QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate transporturi

Canalul Dunare - Marea Neagra





Canalul Dunare - Marea Neagra


1 Caracteristici

Canalul Dunare - Marea Neagra uneste portul dunarean Cernavoda cu portul maritime Constanta, in lungime de 64,4 km, scurtand cu aproximativ 400 km ruta navelor care vin din Marea Neagra spre porturile din Europa Centrala.

Prin darea in folosinta a Canalului Rin-Main-Dunare in 1992 si datorita canalului Dunare-Marea Neagra, s-a realizat legatura directa pe apa intre Constanta si Rotterdam. Important este faptul ca portul Constanta este cel mai mare din Marea Neagra si unul dintre cele mai mari din Europa, in care pot intra nave de pana la 165.000 tdw. Prin transbordarea continutului lor in nave de pana la 5.000 tdw sau in barje fluviale de 3.000 t, organizate in convoaie de 6 barje, se asigura transportul direct spre Europa Centrala.



Caracteristicile canalului:

  • lungime totala - 64,4 km;
  • latime navigabila (senal navigabil) - 90 m;
  • adancime minima - 7 m ;
  • pescaj maxim pentru nave - 5,5m;
  • inaltimea maxima a podurilor de la nivelul apei - 17m;
  • viteza maxima de navigatie 10-12km/ora.

Pe canal pot naviga: nave fluvialo-maritime autopropulsate de pana la 5000 tdw, avand lungimi de pana la 138 m si latimi de 16,8 m, un pescaj pana la 5,5 m si o inaltime de la nivelul liniei de plutire de 16,5 .

Convoaiele fluviale prin impingere pot fi formate din 6 barje a 3.000 t fiecare, plus impingatorul avand urmatoarele caracteristici:

- lungime maxima 296 m;

- latime maxima 23 m;

- inaltime maxima de la linia de plutire 16,5m.

- pescaj maxim5,5m.

La ambele capete ale canalului Dunare - Marea Neagra, sunt construite doua ecluze duble, gemene, una la Cernavoda, in amonte si una la Agigea, in aval, care asigura accesul navelor si convoaielor in canal.

Caracteristicile generale ale ecluzelor sunt:

-lungimea totala 310 m;

-latimea utila 25 m;

-adancimea 7,5 m;

-timp de ecluzare 60 minute.

De-a lungul canalului Dunare - Marea Neagra, se afla doua porturi comerciale. Portul Medgidia, la kilometrul 37 si portul Basarabi la kilometrul 25, in care se pot executa operatiuni de incarcare-descarcare marfuri si tranzit de calatori.


2 Canalul Poarta Alba - Midia Navodari este o ramura a canalului Dunare -Marea Neagra si are urmatoarele dimensiuni:

-lungime 28 km;

-latime navigabila 36,5m;

-adancime minima 4,5m;

-inaltimea maxima a podurilor de la nivelul apei 17m.

Pe canal pot naviga convoaie fluviale formate dintr-un impingator si o barja de 2.000 t.

De-a lungul canalului s-au construit doua porturi: portul Ovidiu la kilometrul 12 si portul Luminita, la capatul de nord al canalului, in lacul Tasaul, specializat in expedieri de calcar.

Pe canalul Poarta Alba - Midia Navodari, sunt construite doua ecluze gemene: Ecluza ovidiu, la kilometrul 12+500 si ecluza Navodari, la kilometrul 0.

La kilometrul 300 (Cernavoda), Dunarea se apropie cel mai mult de Marea Neagra, la circa 60 km, loc unde porneste Valea Carasu, care se presupune ca ar fi fost un brat al Dunarii sau al unui canal construit de romani.

Ideea construirii unui canal navigabil intre Dunare si Marea Neagra a aparut inca din 1937, dar s-a ajuns la concluzia ca lucrarile depasesc posibilitatile tehnice ale timpului. La aceeasi concluzie s-a ajuns si pentru propunerea din 1850 si 1844.

Primul proiect modern, elaborat in 1927 de inginerul roman Jean Stoenescu-Dunarea, are multe puncte de vedere comune cu actuala constructie.

Constructia canalului a inceput initial in 1949 si avea traseul Cernavoda -Midia, dar nu s-a putut face fata cerintelor mari ale economiei precare de dupa razboi. Dupa multe jertfe si suferinte ale detinutilor politici, care au murit la constructia canalului, in 1953, lucrarile au fost abandonate. Justificarea abandonului a fost un simulacru de proces, unde multi ingineri si tehnicieni au fost condamnati cu totul nevinovati, la ani de inchisoare.

In 1957,o data cu crearea de conditii tehnice si materiale corespunzatoare, lucrarile de constructie a canalului au fost reluate, inaugurarea facandu-se la 26 mai 1984, dupa 8 ani de la inceperea lucrarilor.



Canalul Poarta Alba - Midia Navodari ale carui lucrari au inceput in 1984, s-a realizat pe traseul stabilit de la inceput (in anul 1949); a fost inaugurat in 1987.

Canalul Poarta Alba - Midia Navodari, leaga canalul principal Dunare - Marea Neagra de portul Midia si de cariera de calcar de la Luminita, fiind o importanta artera de navigatie si de transport interna.

Canalul Dunare - Marea Neagra si Canalul Poarta Alba - Midia Navodari sunt importante si pentru sistemul de irigatii pentru agricultura si o importanta sursa de apa potabila pentru localitatile riverane.

Ambele canale sunt, de asemenea, importante obiective turistice, prin structura lor propriu-zisa, prin frumusetea peisajului dobrogean, cat si datorita locurilor turistice invecinate.


3 Portul Medgidia

Este un port fluvial, amplasat pe malul drept al Canalului Dunare - Marea Neagra, la kilometrul 37, in imediata vecinatate a orasului cu acelasi nume.

Portul este compus dintr-un bazin cu o suprafata de apa de circa 19 ha, diametrul cercului de giratie in bazin fiind de 220 m.

Portul dispune de 17 dane operative si 18 dane de asteptare, astfel:

- Dane pentru pasageri, la intrare in bazin, in lungime de 200m. Aici se afla sediul oficialitatilor portuare si sala de asteptare a pasagerilor.

- Dane pentru primire calcar, in lungime de 820m.

- Dane pentru expediere ciment, in lungime totala de 300m, dotat cu un siloz pentru ciment, banda transportoare pentru alimentarea silozului si instalatii de incaracare la nave.

- Dane pentru primirea carbunelui, in lungime de200 m.

- Dane pentru balast, in lungime de 400m, dotate cu macara de cheu, cale de rulare si platforma portuara.

- Dane pentru marfuri generale, dotate cu macarale de cheu, cale de rulare, platforma de depozitare si magazii. Lungimea totala a danelor este de 440m din care 100m pentru cereale.

- Dane pentru nave tehnice in lungime de 220m.

- Dane pentru asteptare a navelor, desfacere si refacere a convoiului, amplasate in afara bazinului de 440m lungime, cu cheu inclinat si prevazute cu estacade din beton.

- Atelier pentru reparatii, prevazut si dotat cu mijloace tehnice necesare si hale de productie

Portul mai dispune de platforme portuare in suprafata totala de 18 ha,magazii pentru marfuri, cai rulante pentru macarale, macarale de cheu (trei) de 5 tf x32m si 16tf x32m, banda rulanta pentru aprovizionarea silozului cu ciment si instalatii speciale la dana pentru incarcarea navelor.

Autoritatile portuare sunt: Capitania Portului, Administratia portuara, Vama, Politia. Portul dispune de servicii de pilotaj, de reparatii la nave, de posta si telefon (in oras), sanitar-veterinar.

Adancimea minima in port este de 7 m.

Accesul in port se face pe drumuri rutiere sip e calea ferata.

Constructia portului a inceput o data cu constructia canalului in 1975 si a fost dat in folosinta in mai 1985, lucrarile de modernizare continuand si astazi.

Aflat la jumatatea drumului dintre Cernavoda si Constanta, orasul MEDGIDIA

construit pe vechi ruine ale unei caste romane, a fost cel mai mare oras locuit de tatari in aceasta zona.

Unii istorici sustin ca, in timpul romanilor (imparatul Traian), Medgidia a fost port la un canal legat de Dunare, construit de romani.

In 1860, cand s-a dat in folosinta calea ferata Cernavoda -Constanta, Medgidia a devenit statie de cale ferata.

Prin faptul ca a devenit port la Canalul Dunare - Marea Neagra, orasul s-a dezvoltat si modernizat.


4 Portul Basarabi

Este un port fluvial amplasat pe malul drept al Canalului Dunare - Marea Neagra, la kilometrul 25. Orasul se afla pe malul stang al canalului in amonte.



Portul este compus dintr-un bazin al carui acvatoriu este de 14 ha, iar diametrul cercului de giratie este de 220 m. Cheurile din bazin sunt verticale.

Portul Basarabi este compus din:

- Dana pentru pasageri, in lungime de 150 m, este dotata cu cladire administrativa si sala de asteptare pentru pasageri.

- Dane pentru marfuri generale, in lungime de 200 m, din care 100m lungime destinata cerealelor; sunt dotate cu macarale de cheu (doua), platforma portuara si magazii pentru marfuri.

- Santierul pentru reparatii este dotat cu doua cheiuri de armare, in lungime de 610m, cala de lansare, ateliere etc.

- Dana pentru terminalul petrolier in lungime de 75 m si dana pentru buncheraj in lungime de 100 m.

- Zona libera din portul Basarabi a fost stabilita prin Decizia Guvernului

Romaniei nr.788/1997, care a stabilit zona de est a portului in suprafata de 10,7 ha si dana comerciala dotata cu macarale de cheu in suprafata de 0,7 ha. Zona libera din portul Basarabi beneficiaza de toate facilitatile si obligatiile cuprinse in legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere. De asemenea, zona libera are accesul direct la culoarele europene nr.7 (Dunare-Rin-Main-Rotterdam). In zona libera se pot efectua activitati comerciale, de procesare si industriale.

Portul are o suprafata totala a platformelor de depozitare de 13 ha si cai de rulare in lungime de 920m.

Autoritatile portuare sunt: Capitania Portului, Administratia portuara, Vama, Politia. Portul dispune de servicii de pilotaj, de reparatii la nave, de posta si telefon (in oras), sanitar-veterinar.

Adancimea minima in port este de 7 m.

Accesul in port se face numai rutier.

La fel ca portul Medgidia, constructia portului Basarabi a inceput o data cu cea a Canalului Dunare - Marea Neagra in 1975 si a fost dat in folosinta in mai 1985, dar lucrarile de modernizare si dotare continua.

O data cu inceperea lucrarilor la canalul Dunare - Marea Neagra si a constructiei portului, comuna Basarabi a primit statutul de oras si s-a dezvoltat din punct de vedere urbanistic.



5 Portul Ovidiu

Este un port fluvial, amplasat pe malul drept al canalului Poarta Alba - Midia Navodari, la km.12, imediat in aval de ecluza Ovidiu

Portul Ovidiu are numele localitatii Ovidiu, care se afla la circa 2 km sud de port.

Portul este construit de-a lungul malului canalului si este format din trei dane: doua dane operative, ambele avand cheu vertical, o dana cu cheu inclinat in lungime de 400 m pentru asteptare si formarea convoaielor.

Portul mai dispune de doua platforme de depozitare, de drumuri rutiere si cale ferata.

Constructia portului a inceput o data cu a canalului in 1984; urmeaza sa fie amenajata cu cai de rulare si macarale, cu sediu administrative si alte dotari.


6 Portul Luminita

Este un port fluvial pe malul drept, la capatul de nord al Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, in lacul Tasaul. Localitatea Luminita se afla in apropierea portului.

Portul este format din: bazin portuar, realizat prin indiguirea unei suprafete din lacul Tasaul; doua dane a 140 m lungime fiecare, cu cheiul inclinat in lungime de 185 m destinate asteptarii navelor; o zona a bazinului portuar pentru manevra de intoarcere a navelor; platforme portuare pentru depozitarea marfurilor. Accesul in port se face pe drumuri rutiere si cale ferata.

Constructia portului a fost inceputa in anul 1984 o data cu canalul, dar amenajarea si dotarile portuare nu sunt finalizate.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }