comun (declararea mobilizarii, a starii de
urgenta, a starii de asediu).

Din punct de vedere al procedurii, distingem 2 mari categorii:

atributii care se exercita tara conditionari si restrictii;

atributii care sunt conditionate de termene, de propuneri ale
Guvernului, informarea, avizul ori aprobarea Parlamentului.

Din punct de vedere tehnico-juridic prin care se realizeaza,
retinem:

atributii care se realizeaza prin decrete (in majoritatea lor contrasemnate de Primul-ministru);

atributii care se realizeaza prin operatiuni administrative (exemplu, primirea unor scrisori de acreditare, semnarea, in numele Romaniei, a tratatelor internationale);

atributii care se realizeaza prin acte exclusiv politice (exemplu,
declaratia, mesajul).



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }