QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Raspunderea Guvernului








Raspunderea Guvernului

Pentru modul in care isi desfasoara activitatea, Guvernul poarta atat o raspundere publica, cat si o raspundere juridica. Potrivit art. 108 alin. (1) din Constitutie, Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului. Fiecare membra al Guvernului, raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea si actele acestuia. De aceea, in doctrina s-a aratat ca in sistemul nostru constitutional este reglementata raspunderea politica solidara a tuturor membrilor Guvernului pentru activitatea si actele acestuia1.

In ce priveste raspunderea juridica, Constitutia prevede, in art, 108 alin.(2), ca numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei, au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in exercitarea functiei lor. in aplicarea acestor dispozitii constitutionale a fost adoptata Legea nr. 15/19992 privind raspunderea ministeriala care reglementeaza atat raspunderea politica a membrilor Guvernului, cat si raspunderea lor juridica. Aceasta lege preia, in art. 2, dispozitiile constitutionale potrivit carora Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, ca urmare a votului de incredere acordat de acesta cu prilejul investirii si fiecare membru raspunde politic in mod solidar cu ceilalti membri pentru activitatea si actele Guvernului.




Raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, in conditiile prevazute de Constitutie [art. 3 alin. (1) din Legea nr. 115/1999]. De asemenea, Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau senatori, in termen de cel mult 15 zile de la primirea lor.

Pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului poarta si o raspundere juridica. Astfel, ei raspund civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun, in masura in care legea raspunderii ministeriale nu prevede altfel.

Legea nr. 115/1999 reglementeaza numai raspunderea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite de acestia in exercitiul functiei lor. Pentru infractiunile savarsite in afara exercitiului functiei lor, membrii Guvernului raspund potrivit dreptului comun (art. 6).

Raspunderea penala are caracter personal, ea privind pe fiecare membru al Guvernului, pentru faptele comise in exercitarea functiei sale.

Angajarea raspunderii penale a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor poate avea loc numai cu respectarea unei anumite proceduri de urmarire penala si de judecata, prevazuta de Legea raspunderii ministeriale. Aceasta procedura cuprinde urmatoarele etape:

a.. Cererea de urmarire penala a membrilor Guvernului poate fi facuta de catre Camera Deputatilor, Senat ori Presedintele Romaniei.
Oricare dintre aceste autoritati publice pot cere urmarirea penala a membrilor Guvernului, fiind indiferent faptul ca acestia sunt sau nu deputati ori senatori. Cu alte cuvinte, una din Camerele Parlamentului poate cere inceperea urmaririi penale impotriva unui membru al Guvernului, chiar daca acesta nu este deputat sau senator, dupa cum Presedintele Romaniei poate cere inceperea urmaririi penale a unui membru al Guvernului, chiar daca acesta are si calitatea de deputat sau senator.

b. Cererea de incepere a urmaririi penale poate fi facuta de una din Camerele Parlamentului, numai dupa depunerea la aceasta a unui raport intocmit de o comisie permanenta care a efectuat, in cadrul competentei sale, o ancheta privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de un minister ori de catre o comisie speciala de ancheta, constituita in acest scop. Acest raport se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor sau a Senatului, dupa caz.

c. Cererea de urmarire penala a membrilor Guvernului si, daca e cazul, cererea de ridicare a imunitatii parlamentare se dezbat in prezenta majoritatii membrilor Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, iar hotararea se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile. La dezbaterile din cele doua Camere ale Parlamentului prezenta celui in cauza este obligatorie, dar lipsa sa justificata nu impiedica desfasurarea lucrarilor. in situatia in care cel in cauza se afla in imposibilitatea obiectiva de a se prezenta, Camera Deputatilor sau Senatul, cu prilejui dezbaterilor, va fixa un nou termen pentru reluarea dezbaterilor. Cel in cauza are dreptul sa isi exprime punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmarit penal, precum si asupra cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, atunci cand este cazul. in urma dezbaterilor, Camera Deputatilor sau Senatul poate aproba sau respinge cererea de incepere a urmaririi penale.

d. Presedintele Romaniei poate cere urmarirea penala numai la propunerea unei comisii special instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre un membru al Guvernului in exercitiul functiei sale. Comisia speciala are caracter permanent si este formata din 5 membri. Componenta sa este stabilita prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului de interne. Pe baza analizei sesizarii, a probelor depuse in sustinerea acesteia, a declaratiilor si a probelor invocate de membrul Guvernului fata de care se solicita urmarirea penala, comisia speciala va prezenta Presedintelui Romaniei un raport cu propuneri privind inceperea urmaririi penale sau clasarea sesizarii.

e. Daca membrul Guvernului, pentru care Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala, este si deputat sau senator, ministrul justitiei sau, dupa caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura dezbaterii cererii de incepere a urmaririi penale si de ridicare a imunitatii parlamentare.

f. Daca una din cele doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite, de indata, ministrului justitiei sau, daca acesta este in cauza, Primului- ministru, pentru a sesiza organele de urmarire penala. Pana la inceperea urmaririi penale Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romanieipoate sa retraga, motivat, cererea prin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului.

g. Dupa inceperea urmarii penale, daca membrul Guvernului este si deputat sau senator, acesta poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata numai cu incuviintarea Camerei din care face parte. in caz de infractiune flagranta, membrul Guvernului poate fi retinut si supus perchezitiei,insa ministrul justitiei ii va informa neintarziat pe presedintele Camerei din care face parte sau, dupa caz, pe Presedintele Romaniei. in situatia, in care, cel in cauza este insusi ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti sesizarea Camerei sau a Presedintelui Romaniei se face de catre Primul- ministru. Potrivit art. 69 alin. (2) din Constitutie, in cazul, in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri luate impotriva membrului Guvernului care este deputat sau senator.



h. In cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din functie.

i. Daca s-a dispus trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului, ministrul justitiei sau, dupa caz, Primul-ministru comunica Presedintelui Romaniei data la care a fost sesizata inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea suspendarii din functie a acestuia. De subliniat, deci, faptul ca, pana la trimiterea in judecata, suspendarea din functie a membrului Guvernului in cauza este facultativa, ramanand la aprecierea Presedintelui Romaniei.

j. Urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor este de competenta Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, iar judecarea acestora este de competenta inaltei Curti de Casatie si Justitie. Regulile procedurale speciale se completeaza cu cele cuprinse in regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului si cele cuprinse in Codul de procedura penala, daca nu contravin legii speciale.

Pe tot timpul procesului penal, membrii Guvernului beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Membrul Guvernului condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva va fi demis din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea Primului-ministru.

Hotararea de condamnare a unui membru al Guvernului se publica in 'Monitorul Oficial al Romaniei', partea 1.

Legea nr. 115/1999 reglementeaza unele infractiuni speciale care pot fi savarsite de membrii Guvernului in exercitarea functiei lor1.

Aceste infractiuni sunt urmatoarele:

a. impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase a exercitarii cu buna-stiinta a drepturilor si libertatilor vreunui cetatean;

b. prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.

Savarsirea acestor infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 12 ani, fiind pedepsita si tentativa1.

c. fapta unui membru al Guvernului de a folosi functia sa pentru a favoriza castigarea unei licitatii, acordarea ilegala a unor autorizatii sau alte facilitati in scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Comiterea acestei infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi2.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost primite pe nedrept se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. De asemenea, tentativa se pedepseste. in cazul savarsirii unor alte infractiuni, de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor, pedeapsa aplicabila este cea prevazuta de legea penala pentru acele infractiuni.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }