QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Proiect Politici Publice: Reimpadurirea si Reabilitarea Suprafetelor Defrisate de pe Teritoriul Romaniei





S.N.S.P.A. – FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA




Proiect Politici Publice:







~ Reimpadurirea si Reabilitarea Suprafetelor Defrisate de pe Teritoriul Romaniei ~



Formularea problemei:

Suprafata impadurita a Romaniei se situeaza sub media europeana de 30% si sub limita ecologic necesara.

La fel, aceasta cifra se situeaza cu mult sub procentul minim, de 40%, determinat de conditiile de relief si clima ale tarii, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS). In prezent, padurile insumeaza aproape un sfert din teritoriul tarii. Spre comparatie, pana la sfarsitul secolului al 19–lea, padurile acopereau 80% din intreg teritoriul Romaniei. Acestea se intindeau nu numai pe suprafata Carpatilor, ci cuprindeau si dealurile si o mare parte din campii. In ultimul secol si jumatate, defrisarile au avut un ritm halucinant, ajungandu-se ca, la sfarsitul secolului al 19-lea, procentul de impadurire sa se injumatateasca. In intervalul 1829 -1922, asadar in mai putin de un secol, au fost defrisate peste 3 milioane hectare de padure, mai ales la campie si coline, procentul de impadurire reducandu-se Ia 30%, in favoarea cresterii suprafetelor agricole.

Inlaturarea monopolului turcesc asupra comertului cu cereale intervenita in baza Tratatului de la Adrianopol (1829) a fost motorul care a declansat masiva defrisare a padurilor naturale de stejar, situate in special in Campia Romana. Apoi, numai intre cele doua razboaie mondiale s-au mai lichidat 1,3 milioane de hectare. Defrisari abuzive s-au facut si in perioada comunista, prin depasirea cotelor anuale de taieri in foarte multe bazine hidrografice In 1948, Romania mai avea doar 28% padure. In prezent, doar 8–10% din campiile tarii mai sunt impadurite, iar dealurile – in proportie de 15-30%. Iar in judetele Calarasi, Constanta si Teleorman, ponderea fondului forestier este de sub 5%. Drujba nu este singura amenintare a padurilor. In acest moment, un pericol foarte serios il reprezinta doboraturile de vant, iscate in urma furtunilor puternice. Au facut istorie la acest capitol judetele Harghita, Covasna, Mures, Bistrita-Nasaud si Suceava. Si padurile virgine au avut de suferit. In 1974, ele mai reprezentau circa 10-12% din intinderea totala a padurilor. Ulterior, ponderea lor a scazut pana la aproximativ 5%, si cam atat a ramas pana in prezent.


Cadrul legal: Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 (Codul silvic). Aceasta lege are rolul de a evita actiunile umane care conduc direct sau indirect la degradarea ireversibila a padurilor, asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor, promovarea practicilor care favorizeaza gestionarea durabila a padurilor publice si private, conservarea si ameliorarea diversitatii biologice prin politici forestiere stabile pe termen lung, primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii, acordarea de prioritate speciilor si provenientelor locale la gestionarea padurilor existente si la infiintarea de noi paduri, recunoasterea polifunctionalitatii ecosistemelor forestiere, regionarea silviculturii in corelatie cu interesele locale, regionale si mondiale, armonizarea relatiilor dintre silviculturi si alte domenii de activitate, cresterea rolului silviculturii in dezvoltarea rurala;



Radial Diagram


Scopul:

Reabilitarea suprafetelor defrisate prin replantarea de puieti, stoparea proceselor de eroziune a solului si prevenirea alunecarilor de teren in zonele de deal si de munte.


Obiective:

Obiectiv general - refacerea ecologica a zonelor afectate de defrisari masive, consolidarea solului in zonele afectate de alunecari de teren, atingerea mediei de 30% a suprafetei impadurite din tarile UE.

Obiective specifice:

- reducerea taierilor abuzive

- reimpadurirea suprafetelor afecatate de exploatari forestiere; Fiecare suprafata pe care s-a efectuat taierea definitiva a arboretului batran, ajuns la varsta exploatabilitatii, este regenerata in maxim 2 ani, asa cum prevede Legea 26/1996, Codul Silvic.

- stoparea procesului de desertificare in zonele de campie.

- modificarea reglementarilor, drepturilor si obligatiilor ce privesc exploatarea masei lemnoase

- actualizarea legislatiei silvice si de dezvoltare rurala in functie de conditiile impuse de gospodarirea durabila a fondului forestier national;
             - armonizarea legislatiei nationale cu legislatia specifica a U.E., conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte semnatara


Variante de solutionare:

Varianta 1 – Limitarea suprafetelor destinate exploatarii forestiere prin reducerea volumului maxim de lemn pe picior. Delimitarea tipurilor de paduri si anume cele destinate exploatarilor si cele destinate activitatilor de recreere, respectiv padurile ce apartin de parcurile nationale.

Impact 1 - Impact economic: cheltuirea a 25 milioane RON alocate din bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu pentru reimpadurirea si reabilitarea terenurilor afectate de exploatarile forestiere. Crearea de noi locuri de munca prin suplimentarea numarului de agenti de paza si infiintarea de noi ocoluri silvice.

- Impact social: reducerea riscului de alunecari de teren si stoparea taierilor abuzive din padurile proprietate privata.

- Impact ecologic: imbunatatira calitatii aerului, oprirea procesului de degradare a solului, protejarea speciilor pe cale de disparitie si refacerea biodiversitatii din anumite zone.

- Puncte tari: atingerea mediei europene de 30% de suprafata impadurita la nivel national, experienta dobandita de Ministerul Mediului si structurile administrative ce gestioneaza fondul forestier.

- Puncte slabe: - costuri mari pentru salarizarea personalului suplimentar folosit pentru paza si protectia fondului forestier si proiecte de dezvoltare durabila initiate de Administratia Fondului pentru Mediu.

- pierderile provocate in industria lemnului

- Buget estimat: 25 mil RON, incluzand aici si un un buget destinat popularizarii programului prin intermediul massmedia, suportat de catre Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


Varianta 2 – Realizarea de studii de impact asupra mediului si interzicerea exploatarilor forestiere in zonele in care aceste activitati ar produce dezechilibre naturale. Studiile de impact asupra mediului sunt cerute de legislatia de mediu in vigoare in Romania si au structura definita de OM nr. 860/2002. Ele reprezinta o componenta esentiala a dosarului depus de intreprinderi pentru obtinerea acordului de mediu. SI au ca scop estimarea impactului asupra mediului generat de noi investitii si de modernizarea / retehnologizarea intreprinderilor. Interzicerea exploatarilor forestiere in zone reabilitate din punct de vedere ecologic sau in zone aflate in vecinatatea unor suprafete reimpadurite precum si in zonele de padure apartinand parcurilor naturale sau in zonele de padure virgina, cele mai intinse si mai bine conservate pa­duri virgine din Europa tem­perata fiind pe teritoriul Romaniei. Acestea sunt si cele mai importante paduri din zona temperata din intreaga lume, din punct de vedere biologic. Cu totul, detinem in jur de 300.000 de hectare de paduri virgine, adica vreo 5% din intreaga suprafata a fondului forestier, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice.



Impact 2: - Impact economic: cheltuirea a 30 milioane RON alocate din bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu pentru reimpadurirea si reabilitarea terenurilor afectate de exploatarile forestiere. Crearea de noi locuri de munca prin suplimentarea numarului de agenti de paza si infiintarea de noi ocoluri silvice.

- Impact social: reducerea riscului de alunecari de teren si stoparea taierilor abuzive din padurile proprietate privata.

- Impact ecologic: imbunatatira calitatii aerului, oprirea procesului de degradare a solului, protejarea speciilor pe cale de disparitie si refacerea biodiversitatii din anumite zone.

- Puncte tari: atingerea mediei europene de 30% de suprafata impadurita la nivel national, experienta dobandita de Ministerul Mediului si structurile administrative ce gestioneaza fondul forestier. Reimpadurirea masiva a terenurilor degradate si accelerarea procesului de reabilitare a fondului forestier.

- Puncte slabe: Industria lemnului va fi afectata de lipsa materiei prime, firmele mici si mijlocii din acest domeniu vor fi in pericol de faliment, pierderea locurilor de munca pentru angajatii firmelor din industria lemnului.

- Buget estimat: 30 mil RON, incluzand aici si un un buget destinat popularizarii programului prin intermediul massmedia, suportat de catre Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


Varianta 3 – Impunerea unei cote anuale companiilor ce detin exploatari forestiere si punerea in aplicare a unor programe care sa promoveze reciclarea produselor rezultate din prelucrarea lemnului.

Impact 2: - Impact economic: aceeasi suma acordata prin program din bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu.

- Impact social: reducerea riscului de alunecari de teren si stoparea taierilor abuzive din padurile proprietate privata.

- Impact ecologic: imbunatatira calitatii aerului, oprirea procesului de degradare a solului, protejarea speciilor pe cale de disparitie si refacerea biodiversitatii din anumite zone.

- Puncte tari: Crearea de locuri de munca prin infiintarea de centre de reciclare si aprovizionarea cu materie prima a intreprinderilor producatoare de mobila, hartie sau alte produse obtinute din prelucrarea lemnului; atingerea mediei europene de 30% de suprafata impadurita la nivel national, experienta dobandita de Ministerul Mediului si structurile administrative ce gestioneaza fondul forestier. Reimpadurirea masiva a terenurilor degradate si accelerarea procesului de reabilitare a fondului forestier.

- Puncte slabe: Dificultatile intampinate de un astfel de program intr-o societate reticenta fata de notiunea de reciclare si perioada lunga de timp necesara implementarii programului.

- Buget estimat: 30 mil RON, incluzand aici si un un buget destinat popularizarii programului prin intermediul massmedia, suportat de catre Agentia pentru Strategii Guvernamentale.

Varianta de solutionare recomandata: Se vor impune cote anuale companiilor exploatatoare si se va incuraja reciclarea deseurilor lemnoase prin suplimentarea numarului de centre de reciclare.


Termene preconizate de realizare Ordonanta de urgenta care va reglementa demararea programului va fi adoptata pana la data de 1 mai 2008. Programul va fi derulat pe o durata de un an dupa care va fi rediscutat si modificat in functie de imprejurarile viitoare.


Beneficii: - reducerea poluarii si reecologizarea zonelor afectate de defrisari

- reducerea riscului alunecarilor de teren si a viiturilor in caz de inundatii

- crearea de noi locuri de munca prin suplimentarea angajatilor institutiilor care se ocupa de paza si protectia fondului forestier si prin infiintarea de centre de reciclare.

- atingerea mediei europene de impadurire de impadurire


Riscuri lipsa de comunicare intre institutiile statului si companiile din industria lemnului, respectiv intre institutii si cetateni in ceea ce priveste reciclarea deseurilor lemnoase

- numarul redus al societatilor de colectare si reciclare a deseurilor

- intarzieri in derularea activitatilor prevazute in program

- nealocarea integrala a sumei alocate prin intermediul programului



Structura flexibila a politicii publice :


Radial Diagram



Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, principalul actor cu rolul de coordonator al acestei politici publice este Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. In activitatea de elaborare, implementare si evaluare a politicii publice, acesta are alaturi un numar semnificativ de ministere si asociatii din domeniul protectiului mediului, fiecare dintre acestea avand propriile scopuri, viziuni si interese, structura fiind astfel caracterizata prin multiformitate. Pe de alta parte, fiecare dintre aceste componente ale structurii sunt izolate fata de mediu, avand o anumita autonomie, iar fiecare actioneaza in functie de prioritatile si interesele proprii. Astfel, Ministerul Mediului si Comertului se implica in aceasta politica publica doar prin Serviciul Protectiei Mediului, care are personal calificat in acest domeniu. Pe de alta parte, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale este mult mai implicat, deoarece principalele defrisari masive au loc in zone cu importanta turistica mare, cum este Delta Dunarii si in masivele din Muntii Apuseni si Bucovina, acest putand scadea valoarea turistica a patrimoniului din aceste zone si ,implicit, si interesul turistilor straini. Ministerul Transporturilor a realizat o cercetare la fata locului prin specialistii sai, iar rezultatele sunt ingrijoratoare: defrisarile masive duc la alunecari de terenuri, care scad gradul de siguranta pe soselele nationale. Rezultatele masuratorilor a determinat implicarea ministerului in aceasta politica publica. Implicarea celoralte asociatii din domeniul mediului, enumerate mai sus (Asociatia Profesionala a Producatorilor din Industria Lemnului, Agentia Nationala de Protectie a Mediului Administratia Fondului pentru Mediu si Garda Nationala de Mediu) in aceasta politica publica privind Reimpadurirea si Reabilitarea Suprafetelor Defrisate de pe Teritoriul Romaniei este impusa de insasi statutul lor de protectoare a calitatii mediului inconjurator.




Amenintari si oportunitati ale structurii politicii publice



Caracteristici ale structurii

Amenintari

Oportunitati

Multiformitatea

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile nu-si mai poate indeplini cu succes rolul de coordonator al politicii publice.


Complexitatea structurii si numarul mare de actori duce la un conflict intre  interese si scopurile acestora.


Lipsa de comunicare intre institutiile statului si companiile din industria lemnului, respectiv intre institutii si cetateni in ceea ce priveste reciclarea deseurilor lemnoase.


Ministerul Mediului si dezvoltarii Durabile, desi este acatorul principal, este obligat sa tina cont si de interesele celorlate institutii si ministere participante. Un exemplu ar fi : alocarea de fonduri pentru suplimentarea angajatilor Garzii de Mediu, precum si a celorlalte institutii care se ocupa de paza si protectia fondului forestier si prin infiintarea de centre de reciclare.


Asociatiile pentru protectia mediului implicate pot fi sensibilizate prin semnale normative favorabile.

Izolarea

In cazul in care, actorii participanti dau dovada de autonomie datorita izolarii relativa fata de politica publica, iar normele emise de guvern nu corespund cu normele proprii, semnalele normative cu rol de sensibilizare pot esua in a avea efectul scontat.

Datorita izolarii, asociatiile privind protactia mediului dau dovada de un grad de cooperare ridicat.


Odata acceptate de actorii politicii publice, instrumentele legislative si reglementare (in cazul nostru, L. nr. 26 din 24 aprilie 1996, din Codul silvic) devin prioritare normelor proprii.

Interdependenta

Actorii politicii publice isi pot uni fortele pentru realizarea intereselor proprii, ceea ce duce la o intarziere a implementaruu politicii publice.


Supervizarea actorului principal, Ministerul Mediului, presupune eforturi sporite din partea celorlati actori.

Ministerul Mediului coordoneaza cooperarea dintre celelalte ministere si asociatii de mediu, pentru o implementare eficienta a politicii publice.


Interdependenta da posibilitatea negocierii diferitelor aspecte intre participanti, fapt ce duce la eliminarea divergentelor.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }