Testul denver ii

TESTUL DENVER II

APLICARE SI INTERPRETARE

A. Materiale folosite

Testul Denver II foloseste urmatoarele materiale:

sfoara rosie

stafide (boabe, bomboane mici)

paraitoare cu maner ingust

10 cuburi de lemn colorat, cu latura de 3 - 4 cm

Sticla mica, transparenta cu gura de 1,5 cm

Clopotel

Minge de tenis

Creion rosu

Papusa mica de plastic cu biberon

Cana de plastic cu toarta

Hartie alba

Toate materialele folosite in test sunt oferite prin trusa de test, cu exceptia foilor albe de hartie. Sunt de asemenea necesare o masa si suficiente scaune pentru examinator, ingrijitor, copil si un spatiu adecvat desfasurarii probelor motorii. Pentru copiii mici sunt utile o patura sau o masa de examinare cu saltea, pentru probele in care copilul sta culcat. Materialele testului Denver II au fost cu grija selectionate, iar inlocuirea lor cu altele aproape similare a dus la scaderea fidelitatii in compararea cu testele standard. In locul stafidelor se pot folosi cereale in forma de O. cand se descompleteaza trusa, daca nu exista dubluri, inlocuirile se pot face prin intermediul organizatorilor testului.

Copii trebuie observati intotdeauna cu atentie pentru a nu se produce accidente, ca inghitirea obiectelor, ranirea ochilor.

B. Formularul testului

Formularul testului are aranjat fiecare dintre articole in unul din urmatoarele patru sectoare: Personal - Social, Motricitate fina - Adaptabilitate, Limbaj, Motricitate grosiera.

Scalele de varsta de la marginile de sus si de jos ale formularului inscriu varstele in luni si ani de la nastere pana la 6 ani. Fiecare spatiu dintre marcaje reprezinta o luna pana la 24 de luni; apoi fiecare spatiu reprezinta 3 luni. Fiecare din cele 125 de articole este reprezentat in formular printr-o banda care spatiaza varstele la care 25%, 50%, 75%, 90% din cei cuprinsi in esantionul standardizat au trecut acest punct (figura de mai jos)

Scala de varsta in luni

25% 50% 75% 90%

Procent de copii ce trec in mod normal testul

In exemplul de mai sus, pentru articolul "merge bine", capatul din stanga al benzii indica ca 25% din copiii esantionati mergeau bine la putin peste 11 luni, linia de marcaj pornita din limita superioara a benzii arata ca 50%  din copii au facut acelasi lucru la 12,3 luni; limita stanga a zonei ca colorate indica ca 75% din copii mergeau bine la 13,5 luni; marginea din dreapta a benzii arata ca 90% din copiii esantionati puteau merge bine la put in sub 15 luni.

Unele dintre articole au un indice numeric in capatul din stanga al benzii. Acest numar se refera la instructiunile numerotate aflate pe spatele testului, care amintesc examinatorului modul de aplicare sau interpretare a unor astfel de articole (v. figura de mai jos). Unele articole pot fi considerate trecute prin informatii obtinute de la ingrijitorul copilului, ele fiind marcate cu un "R" in stanga benzii. Numai aceste articole vor fi considerate ca efectuate prin informatii indirecte. Chiar si pentru aceste articole, ori de cate ori este posibil, examinatorul trebuie sa observe aptitudinile copilului.

R

"R" indica articolul ce poate fi trecut prin informare. Numarul indica

instructiuni suplimentare pe textul atasat.

La varste foarte mici, pentru unele dintre articole, nici un procentaj (25, 50, 75,90) nu este valabil. Asemenea articole, desi rareori netrecute, sunt incluse pentru sensibilizarea examinatorului fata de copilul cu o slabiciune (pareza) a unui membru sau a unei parti a corpului. Toate aceste articole se pot parcurge la varste foarte mici, mai mult de 90% dintre copii putand indeplini continutul lor de la nastere sau la scurt timp dupa aceea.

C. Calcularea varstei copilului si marcarea liniei de varsta

1. Instructiuni generale

Informatiile generale, ca numele copilului, data nasterii si data efectuarii testului, vor fi primele notate pe formular.

Varsta copilului este calculata scazand data nasterii din data testarii (Daca la testare este necesar sa luam 30 de zile, acestea vor fi luate din coloana lunilor, daca este nevoie de luni, vom lua 12 luni din coloana anilor).

Ex.1   An Luna Zi

Data testului . . . . . . 90 . . . . . . . . . 7 . . . . . . . . 15

Data nasterii . . . . . .- 88 . . . . . . . . .- 3 . . . . . . . -10

Ex.2   An Luna Zi

Data testului . . . . . . 90 . . . . . . . . . 7 . . . . . . . . 15

Data nasterii . . . . . .- 88 . . . . . . . . - 10 . . . . . . . ..-28

ETAPA 1. Nu este posibil a scadea 28 de zile din 15. De aceea se iau 30 de zile (o luna) din 7 luni. Se adauga 30 de zile la 15, rezultand 45 de zile. Raman 6 luni in coloana lunilor.

ETAPA 2. Scadem 28 de zile din 45 = 17 zile

ETAPA 3. Nu este posibil a scadea 10 din 6 luni. De aceea se iau 12 luni (1 an) din 90. Se adauga 12 luni la 6, rezultand 18 luni; ramane 89 in coloana anilor.

ETAPA 4. Se scad 10 luni din 18 luni = 8 luni.

ETAPA 5. Scadem 88 din 89 = 1 an. Varsta copilului este de 1 an, 8 luni si 17 zile.

Calcularea corecta a varstei este foarte importanta si trebuie bine verificata inaintea aplicarii testului. Varsta copilului este folosita ca punct de referinta fata de care se compara toate performantele inscrise in articolele de test.

2. Corectia pentru prematuritate

Pentru copii nascuti la mai mult de doua saptamani inainte de data asteptata, se imparte mai intai numarul saptamanilor de prematuritate in luni si zile, acordand 4 saptamani unei luni si 7 zile unei saptamani. Apoi se scad lunile (luna) ce rezulta, zilele ce rezulta din varsta calculata.

Ex.3   An Luna Zi

Data testului . . . . . . 90 . . . . . . . . . 8 . . . . . . . . 20

Data nasterii . . . . . .- 90 . . . . . . . . ..- 6 . . . . . . . .-1

6 saptamani prematuritate . . . . . . . . . .- 1 . . . . . . . ..- 14

Scala de varsta in luni

D. Aplicarea testului

1. Instructiuni generale

Testul Denver II poate fi folosit pentru urmarirea unui copil pe o perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 ani. Pentru a folosi acelasi test de mai multe ori este necesar sa se specifice de fiecare data linia varstei (cu data testarii deasupra) si sa se coteze fiecare punct intr-un mod care sa distinga notele pentru fiecare aplicare de test. Acest lucru se poate, de exemplu realiza prin folosirea unor creioane diferit colorate.

Toate punctele trebuie aplicate in concordanta cu procedurile standardizate descrise in acest manual; altfel, normele descrise pin coloane nu vor putea fi aplicate. Examinatorul trebuie sa revizuiasca indicatiile de aplicare a testului periodic si sa previna orice deviere neintentionata.

2. Stabilirea relatiei cu copilul

In cursul testarii, eforturile examinatorului vor trebui directionate catre obtinerea unor informatii corecte de la ingrijitor. Relatia examinatorului cu copilul si ingrijitorul este esentiala.

Testul trebuie aplicat copilului in prezenta parintelui sau a ingrijitorului. Pentru a obtine cele mai naturale reactii din partea copilului trebuie depuse eforturi pentru ca atat acesta, cat si ingrijitorul sa se simta confortabil. Cel mai bine este ca testul sa fie aplicat atunci cand copilul este imbracat. Incaltamintea care ar putea incomoda copilul in timpul testarilor motorii, trebuie inlaturata inaintea aplicarii lor. Un copil mic poate sta in bratele ingrijitorului. Copilul de varsta mai mare poate sta singur pe scaun, daca acest lucru nu-l incomodeaza si poate avea la indemana materialele testului. Ideal ar fi ca copilul sa stea astfel incat mainile sa fie asezate pe o masuta. Cotul copilului trebuie sa stea la nivelul mesei. Daca copilul tinut in brate sta prea jos, rugati persoana care-l tine in brate sa-l ridice cu o patura pusa sub el. o masa care poate fi ajustata in inaltime sau o masuta si un scaunel de copil sunt ideale pentru testarea prescolarilor.

3. Pregatirea

Ingrijitorul trebuie intrebat cand s-a nascut copilul si daca a fost prematur. Examinatorul trebuie sa calculeze apoi varsta copilului si sa verifice daca calculul a fost exact. Deoarece testarea poate provoca neliniste ingrijitorului, este necesar sa se explice ca Testul Denver II are ca scop stabilirea starii de dezvoltare actuale a copilului, ca nu este vorba de un test I.Q., iar copilul nu trebuie neaparat sa treaca cu succes toate probele acestui test.

4. Ordinea testarii

Ordinea in care sunt prezentate punctele testului trebuie sa fie flexibila, iar secventialitatea trebuie ajustata dupa gradul de cooperare al copilului. In general este util sa se efectueze una sau mai multe probe adecvate varstei, ca de exemplu: o paraitoare pentru nou nascut, cuburi pentru copilul mic, hartie si creion pentru prescolar, astfel incat copilul sa aiba la indemana materiale ce l-ar putea amuza in timpul acesta examinatorul obtinand de la parinte datele necesare sectiunii Personal - Social. Activarea spontana a copilului, desfasurata in timpul colectarii datelor "de raport" de la ingrijitor,  este considerata ca o parte a evaluarii, iar examinatorul trebuie sa fie atent la comportamentul spontan al copilului. Punctele de test pot fi notate pe baza oricarui element relevant de comportament observat de catre examinator, chiar daca acesta se desfasoara inainte sau dupa testarea propriu-zisa. De exemplu, daca un copil intra fugind in camera de examinare, punctul "alearga" poate fi considerat trecut.

Desi flexibilitatea este foarte importanta, exista linii calauzitoare generale in aplicarea probelor, care sunt adecvate pentru majoritatea copiilor. Sunt sugerate urmatoarele principii:

1. In general, probele ce solicita o participare mai putin activa a copilului, trebuie desfasurate primele (de ex. punctele " Raport din cadrul sectiunii Personal - Social). Acestea vor fi urmate de punctele din sectiunea Motricitatea fina - adaptabilitate, care nu necesita vorbirea copilului; apoi punctele de "limbaj"; in sfarsit, probele de "Motricitate grosiera". Pentru  majoritatea copiilor este mai bine sa se aplice probele de motricitate grosiera la sfarsit, deoarece ele necesita incredere, ea crescand odata cu desfasurarea testului. Pe langa aceasta, unii copii devin mai activi dupa parcurgerea testelor de motricitate grosiera si pot deveni necooperanti in probele desfasurate la masa , sau in alte sectiuni ale testului.
2. Probele pe care copilul le poate trece cu usurinta trebuie laudate, chiar si in cazul in care acesta esueaza. Acest lucru va consolida increderea copilului si il va incuraja sa incerce probe mai dificile.
3. Probele care folosesc aceleasi materiale din trusa de test, ca de exemplu cuburile, trebuie aplicate consecutiv pentru a economisii timp. Aceasta ajuta la evitarea unei inlocuiri permanente a materialelor de-a lungul testului, care ar putea rupe "cursul" sedintei de examinare.
4. Este recomandat ca numai materialele folosite pentru un punct anume sa se afle pe masa la un moment dat, aceasta pentru a evita distragerea atentiei. Testarile pot avansa mai firesc daca trusa de testare este tinuta la distanta de copil (poate in mainile examinatorului).
5. Pentru nou-nascuti este recomandabil ca toate probele aplicate copilului in timp ce este culcat, sa se desfasoare impreuna.
6. Indiferent de varsta copilului, fiecare sectiune de testare trebuie sa inceapa cu probele care se situeaza in stanga liniei de varsta a copilului si sa continue cu cele din dreapta ei.

5. Numarul de probe ce poate fi aplicat

Numarul de probe aplicate variaza cu varsta si aptitudinile copilului testat. In practica numarul acestor probe depinde de:

timpul disponibil pentru testare

scopul testarii: identificarea intarzierilor in dezvoltarea si /sau capacitatea relativa a copilului.

pentru a determina daca exista un risc in dezvoltarea copilului, testele trebuie aplicate dupa cum urmeaza:

a.  Etapa 1 - In fiecare sectiune se aplica toate probele care sunt intersectate de linia varstei si cel putin 3 probe aproape si total la stanga acestei linii.

b. Etapa 2 - daca copilul este incapabil de a parcurge probele din etapa 1 (esueaza, refuza), se administreaza probe aditionale din stanga, din sectiuni adecvate, pana cand copilul parcurge trei probe.

pentru a determina capacitatea relativa a copilului (plafonul se aplica dupa cum urmeaza:

a.  Etapa 1 - la fiecare sectiune se aplica toate probele care intersecteaza linia varstei si cel putin 3 probe din apropierea si complet la stanga liniei de varsta.

b. Etapa 2 - se continua aplicarea probelor catre dreapta in fiecare sectiune pana la inregistrarea a trei nereusite

Copilul va avea posibilitatea sa incerce de trei ori rezolvarea fiecarei probe, cand este cazul, inainte de inregistrarea nereusitei. Mai mult de 3 incercari ar putea invata copilul rezolvarea probei nereusite. O astfel de "invatare" ar prelungi, de asemenea, timpul de examinare.

6. Cotarea comportamentului din timpul testarii

Calificativele "comportamentului din timpul testarii" vor fi adaugate dupa completarea testului. Folosind scala de cotare pusa dispozitie, examinatorul poate compara comportamentul copilului de-a lungul testului cu realizarile aceluiasi copil inaintea testului. Ingrijitorul va fi intotdeauna intrebat daca rezultatele copilului sunt caracteristice si concordante cu comportamentul si aptitudinile sale de fiecare ti. Uneori un copil poate fi bolnav, obosit, nemancat , indispus. In astfel de cazuri testul poate fi reprogramat intr-o alta zi, cand copilul va fi poate mai cooperant.

7. Notarea probelor

Notele pentru fiecare proba trebuie trecute pe banda in apropierea indicatorului de 50%. In TDII sunt folosite urmatoarele calificative:

"P" pentru pozitiv, trecut - copilul a trecut cu bine proba, sau ingrijitorul informeaza, cand este cazul, ca acesta indeplineste proba

"N" pentru nereusita, esuare - copilul nu reuseste sa treaca proba, sau ingrijitorul informeaza, cand este cazul, ca acesta nu indeplineste proba

"F.O." pentru fara ocazie - copilul nu a avut ocazia sa treaca proba din cauza unor restrictii din partea ingrijitorului, sau din alte cauze. Acest calificativ poate fi folosit numai la probele "de raportare"

"R" pentru refuz - copilul refuza sa parcurga prova. Refuzurile pot fi reduse cerand ferm copilului sa faca ceva anume, nu rugandu-l. daca se dau instructiuni pentru o aplicare corecta, proba poate fi condusa si de ingrijitor. Probele de raport nu pot fi marcate ca refuzuri.

E. Interpretarea

TDII este folosit pentru identificarea copilului a carui dezvoltare pare intarziata prin comparatie cu cea a altor copii. De asemenea, poate fi folosit in identificarea schimbarilor aparute in timp la nivelul coeficientului de dezvoltare. Probele individuale sunt interpretate primele, urmand ca apoi sa se interpreteze testul in ansamblu.

1. Interpretarea probelor individuale

A. Probe "avansate"

Cand un copil trece o proba care se afla complet la dreapta liniei de varsta, dezvoltarea copilului este considerata avansata la aceasta proba.  Aceasta datorita faptului ca acest copil a trecut o proba pe care majoritatea copiilor nu o trec decat la o varsta mai mare. Faptul este ilustrat in figura de mai jos. Probele "Avansate" nu sunt considerate in interpretarea globala a testului

Proba avansata

Linia varstei

T

B.Probe "normale"

Nereusita sau refuzul in parcurgerea unei probe nu indica in mod necesar o intarziere in dezvoltare. De exemplu, daca un copil nu reuseste sau refuza sa parcurga o proba care se situeaza la dreapta liniei de varsta, dezvoltarea copilului este considerata normala. Aceasta pentru ca acest copil este mai mic decat 25% din copiii din esandtionul standard care au reusit la aceasta proba; copilul va reusi aceasta proba la o varsta mai inaintata. Acest lucru este ilustrat in figura de mai jos:

Proba "normala"

Linia varstei Linia varstei

Dupa cum este aratat in figura de mai jos, un copil poate trece, esua sau refuza o proba care are linia de varsta intre 25% si 75%, fiind considerat la aceasta proba ca normal dezvoltat. Probele "normale" nu se iau in considerare la interpretarea globala a testului.

Proba "normala"

Linia varstei Linia varstei Linia varstei

c.Probe de "avertizare"

O "Avertizare" la o proba individuala este luata in considerare cand se interpreteaza intregul test. O "Avertizare" poate fi stabilita in doua moduri, dupa cum observam in figura de mai jos. O "Avertizare" este notata atunci cand copilul nu reuseste sau refuza sa parcurga o proba la care linia varstei cade pe, sau intre 75% si 90%. Aceasta datorita faptului ca mai mult din 75% din copiii esantionului standard au putut parcurge proba la o varsta mai mica decat cea a copilului examinat. O "Avertizare" este marcata in test prin inscrierea unui "A" in dreapta benzii.

Proba de "Avertizare"

Linia varstei   Linia varstei Linia varstei Linia varstei

d.Probe de "Intarziere"

Ca si "Avertizarile", "Intarzierile" la probele individuale sunt luate in considerare la interpretarea intregului test. "Intarzierile" sunt indicate in figura de mai jos. Asa cum se poate vedea, o "Intarziere" rezulta atunci cand copilul nu reuseste sau refuza sa parcurga o proba care se gaseste complet la stanga liniei de varsta. Aceasta datorita faptului ca acest copil nu a reusit sau a refuzat o proba pe care 90% dintre copiii esantionului standard au trecut-o la o varsta mai mica. "Intarzierile" sunt indicate prin colorarea (ingrosarea) capatului din dreapta al benzii.

Probe de "Intarziere"

Linia varstei Linia varstei

e.Probe "Fara ocazie"

probele ca au la baza date obtinute printr-o informare din partea parintelui si care afirma lipsa unei ocazii in care copilul sa fi putut parcurge proba, se noteaza cu "F.O." ; aceste probe nu sunt luate in considerare in interpretarea globala a testului.

Probe "Fara Ocazie"

Linia varstei Linia varstei

NOTA: Varstele exacte la care 25%, 50%, 75%, 90% din copiii esantionului standard au trecut fiecare proba, se gasesc in listele apendixului A si pot fi consultate pentru notarea probelor individuale.

2. Interpretarea testului si recomandari privind urmarirea copilului.

TDII este interpretat dupa cum urmeaza:

NORMAL: nici o "Intarziere" si maximum o "Avertizare"

Reevaluare de rutina la viitoarea vizita a copiilor normali.

ANORMAL: doua sau mai multe "Intarzieri"

Evaluare diagnostica

INTERPRETABIL:

O "Intarziere" si doua sau mai multe "Avertizari".

Se ofera parintelui sfaturi privind imbunatatirea cunostintelor si deprinderilor copilului in domeniile de Intarziere si Avertizare si se reevalueaza peste trei luni sau la urmatoarea vizita, oricare ar surveni prima. Daca la reevaluare scorul ramane interpretabil, sau devine Anormal, se evalueaza diagnostic.

NEINTERPRETABIL

Interpretarea depinde de numarul de refuzuri, care daca ar fi socotite ca esecuri, ar intra in categoria Intarzierilor sau Avertizarilor. Astfel, daca testul ar anormal, s-ar reevalua in 2 pana la 3 saptamani. Daca reevaluarea este de asemenea netestabila sau anormala, se va face evaluarea diagnostica imediat. Daca testul ar fi interpretabil, urmarirea este ca cea din cazul testului interpretabil.

Pentru ca sugestiile privind evaluarea diagnostica sunt oarecum rigide, este indicat ca un specialist clinician sa revizuiasca toate rezultatele non-normale, pentru a hotari necesitatea unui diagnostic clinic. Deoarece rezultatele obtinut si istoricul clinic al copilului pot fi variate, si deoarece disponibilitatile legate de punerea uni diagnostic si efectuarea unor servicii de tratament  si educatie adecvate si destul de variate, discernamantul cllinic trebuie folosit in hotararea conduitei urmaririi copilului.

GOODENOUGH

1. capul este prezent
2. picioare prezente
3. bratele prezente
4. trunchiul este prezent
5. inaltimea trunchiului este superioara latimii
6. umerii net ridicati
7. bratele si picioarele sunt atasate pe un punct oarecare al trunchiului
8. bratele si picioarele sunt atasate la locul potrivit pe trunchi
9. gatul este prezent
10. conturul gatului
11. ochi prezenti
12. nasul este prezent
13. gura este prezenta
14. nasul si gura sunt redate in doua dimensiuni
15. narile sunt prezente
16. parul este prezent
17. parul este bine plasat
18. vesmintele sunt prezente
19. doua parti ale vesmintelor sunt prezente
20. desenul complet al vesmintelor
21. patru articole vestimentare sunt prezente
22. costum complet
23. degetele sunt prezente
24. numarul complet de degete
25. detalii corecte ale degetelor
26. opozitia degetului mare
27. mana este distincta de degete si de brate
28. incheietura bratelor
29. incheietura picioarelor
30. proportia capului
31. proportia bratelor
32. proportia picioarelor
33. proportia labei piciorului
34. dubla dimensiune a bratelor si picioarelor
35. prezenta calcaiului
36. coordonarea conturului general
37. coordonarea articulatiilor
38. coordonarea capului
39. coordonarea trunchiului
40. coordonarea bratelor si picioarelor
41. coordonarea partilor corpului
42. proportia urechilor
43. detalii ale ochilor
44. prezenta pupilei
45. proportia ochiului
46. privirea
47. prezenta barbiei si fruntii
48. relieful barbiei
49. profilul
50. silueta

ETALONAJUL:

Fl. Goodenough a propus urmatoarele norme stabilite pe aproximativ 5000 de subiecti.

VARSTA 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

PUNCTE 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50

SEMNIFICATIA C.I.:

Se determina varsta reala (cronologica) considerand de 6 ani copilul ce se afla intre 5 ani 6 luni si o zi si 6 ani, 5 luni si 29 de zile

C.I. sau Q.I. = EM/EC

Q.I. peste 140 - INTELIGENTA SUPERIOARA

120 - 139 INTELIGENTA EXTREM DE RIDICATA

110 - 119 INTELIGENTA DEASUPRA NIVELULUI MEDIU

90 - 109 INTELIGENTA DE NIVEL MEDIU

70 - 89 INTELIGENTA SUB NIVEL MEDIU

50 - 69 RETARDARE MENTALA USOARA

35 - 49 RETARDARE MENTALA MODERATA

20 - 34 RETARDARE MENTALA SEVERA

SUB 19 RETARDARE MENTALA PROFUNDA