QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente turism

Judetul vrancea



Judetul VRANCEA

Informatii generale


Asezare:  In partea central-estica a Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, in bazinul raului Putna.

Vecini:  La nord: Judetul Bacau, la est: Judetul Galati, la nord-est: Judetul Vaslui, la sud-est: Judetul Braila, la sud-vest: Judetul Buzau, la vest: Judetul Covasna.



Suprafata:  4.857 km2 (respectiv 2% din teritoriul tarii).

Populatie:  390.000 locuitori.


Orase

Focsani, resedinta de judet, cu 100.000 locuitori, la poalele dealurilor subcarpatice, intr-o regiune joasa de campie, pe malurile raului Milcov. Alte orase: Adjud, Marasesti, Odobesti, Panciu.


Relieful

Este variat, de o mare diversitate, dispunandu-se in trei trepte de la est la vest (Muntii Vrancei, cu vf. Goru, de 1.785 m, din roci sedimentare, Dealurile subcarpatice de curbura - Magura Odobestilor, de 1.001 m, Depresiuni subcarpatice - Vrancea, extinsa, cu terase larg dezvoltate, Depresiuni intracolinare, Campia si lunca Siretului inferior).


Clima

Este temperat continentala, de campie, de deal si de munte, cu precipitatii neuniforme, cu vanturi dominante din din nord si nord-vest, sau vanturi de munte-vale, cu inversiuni de temperatura in depresiunea Vrancei, si efecte de fohn, pe pantele estice.


Cursurile de apa

Reprezentate de raurile Zabrauti, Susita, Putna (cu Zabala), Ramnicul, Milcovul, Siretul.


Obiective turistice


Munti

Muntii Vrancei (cu vf. Goru, de 1.785 m), formeaza curbura Carpatilor, fiind caracterizati prin culmi prelungi (usor accesibile), dar si prin vai prapastioase, cu aspect de canioane, aproape vesnic umbrite.


Rezervatii si monumente ale naturii

"Focul Viu" (Andriesu de Jos), rezervatie geologica pe cursul superior al raului Milcov, ce consta in emanatii de gaze naturale, care tasnesc prin crapaturile scoartei terestre si apoi se aprind spontan, formand flacari de 30 - 50 cm inaltime (ziua se observa mai greu). Padurea Dalhauti (la 15 km de Focsani), rezervatie ce include copaci de dimensiuni si varste apeciabile: fag, gorun, frasin. Padurea Cenaru la Andriesul de Jos, rezervatie forestiera ce adaposteste exemplare gigantice de fag, brad si tisa. Rezervatia Reghiu Scruntaru (la 32 km de Focsani), rezervatie complexa, cu unele portiuni ce au aspectul unei cetati medievale in ruina, impresioneaza prin numeroasele cascade, dar si prin bogatia floristica si peisajul deosebit de frumos.


Vestigii istorice

Urmele cetatii Craciuna (langa Focsani), cetate munteneasca, (sec. XIII - XV, in 1489), pe care Stefan cel Mare a fortificat-o pentru a asigura un avanpost in calea incursiunilor turcesti.


Edificii religioase

Manastirea Soveja (la 80 km de Focsani), zidita de Matei Basarab in 1645. Aici a fost surghiunit (in 1846) scriitorul Alecu Russo, unde a decoperit si a cules cunoscuta balada "Miorita". Manastirea Mera (la 25 km de Focsani), ctitorita in 1705 de familia Cantemir (renumiti carturari si patrioti). Se asemana mult cu biserici domnesti din Moldova. Manastirea Vizantea (la 41 km de Focsani), ctitorie a domitorului Ieremia Movila (1565 - 1606). Biserica "Nasterii Maicii Domnului" din Focsani, ridicata in 1661 de domnitorul Tarii Romanesti, Grigore Ghica. Alte edificii religioase: Schitul Dalhauti (1464), monument istoric, Manastirea Recea de la Candesti (1685 - 1692), "Biserica "Precista" din Focsani, ridicata de Nicolae Mavrocordat (1709 - 1716).


Edificii culturale

Muzeul Unirii din Focsani, sunt prezentate numeroase documente care atesta faptul ca orasul Focsani a fost un important centru al miscarii unioniste. De asemenea, cuprinde un interesant mobilier de epoca si obiecte ce au apartinut familiei domnitorului Cuza. Casa memoriala "Mos Ioan Roata" de la Campuri (la 60 km de Focsani), reinvie amintirea taranului deputat in Adunarea ad hoc a Moldovei. Mos Ioan Roata a pus in lumina vointa puternica a taranilor romani de a inlatura toate piedicile ce stateau in calea Unirii Principatelor din 1859. Casa memoriala "Alexandu Vlahuta" de la Dragosloveni (la 15 km de Focsani), prezinta mobilier, tablouri, documente legate de activitatea scriitorului. Casa memoriala "Duiliu Zamfirescu" din Focsani, casa a copilariei scriitorului, in care a trait intre 1858 - 1922. Muzeul satului de la Petresti (la 7 km de Focsani), cuprinde exponate din "Tara Vrancei", si este una dintre cele mai interesante zone etnografice din Romania.



Monumente si statui

Mausoleul eroilor de la Marasesti (la 20 km de Focsani, pe E 85), loc renumit prin faptul ca aici s-au dat cele mai grele batalii, de pe teritoriul tarii noastre, ale primului razboi mondial. Eroismul armatei romane din vara lui 1917 a decis soarta acestui razboi. Comentand luptele de la Marasesti, ziarul englezesc "Times" scria: "Aceasta infrangere este lovitura cea mai importanta pe care au primit-o germanii in orientul european. Romanii au luptat cu o tenacitate extraordinara" In mausoleul de aici (replica a monumentului de la Adamclisi) se afla osemintele celor jertfiti in anul 197, mormantul generalului Eremia Grigorescu si un mic muzeu militar. Mausoleul eroilor de la Marasti (la 66 km de Focsani), si aici s-au dat lupte grele si indelungate in iulie 1917. Mausoleul perpetueaza amintirea miilor de eroi anonimi care si-au pierdut viata aici. Obeliscul Unirii de la Focsani, cu o inaltime de 20 m, monumentul infatiseaza 85 de personaje din istoricul act al Unirii din 1859, fiind realizat de un colectiv compus de sculptorul Ion Jalea.


Etnografie

In "Tara Vrancei", zona folclorica si etnografica deosebit de interesanta si originala, se mai pastreaza si astazi mestesuguri traditionale, cum ar fi: prelucrarea artistica a lemnului (Barsesti, Mera), tesutul obiectelor pentru impodobirea interiorului, olaritul (Iresti), confectionarea portului popular si mai ales a ineditelor masti populare. Turistii aflati pe aceste meleaguri sunt atrasi de specificul modului de viata a vrancenilor (reflectat in ocupatiile si obiceiurile lor), de frumoasele sarbatori populare.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }