QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Gandirea








GANDIREA

1.NECESITATEA TEORETICA SI PRACTICA A CATEGORIZARII

 

     Categorizarea apare absolut necesara atunci cand trebuie sa organizezi elementele realitatii.

     Daca nu am face acest lucru, realtatea ar fi pestrita si bulversanta.

Beneficiile gruparilor de elemente in clase:

1. Sunt legate de accesul la informatiile relevante si utile existente in sistemul cognitiv despre categoria respectiva.




2. Putem face predictii. (Ex: orice tulburare sau entitate nosografica este de fapt o categorie.)

Apar cateva probleme in domeniul categorizarii, legate in special de:

a) Confuzii terminologiceintre termenii de: -concept,

                                                                      -categorie,

                                                                      -prototip.

b) Legatura categorizarii cu realitatea.(Se pune problema masurii in care categorizarea ne ajuta sa intelegem si sa ne descurcam mai bine cu realtatea. Nu totdeauna categoriile sunt foarte clar definite.)

     Categoriile naturale → granitele lor sunt mai putin clare si astfel rationamentul poate sa nu fie neaparat valid.

2.FUNCTIILE CATEGORIZARII:

 

Functia 1: Gruparea elementelor similare in aceeasi categorie.

Functia 2: Codarea experientei.

Functia 3: Generarea de inferente implicarea categoriilor in rationament.

     Functia 1: Gruparea elementelor similare in aceeasi categorie:

     De obicei elementele similare sunt grupate in aceeasi categorie. Astfel, avem categorii ca a merelor, a scaunelor, etc.

     Exista criterii de grupare:

I Criteriu: Fizic,

II Criteriu: Functional.

     Primul care intra in functiune este I Criteriu – cel fizic.

     Daca obiectele servesc unor scopuri functionale, atunci acesta este criteriul cel mai important.

     Dar si la II Criteriu pot exista subgrupari care pot sa aiba categorii fizice.

     Tendinta categorizarii este:

-Maximizarea similaritatii intra-categoriale (aducerea in aceeasi categorie a obiectelor care seamana foarte bine),

-Minimizarea similaritatii inter-categoriale (crearea unor clase cat mai diferite).

     Ideile se exprima doar ca tendinte pentru ca efectul lor maxim ar duce la crearea unor clase cu un singur obiect. Pentru ca obiectul care seamana cel mai bine cu el este el insusi.

     Functia 2: Codarea experientei:

     Codarea experientei se refera la nivelul de baza al categoriei (o parte din ceea ce stim tine de experienta de viata.

     Codarea experientei:

-categoriile faciliteaza accesul si prelucrarea informatiei, adica in loc sa lucram cu fiecare separat, lucram cu o singura categorie.

-orice categorie este legata atat pe verticala cat si pe orizontala cu alte categorii, dar din punct de vedere al experientei noastre ele nu sunt la fel de folosite in viata noastra de zi cu zi.

     Acel cuvant care se refera la un obiect concret, primul care a fost invatat, se refera la categoria de baza.

     De la acest nivel se evolueaza: elemente subordonate si supraordonate.

     Toate categoriile sunt la fel de accesibile si nu pe toate le folosim la fel de des, ci doar pe cele care au un nivel suficient de grad de generalitate pentru a facilita desfasurarea celorlalte procese cognitive.

     Cercetarile efectuate de Eleonor Rosch (1980) au aratat ca exista o preferinta accentuata a subiectilor umani pentru categorii cu nivel mediu de generalitate. Acest nivel se numeste nivelul categoriilor de baza.

     Cercetarile efectuate au avut in special in vedere categoriile naturale (adica acele categorii folosite de subiectii umani in activitatile zilnice) care, dupa anumiti autori, pot fi extinse si asupra categoriilor artificiale (de ex: categoriile obiectelor geometrice), insa, altii nu considera la fel.

Cateva caracteristici ale categoriilor de baza:

1)Categoriile de baza sunt in general reprezentate printr-un singur cuvant in limbajul natural. Ex: scaun, floare, copil, etc.

   Reciproca nu este valabila.



2)Cuvintele corespunzatoare categoriilor de baza au cea mai mare frecventa in limbajul vorbit (Richard, 1990).

Ex: cuvantul „mar” este mult mai folosit decat „mar Yonatan” sau „fruct”.

3)Ontogenetic, categoriile de baza si expresiile lingvistice corespunzatoare sunt dobandite mai devreme in comparatie cu categoriile sub- si supra-ordonate.

Concluzie:

Expresia dezvoltarii unui copil este gradul in care a reusit sa dobandeasca categoriile sub – si supra- ordonate categoriei de baza.

4)Categoriile de baza pot fi definite ostensiv (prin indicarea lor directa cu mana). Acest lucru se poate insa si pentru unele categorii subordonate.

5)Categoriile de baza sunt cele mai abstracte categorii care pot fi asociate cu o forma fizica specifica (este cel mai inalt nivel de abstractizare al unui obiect concret).

     Aceste proprietati sunt valabile pentru categoriile grupate dupa criterii fizice, nu si pentru cele functionale.

     Cea mai importanta sursa de realizare a categoriilor este realitatea. Odata formate, ele ghideaza formarea altor categorii, fie ca sunt subordonate, fie ca sunt supraordonate, avand o puternica amprentare socio-culturala.

     Functia 3: Generarea de inferente implicarea categoriilor in rationament:

     Odata constituite, clasele de obiecte devin baza rationamentelor. Pot intra in rationamente de tip deductiv si inductiv, si, in acest mod, ele permit realizarea unor predictii cu privire la comportamentul unui individ sau la evaluarea unui fenomen.

3.REPREZENTAREA MINTALA A CATEGORIILOR

     O categorie – este o clasa de obiecte reale sau imaginare instituite pe baza de similaritati fizice sau functionale.

     Aceasta clasa capata o anumita eticheta lingvistica („carcasa lingvistica” – Lucas Cranach). Totusi, aceasta „carcasa lingvistica” nu este identica cu reprezentarea mintala cognitiva sau lingvistica a categoriei respective.

     Cercetarile experimentale din ultimele decenii au scos in evidenta un mod alternativ de reprezentare mintala a unei categorii (alternativ la concept) → alternativa concept este prototipul.

     Prototipul – reprezentari mintale ale unor clase de obiecte.

     Conceptul – este o definitie ce cuprinde toate caracterele necesare si suficiente ale clasei respective.

     Pe baza acestei definitii se stabileste apartenenta sau neapartenenta unui item la clasa respectiva de obiecte.

     Cel mai adesea, realizarea unei definitii a conceptului este pentru categoriile sociale si uneori este valabil si pentru unele categorii naturale.

     Atunci cand avem conceptul, operam direct asupra lui fara sa mai operam asupra categoriei.

     Cu cat o categorie este mai corect definita, cu atat ea va fi mai corect alcatuita.

     Orice definitie incorecta sau incompleta aduce dupa sine o clasificare care nu este valida.

     Se presupune in categorizare ca elementele unei categorii sunt echipotente (sunt egale ca importanta), adica orice element al unei categorii o reprezinta la fel de bine. Ceea ce este fals.

     Cercetarile experimentale efectuate au scos in evidenta efectul de prototipicitate: unele obiecte sau elemente sunt considerate mai tipice pentru categoria respectiva decat sunt alte elemente ale aceleiasi categorii.

     Acest efect se numeste efect de ierarhizare a elementelor dintr-o categorie si este intalnit peste tot in domeniile stiintiintifice sau practice.

     =>Conceptul nu este singura reprezentare mintala a unei categorii.

PROTOTIPUL:

 

     Acest termen a fost lansat in 1970 de Eleonor Rosch si s-a extins capatand doua acceptiuni:

I Acceptiune:

     Prototipul este unul sau mai multe exemplare reale care apar cu cea mai mare frecventa atunci cand se cere exemplificarea unei categorii.




     Modalitati de determinare:

     Putem masura prototipul prin:

-        timpul de reactie la raspuns,

-        construirea unei scale cu mai multe trepte (ex: Foarte tipic – Tipic - - Deloc tipic)

-        listarea contra-cronometru a cat mai multe prototipuri ale unei categorii.

Importanta identificarii prototipului:

Este important pentru ca stiind prototipurile unei categorii, atunci cand vom incerca sa determinam daca un obiect apartine sau nu clasei respective, il vom compara nu cu conceptul, ci cu prototipul lui.

Cu cat similaritatea dintre obiecte si prototipuri este mai mare, cu atat el va fi recunoscut mai usor ca membru al acelei categorii.

II Acceptiune:

Prototipul nu este un exemplar real al categoriei, ci este unul ideal, de tipul portretului robot, care vizeaza trasaturile insumate al mai multor membri ai categoriei respective (aceste categorii insumate se numesc tendinta medie a clasei respective sau a categoriei).

Cele doua acceptiuni nu sunt total exclusive, ci indica nivele diferite de abstractizare.

Prototipurile sunt mai prezente in copilarie dar persista si in viata adultului.

In acelasi timp putem opera si cu conceptul si cu prototipurile dintr-o categorie.

In anumite categorii vom opera mai bine cu conceptele (categoriile stiintifice), in altele cu prototipurile (categoriile naturale), in alte categorii, cu amandoua.

Inlocuirea nejustificata intre concept si prototip este responsabila pentru ceea ce noi numim fixitate functionala. Fixitatea functionala se refera la o anumita inflexibilitate a mintii in a gasi rezolvarea la o problema sau in a folosi rezolvari la o problema.

 

 

4.CATEGORIZAREA IN RELATIA CU ANALIZA DESCENDENTA SI CU INVATAREA IMPLICITA:

Categorizarea are in vedere similaritatile dintre obiectele care pot avea urmatoarele proprietati:

a)              Similaritatea cresterii functie de numarul de caracteristici comune, si descresterii functie de numarul de caracteristici diferentiale;

b)              Caracteristicile sunt independente si aditive (Ex: le adunam separat =>4 asemanari, 5 deosebiri);

c)              Caracteristicile sunt la acelasi nivel de abstractizare (le presupune egale intre ele);

d)              Similaritatea este suficienta pentru a descrie o categorie.

De cele mai multe ori categoriile cu care lucram rezulta din experienta noastra si atunci, invatand sa identificam asemanarile, invatam de fapt sa construim categorii.

Contextul in care desfasurarea activitatii nu poate activa reprezentarile prototipice diferite functie de cunostintele necesare in acel moment.

Ex: Prototip – tipul de medic de

Tot contextul este cel care ne determina sa facem asociatii de un fel sau altul intre itemii memorati si sa stabilim in acest mod categorii distincte prin invatare inconstienta sau implicita.

     

    


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat