Controlul de Legalitate al Actelor Comunitare

Controlul de Legalitate al Actelor Comunitare

Pe Pilonii 1 si 3 (pilonul 3 nu mai exista in prezent, intrucat a fost inclus in pilonul 1 in urma Tratatului de la Lisabona):

tratatele institutive, modificatoare si de aderare sunt conventii internationale si sunt ratificate de toate statele membre care-si exprima acordul de a deveni parte la Organizatia Internationala de Integrare, de a-si asuma obligatii si de a dobandi drepturi in acest scop si prin intermediul organizatiei pe plan international (ratificarea este un fel de control de legalitate)

pentru izvoarele derivate, avem mai multe de discutat - controlul de legalitate se realizeaza atat in raporturile cu dreptul primar, cat si cu actele comunitare in aplicarea carora au fost adoptate

ca intindere in timp, controlul de legalitate se realizeaza pe intreg parcursul existentei actului respectiv, in diferite forme si prin diverse mijloace

a) domeniile de competenta a UE sunt stabilite de tratate si vorbim despre competenta exclusiva a UE, partajata sau reziduala

elementul de noutate este la cea reziduala - UE poate doar sa desfasoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau de completare a actiunilor statelor membre (si inainte de adoptare aceste acte comunitare trebuie sa se incadreze in acest tip de competenta)

b)    cu ocazia elaborarii:

trebuie indicat temeiul din tratate al actului respectiv (de regula este vorba de at. 288, fostul 249)

daca exista dubii asupra temeiului juridic, va decide Curtea de Justitie in cadrul actiunii in anulare, conform art. 51 din Statutul Curtii de Justitie (cauze: c - 45/1986 Comisia c. Consiliu, c - 300/1989, c - 84/94)

in prima cauza, Comisia i-a cerut Curtii de Justitie anularea a 2 regulamente comunitare → Curtea a concluzionat ca cele 2 regulamente nu indeplinesc cerintele de motivare si nu au fost adoptate in virtutea temeiului juridic corect

cerinta motivarii necesitatii de adoptare a actului comunitar (motivare in drept si in fapt care sa justifice reglementarea ulterioara) - art. 296, fost 253 TfUE)

daca tratatele nu prevad tipul actului ce trebuie adoptat, institutiile il aleg de la caz la caz cu respectarea procedurilor si a principiului proportionalitatii

actele se motiveaza si indica avizele necesare pentru adoptarea lor

o modalitate de a verifica cerinta legalitatii actului = motivarea + avizele (unele sunt obligatorii si de cerut si de urmat)

exemplu: c - 45/1986

momentul intrarii in vigoare se realizeaza conform art. 294 TfUE

pe initiativa legislativa:

ea apartine Comisiei in virtutea art. 17 paragraful 2 din TFUE

cetatenii UE (cel putin 1 milion dintr-un numar semnificativ de state membre) cer Comisiei sa faca o propunere de act normativ in materia in care considera ca este necesara

initiativa legislativa o poate avea si un grup important de state membre sau PE la recomandarea BCE sau la solicitarea Curtii de Justitie sau a Bancii Europene de Justitie (BEI)

cu majoritate calificata, PE poate cere Comisiei sa prezinte o propunere corespunzatoare de act normativ (art. 225 TfUE)

pentru acest scop, art. 11 din TUE prevede ca cetatenii UE pot sa-si faca opiniile cunoscute in toate domeniile de actiune ale UE, iar institutiile UE mentin un dialog deschis si constant cu societatea civila, scop in care Comisia procedeaza la ample consultari

c) cu ocazia adoptarii:

actele comunitare se adopta de catre PE impreuna cu Consiliul, conform art. 289 din TfUE, prin procedura legislativa ordinara (art. 294 TfUE) sau de PE, respectiv Consiliu, prin procedura legislativa speciala  (acestea sunt acte legislative)

atunci cand se intruneste Consiliul pentru adoptarea acestor acte, intrunirile se fac in sedinta publica

conform art. 290 TfUE, un act legislativ poate delega Comisiei competente de a adopta acte fara caracter legislativ, cu domeniul de aplicare general si care completeaza ori modifica elemente esentiale ale actului legislativ

d)    cu ocazia aplicarii:

vorbi aici despre aplicabilitatea prioritara, imediata si directa

art. 291 TfUE prevede ca statele membre iau toate masurile de drept intern necesare pentru a pune in aplicare actele obligatorii dpdv juridic ale UE

Comisia = executivul UE, care, conform art. 17 paragraful 1 din TUE asigura aplicarea tratatelor si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora; totodata, supravegheaza aplicarea dreptului UE sub controlul CJ

resortisantii uniunii au acces la documentele institutiilor, organelor si agentiilor UE, iar acestea din urma au obligatia de a asigura transparenta lucrarilor

rolul PE: asigura controlul politic; Pe poate constitui comisii temporare de ancheta pentru a examina pretinsa incalcare a normelor de drept sau administrarea defectuoasa a afacerilor comunitare

cetatenii UE ii pot adresa petitii referitoare inclusiv la legalitatea actelor comunitare si pot apela si la ombudsmanul european

PE poate depune o motiune de cenzura impotriva Comisiei J (art. 234 TfUE)

rolul CJUE - conform art. 19 alin (1) din TUE, Curtea asigura respectarea drepturilor in interpretarea si aplicarea tratatelor si conform paragrafului 3 lit. b) hotaraste cu titlu preliminar, la solicitarea instantelor nationale, cu privire a interpretarea dreptului UE sau la validarea actelor adoptate de institutii

competenta Curtii este una personala (ratione personae) - art. 193 lit. a) din TUE: actiuni introduse de un stat membru, de o institutie a UE sau de o pf/pj

competenta materiala poate fi sintetizata astfel:

o  Curtea asigura respectarea dreptului comunitar, interpretarea si aplicarea lui si controlul de legalitate al actelor comunitare

o  poate interveni instanta arbitrala, care are insa competenta consultativa

o  solutioneaza actiuni privind repararea prejudiciilor cauzate de UE sau de agentii ei, etc. (art. 256-276 TfUE)

procedura de infringement este doar in competenta Curtii de Justitie si nu a CJUE

recursul in anulare, in carenta si intrebarea preliminara (prejudiciala) sunt solutionate de Tribunal, cu exceptia situatiilor prevazute de Statutul Curtii → art. 51 din Statut rezerva Curtii in anumite cazuri actiunea in anulare si in carenta

intrebarile preliminare sunt solutionate ca regula de Tribunal, cu 1 exceptie: daca Tribunalul apreciaza in procedura intrebarilor preliminare ca respectiva cauza necesita o decizie de principiu susceptibila sa aduca o atingere unitatii si coerentei dreptului UE, acesta (Tribunalul) poate trimite cauza la CJ

hotararile Tribunalului pot fi atacate la CJ cu recurs pe chestiuni de drept, nu de fapt

hotararile Tribunalului pot fi reexaminate de catre Curte la propunerea Primului Avocat General daca exista un risc grav pentru unitatea si coerenta dreptului UE

Tribunalul Functiei Publice solutioneaza litigiile dintre UE si functionarii europeni

Impotriva hotararilor Tribunalului Functiei Publice se poate face recurs la Tribunal

rolul parlamentelor nationale:

potrivit art. 12 din TUE, parlamentele nationale sunt informate de institutiile UE si primesc notificari privind proiectele de acte legislative ale UE

ele sunt implicate in controlul politic al EUROPOL si in evaluarea activitatii EUROJUST

Pe Pilonul 2 (PESC):

conform art. 26 din TUE, Consiliul elaboreaza politica externa si de securitate comuna si adopta deciziile necesare pentru punerea ei in aplicare pe baza orientarilor generale si a liniilor strategice definite de Consiliul European

Consiliul si Inaltul Reprezentant pentru afaceri externe asigura coerenta si eficienta actiunilor UE

deciziile in acest domeniu sunt adoptate de Consiliul European si Consiliu in unanimitate, iar adoptarea de acte legislative este exclusa

abtinerea nu impiedica unanimitatea J

statul care se abtine nu are obligatia sa aplice decizia respectiva, insa nu poate intreprinde actiuni (inclusiv omisiuni) pentru a stanjeni sau impiedica aplicarea deciziei cu privire la care statele au votat

in unele situatii, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata - at. 31 din TUE

in virtutea art. 37 TUE, Uniunea poate incheia acorduri internationale in acest domeniu

conform art. 275 din TfUE, Curtea (CJUE) nu este competenta in privinta actelor adoptate in domeniul PESC

cu toate acestea poate controla respectarea procedurii de catre institutii si se poate pronunta asupra actiunii in anulare formulare de pf si pj pentru acte care le privesc direct si individual

Curtea poate sa se pronunte asupra unui diferend intre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor in cazul in care este sesizata in temeiul unui compromis