QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului i in invatamant - evolutia habitatului uman in zona orasului roman - formarea si operationalizarea notiunilor la lectia de istorie





UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE – GEOGRAFIE

CATEDRA ISTORIE SI RELATII INTERNATIONALE









LUCRARE METODICO-STIINTIFICA

pentru obtinerea gradului I in invatamant




EVOLUTIA HABITATULUI UMAN

IN ZONA ORASULUI ROMAN

FORMAREA SI OPERATIONALIZAREA NOTIUNILOR LA LECTIA DE ISTORIE





CUPRINS:


I. Introducere                                                 

II. Cadru geografic                                                          

III. Repertoriul arheologic          

IV. Dinamica istorica a habitatului uman

V. Concluzii

VI. Notiunea: element fundamental al limbajului istoric si comunicarii

VII. Notiunile istorice si specificul acestora

VIII. Modele didactice de operationalizare a notiunilor la lectia de istorie

IX. Anexe

X. Bibliografie











PARTEA STIINTIFICA


EVOLUTIA HABITATULUI UMAN IN ZONA ORASULUI ROMAN


Capitolul I

Introducere


Trecutul nu este doar o parte indepartata a existentei umanitatii, alaturi de prezent si viitor reprezinta insasi umanitatea.

Intervalul de timp care constituie obiectul preocuparilor noastre in lucrarea ,,Evolutia istorica a habitatului uman in zona localitatii Roman” cuprinde perioada de la preistorie si pana la inceputul Evului Mediu.

Lucrarea de fata isi propune o prezentare sintetica, bazata pe materialul documentar, atat cat este accesibil in prezent si, totodata, o examinare a opiniilor formulate pana acum asupra principalelor probleme in discutie. Demersul unei reconstituiri cultural-istorice devine anevoios, pe de o parte, din cauza calitatii inegale si incomplete a rezultatelor publicate ale sapaturilor arheologice, care, in cazul de fata, sunt reduse ca amploare, pe de alta parte, datorita dificultatilor obiective ridicate de accesul la materialele inedite. De aceea, am fost nevoiti sa ne marginim intr-o foarte mare masura la prelucrarea materialelor din literatura de specialitate. Scopul acestei lucrari este de a transparentiza si de a explica evolutia oamenilor din zona Romanului. Aceasta se impune cu atat mai mult, deoarece exista lucrari de istorie referitoare la asezarile din zona Romanului care au in vedere doar evolutia comunitatilor umane incepand cu atestarea documentara[1].

Primul care a incercat sa adune si sa puna in ordine informatiile despre istoria Romanului a fost episcopul Melchisedec Stefanescu care a schitat o istorie a acestui targ si s-a interest de soarta Cetatii Noi, criticand faptul ca boierul Ioan Bogdan de la Gadinti, la inceputul secolului al XIX-lea, vindea piatra de la cetate, distrugand aproape in intregime aceasta fortificatie stefaniana, nu a incercat sa achizitioneze sau sa protejeze elemente din aceasta fortificatie. Primul intelectual al Romanului care pomeneste de inexistenta unei institutii muzeale la Roman a fost George Radu Melidon. Venind la Roman, ca profesor la Gimnaziul Roman-Voda, noteaza in 1882 ca aici (la Roman) “nu avem inca nici cabinet, nici biblioteci, nici muzee, nici chiar librarie cu care sa se ajute scolarii si profesorii”. Cu toate acestea o personalitate de prima mana avea sa apara in orasul nostru prin numirea ca profesor de istorie la Gimnaziul Roman-Voda a distinsului cercetator-arheolog Constantin Dascalu. Tot el (Constantin Dascalu) va fi acela care va continua sa realizeze sapaturi la Cetatea Noua a Romanului – Smeredova, cu elevii Liceului, fara insa a publica rezultatele. Ideea organizarii unui muzeu judetean la Roman a aparut in cel de al treilea deceniu al secolului al XX-lea exprimata intr-un articol din revista Cronica Romanului nr.1 din noiembrie 1927, scris de invatatorul D. Atudorei, director al scolii primare din satul Handresti (Oteleni), judetul Roman, in care isi exprima punctul de vedere fata de istoria patriei, rolul invatatorilor in cunoasterea acesteia, mai ales prin contributia lor la descoperirea unor asezari preistorice:

In pamantul ei stau inchise marturiile civilizatiilor ce s’au perindat civilizatii de care ne simtim mandri si afectati ca apartinand stramosilor nostri care au locuit statornic aceste locuri si nu au venit in sec. XI – XII din Sud, asa cum dusmanii nostri mai staruiesc a sustine. E o datorie impusa de constiinta de neam pe langa dragostea pentru natura si stiinta ca orice roman sa cerceteze coltul de pamant pe care sta si-si duce traiul spre a descoperi urmele acelor mai vechi civilizatii, aducandu-le la cunostinta celor pregatiti pentru aceasta.

Este de remarcat bogata activitate dusa de profesorul Ionel Testiban, pentru cunoasterea si descoperirea unor noi asezari organizand excursii in imprejurimi si in special la cetatea de piatra – Smederova[2]. La 1 septembrie 1957 lua fiinta in mod oficial, prin numirea domnului Ursachi Vasile ca director, Muzeul de Istorie Roman. In cei peste 50 de ani, acest distins arheolog, a desfasurat o bogata activitate de cercetare, descoperiind numeroase asezari.

Partea a doua a lucrarii noastre este partea stiintifica: ,,Formarea, dezvoltarea si operationalizarea notiunilor la ora de istorie’’. Importanta limbajului pentru viata umana este evidenta. Toate societatile umane folosesc limbajul, deoarece aceasta deprindere da speciei umane avantaje enorme: limbajul fiind o cale rapida si usoara de a transmite descoperirile de la o generatie la alta. Limbajul uman este un sistem pentru exprimarea sau comunicarea gandirii. Multe ganduri sunt informationale dar limbajul este folosit si pentru a saluta, a intreba, a comanda, a glumi, a ofensa, a abuza, a intimida. Gandurile determina oamenii sa faca diferite lucruri. Asadar cunoasterea a ceea ce gandesc ceilalati ne spune ce este probabil ca vor face. Multe ganduri poarta informatie – corecta sau eronata – despre lume. Astfel, cunoasterea a ceea ce gandeste o persoana adesea ne spune ceva despre lume . In filosofia secolului al XX-lea o cotitura o reprezinta indreptarea atentiei inspre limbaj ca instrument adecvat sau inadecvat pentru cunoasterea lumii. Filosofia nu mai incearca sa gandeasca dincolo de aceasta lume, ci, dimpotriva sa clarifice neintelegerile nascute dintr-o folosire incorecta si neglijenta a limbajului, sa evite capcanele acestuia. Un alt motiv care a determinat concentrarea asupra limbii este stradania de a separa enunturile cu sens de cele lipsite de sens. Enunturile cu sens nu pot contine notiuni fictive, trebuie sa fie corecte din punct de vedere logic si gramatical, si de asemenea, verificabile (continutul lor trebuie deci sa poata fi comprimat) . Mai ales in ziua de azi in conditiile exploziei informationale. S-a ajuns, astfel, la concluzia ca volumul cunostiintelor se dubleaza la fiecare 10 ani . Au aparut noi domenii ale stiintei. Toate acestea au pus in fata oamenilor politici, a psihologilor si pedagogilor intrebarea: ,,omul de astazi poate stapani totalitatea cunostiintelor timpului sau?’’ .Raspunsul nu poate fi decat afirmativ daca sunt intelese notiunile fundamentale ale fiecarei discipline. Elevii studiaza diverse discipline ca engleza, istoria, matematica, sperandu-se ca in masura in care invata sa gandeasca limpede si corect in aceste domenii, ei vor ajunge la o gandire clara si exacta in oricare alt domeniu[6]. In cele mai multe discipline totusi, organizarea cunostiintelor nu este, in cea mai mare parte, strict logica. Atunci cand spunem, in cazul unei astfel de discipline, ca o anumita idee explica o serie de alte idei, subintelegem faptul ca orice explicatie completa a acestei serii de idei trebuie sa includa o explicatie a ideii initiale. Ajungem, astfel, la concluzia paradoxala ca expresia ,,ordine logica” desemneaza o ordine de invatare care, pentru numeroase discipline nu poate fi logica. Putem, desigur, ordona elementele anumitor discipline, cum ar fi fizica, in functie de succesiunea lor deductiva; totusi, pentru numeroase discipline cum ar fi istoria sau literatura engleza, acest lucru este fie in mare masura, fie cu desavarsire imposibil . Parafrazand un vechi dicton, putem spune:,,istoria trece, cuvintele raman’’. E adevarat ca lexicul creste si prin faurirea de termeni noi, dar uneori e mai comod sa asociem un sens nou unei vocabule vechi. Asa se face ca in limba circula cantitati de monede fara acoperire. Toata lumea le foloseste, fiecare isi inchipuie ca stie despre ce anume e vorba, are ,,constiinta semantica’’.Se cunoaste celebrul raspuns a lui Augustin cu privire la notiunea de timp: ,,Daca ma intrebi ce este timpul, nu stiu; daca nu ma intrebi, stiu”. Problema aceasta depaseste limitele unei teme de semantica lingvistica, cu alte cuvinte de evolutie a unor semnificatii. Transformari profunde au loc in insasi structura obiectului gandit, in punctul de vedere adoptat, in lumina care se arunca asupra unei fete sau alta. Deseori, printr-o miscare dialectica, istoria dizolva conceptele traditionale, apoi le cristalizeaza in forme noi . Universul intelectual este o lume de intelesuri si nu o ierarhie de lucruri

Unii dintre cei care scriu considera ca sunt necesare cuvinte pompoase pentru a da importanta subiectului. Foarte des, aceste cuvinte fac subiectul mult mai complicat decat trebuie. Mai rau este posibil ca cei care citesc sa nu mai inteleaga ceea ce vreti sa le comunicati. Limbile culte moderne contin in medie o suta de mii de cuvinte, carora le corespund aproape tot atatea notiuni abstracte

In clasele V-VIII elevii se gasesc din punct de vedere al stadiilor dezvoltarii in perioada preadolescentei si a adolescentei. Perioada adolescentei si preadolescentei este perioada de maxim a cresterii capacitatilor perceptive si de reprezentare. Creste acuitatea vizuala, capacitatea de acomodare, vederea la distanta, se largeste campul vizual, creste acuitatea vizuala si vederea sub unghi mic, precum si vederea fina a detaliilor a amanuntelor. Sensibilitatea auditiva se dezvolta foarte mult pe linia reproducerii, intelegerii nuantelor din vorbire, a identificarii obiectelor sau fiintelor dupa insusiri perceptive auditiv. Se dezvolta gustul, mirosul, sensibilitatea cutanata. Observatia este folosita pentru a verifica, pentru a intelege si pentru a dezvolta teme proprii de interes, perceptia fiind clar potentata de interesul starnit de un anume domeniu, obiectiv, problema. Se dezvolta atentia voluntara, iar atentia involuntara si postvoluntara isi modifica mult aspectul, devin mai eficiente. Are loc o schimbare calitativa a memoriei, si anume, se imbogateste cu memoria logica, se imbogateste capacitatea de operare cu scheme logice. In masura in care gandirea si atentia extrag esentialul dintr-un material, memoria adolescentului poate opera cu aspecte esentiale. Memoria opereaza acum mai frecvent cu reprezentari si notiuni din ce in ce mai bogate si mai complexe . Limbajul cunoaste, de asemenea, in aceasta perioada, o dezvoltare deosebita. Cunostintele verbale se coreleaza puternic cu extinderea, varietatea si bogatia conceptelor individului, cel putin in masura in care aceste concepte sunt simbolizate prin cuvinte. Ca urmare, creste vocabularul activ si se modifica structura acestuia. In relatiile verbale, incepe sa se faca evident un plan logic al vorbirii, ceea ce exprima o electiune analitica foarte

dozata a vorbirii. Se dezvolta debitul verbal, fluenta, flexibilitatea, sunt elaborate stereotipii si algoritmi verbali, care sunt folositi la solutionarea diferitelor situatii, vorbirea devine plastica si nuantata . Intr-un studiu privind dezvoltarea limbajului, inclusiv caracteristieile debitului verbal printr-un set de probe irnprimate pe banda - fapt ce a permis calcularea acestuia s-a pus in evidenta o dublare a debitului verbal pe distanta de la 10 la 11 ani si o triplare pina la 14 ani in probe usoare si tot o dublare intre 10 si 14 ani in probe dificile in care se opereaza cu concepte si cuvinte ce se refera la fenomene mai complexe. In ceea ce priveste fluenta debitului scris, saltul mai semnificativ are loc intre 11 si 12 ani. La acel nivel are loc cresterea de aproape trei ori a debitului scris, raportat la acel al copiilor de 10 ani. In pubertate se formeaza caracteristicile scrisului, in adolescenta se stabilizeaza

Cadrele didactice ar trebui sa coreleze modul in care transmit continutul de predare cu principiul minimului efort, ceea ce inseamna ca activitatea de predare ar trebui sa fie mai focalizata, succinta si directionata spre lucrurile esentiale de invatat , notiunile fiind asemenea elemente.

Din prezentarea realizata pana aici se disting destule argumente care ne-au indemnat ca impreuna cu domnul profesor Boghian Dumitru, care a acceptat coordonarea acestei lucrari multumindu-i si pe aceasta cale pentru amabilitatea domniei sale, sa realizam aceasta lucrare. De asemenea multumirile mele se indreapta si catre, Butnaru Relu, muzeograf de la muzeul de istorie Roman, din partea caruia am primit un ajutor foarte pretios.



Capitolul II

Cadrul geografic



2.1. Delimitarea zonei


Zona studiului nostru are ca punct de referinta orasul Roman si imprejurimile sale.

Din punct de vedere geografic zona cercetata se gaseste situata in nord-estul Romaniei, in Podisul Moldovei (vezi figura 1. Asezarea orasului Roman).

Din punct de vedere administrativ zona cercetata se gaseste situata in judetul Neamt.

Principalele asezari cuprinse in zona studiului nostru se gasesc situate pe teritoriul comunelor: (vezi figura 2. Harta comunelor).

Comuna Cordun

Comuna Doljesti

Comuna Gadinti

Comuna Horia

Comuna Sagna

Comuna Secuieni

Comuna Tamaseni

Comuna Trifesti

Zona studiului nostru este delimitata de: (vezi figura 3. Harta unitatilor de relief).

nord: granita cu judetul Iasi

sud: granita cu judetul Bacau

vest: Subcarpatii Moldovei

est: Podisul Barladului

Din punct de vedere fizico-geografic zona studiului nostru este situata la confluenta Moldovei cu raul Siret. Principalele asezari sunt situate la nord si sud de orasul Roman.


2.2. Caracteristicile mediului natural din zona studiata


Mediul natural a exercitat intotdeauna o influenta asupra oamenilor. Aceasta influenta a fost foarte importanta in timpurile indepartate, de aceea este necesara prezentarea conditiilor cadrului geografic.


2.2.1. Particularitati geologice ale regiunii


Din punct de vedere geologic, arealul studiului nostru se suprapune peste doua unitati distincte:

-Platforma Moldoveneasca, zona cea mai intinsa;

-Orogenul carpatic, care se plaseaza la marginea de vest a studiului nostru.


Teritoriul aferent Platformei Moldovenesti reprezinta continuarea spre vest a Platformei est-europene, care este alcatuita, dintr-un soclu cristalin peneplenizat, ce suporta depozite paleozoice, mezozoice, neozoice si cuaternare. Asadar actualul relief este rezultatul unei indelungate evolutii, care a condus la formarea de dealuri cu pante domoale ce par asemanatoare si care dau o impresie de monotonie si intindere fara sfarsit . Soclul cutat si metamorfizat al Platformei Moldovenesti are varsta de 2600-1750+50 MA . Fundamentul Platformei Moldovenesti este format din sisturi cristaline, migmatite si roci eruptive . Soclul platformei este constituit din formatiuni cristaline de varsta precambriana, inscriindu-se intre primele uscaturi ale pamantului Europei . Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite in cea mai mare parte din depozite loessoide puternic fragmentate, cu intercalatii de pietrisuri, soluri fosile si aglomerari de siroire. Prin foraje s-a stabilit urmatoarea coloana stratigrafica:

-De la m 16 la m 14 = pietrisuri si nisipuri

-De la m 14 la m 10 = argile si soluri fosile

-De la m 10 la m 2 = loess pulverulent cu intercalatii de nivele de siroire;

-De la m 1,5 la m 0 = cernoziom. Aceasta coloana stratigrafica cu mici variatii de grosime sau cu lipsa unor nivele a fost intalnita aproape in toate forajele (cu exceptia teraselor).

Patura loessoida este aproape continua si are grosimi care variaza intre 4 m si 25 m, iar suprafetele de pe care loessul este indepartat de eroziune apartin volhinianului, tortonianului si chiar cretacicului. Variatiile de grosime sugereaza ca in perioada preglaciara a existat o eroziune puternica, de pe urma careia a rezultat un relief neuniform, care in timpul interglaciarului Mindel-Riss si Riss-Wurm a fost acoperit cu depozite eoliene. Loessul este o roca de culoare galbena, galbuie sau brun roscata, slab compacta si neomogena cu zone carbonatate, cu zone prafoase si cu intercalatii nisipoase. Loessul brun roscat, datorita plantelor care s-au dezvoltat din abundenta, este mai bogat in oxizi de fier si carbonate de calciu si are o structura granulara care il apropie de podzol. Loessul cleios, care se gaseste in zonele mlastinoase, este lipsit de carbonat de calciu si se prezinta ca o argila plastic galbuie

Platforma Moldoveneasca se caracterizeaza prin monotonia reliefului, aceasta prezentandu-se cu aceleasi infatisari aproape pretutindeni in cuprinsul ei. Aceasta monotonie morfologica este datorita, in primul rand, uniformitatii depozitelor care o alcatuiesc. Platforma este alcatuita din depozite, in general, slab cimentate, cretacice, tertiare si cuaternare, care au o slaba rezistenta la actiunea eroziunii. Caracteristicile acestei morfologii sunt legate, intr-o larga masura, si de faptul ca depozitele sunt orizontale sau prezinta o cadere cu totul slaba spre SE, spre bazinul Marii Negre. Diferitele formatiuni geologice care alcatuiesc Platforma Moldoveneasca sunt din ce in ce mai noi de la nord la sud

La sud de raul Moldova, orogenul carpatic este reprezentat de zona de molasa care incepe sa se largeasca treptat. Morfologic relieful zonei este reprezentat de dealuri


2.2.2. Particularitati fizico-geografice ale regiunii


Caracteristicile fizico-geografice au reprezentat dintotdeauna un element care a favorizat sau a constituit un obstacol in calea dezvoltarii comunitatilor omenesti. Intregul teritoriu se caracterizeaza in general prin doua unitati mai inalte, intre ele situandu-se o zona joasa.

Din punct de vedere geografic de la vest la est se disting urmatoarele subdiviziuni geografice:

- Subcarpatii Moldovei

- Culoarul Moldova-Siret

- Podisul Barladului

A) Subcarpatii Moldovei sunt reprezentati de dealurile piemontane, care se desfasoara la est de depresiunea Neamt si Cracau-Bistrita . Dealurile sunt formate din depozite miocene cutate peste care sunt depuse strate sarmatiene necutate, cu sei largi de-a curmezisul, care-i asigura legaturi spre culoarul Moldovei si al Siretului[24]. Limita cu Culoarul Siretului este observabila la nivel geografic, fiind data de diferentele de inaltime dintre culme si valea Siretului. Precipitatiile atmosferice au valori multianuale de 500-700 mm, mai ridicate in zonele inalte si mai coborate pe vai si in depresiuni, mediile anuale putand fluctua cu valori de pana la ±200 mm fata de media multianuala. Reteaua hidrografica constituita din rauri autohtone care au cursurile orientate pe directia predominanta NV-SE. Aici, sunt prezente importante acumulari piemontane vechi, carora le corespunde un aliniament de masive deluroase inalte, acoperite cu paduri. In general, clima este mai umeda si mai rece, temperatura medie anuala a aerului inregistreaza valori cuprinse intre 70C si 8,50C

B) Culoarul vailor Moldova - Siret, care reprezinta partea cea mai joasa. (figura 4. Harta inaltimilor). Predomina lunca si terasele. Acest sector poate fi impartit astfel:

- zona de la nord de Roman ;

- orasul Roman ;

- zona de la sud de Roman.

Zona de la nord de Roman. Reprezinta partea sud-estica a podisului Falticenilor, care este interfluviul dintre raurile Moldova si Siret care se termina printr-un grui prelung, format de terasele comune ale acestor rauri[26]. Pentru studiul nostru aceasta zona cuprinde valea Siretului de la Rotunda pana la Roman si valea Moldovei de la Pildesti la Roman. Albia minora a Moldovei are un curs despletit, cu numeroase brate separate de mici ostroave constituite din acumulari de prundisuri si nisipuri. Aspectul acesta fascicular-deltaic al raului se datoreste aportului mare de aluviuni depuse in acest sector in timpul viiturilor puternice. Ca urmare a acestui fapt unele portiuni ale albiilor sunt intens colmatate, iar cand nivelul apei scade raul ocoleste propriile sale aluviuni creindu-si noi brate. De-a lungul raului Moldova predomina terasele intre 0,5-7m[27]. Albia sa majora este frecvent inundabila. De o parte si de alta a acestei albii majore se intalneste o terasa de lunca, joasa, zvantata, cu altitudini relative de 2-3 m, constituita in intregime din prundisuri si nisipuri si fragmentata de albii vechi, in majoritate uscate. Urmeaza apoi o terasa de lunca mai inalta, de 5-6 m, alcatuita din prundisuri si nisipuri acoperite de luturi nisipoase. Ea este folosita atat pentru culturi agricole, cat si pentru centre de populatie sau cai de comunicatii. Toate aceste trei trepte sunt sculptate in acelasi complex aluvionar de fund de vale, bogat in nisipuri si prundisuri, cu o grosime totala intre 5 si 12 m, asa cum rezulta din adancimea fantanilor si din forajele din apropierea orasului Roman. Terasele de lunca au suprafete plane sau usor valurite, forme cu aspect de grind, zone depresionare alungite, brate si cursuri parasite. Acestea devin tot mai numeroase si mai pronuntate, in partea de vest si de sud a orasului Roman, in apropierea confluentei actuale. La aceste terase de lunca se adauga si terase de versant. In zona studiului nostru prezenta pe suprafete de cativa kilometri in nordul orasului Roman este terasa cu altitudine relativa de 20 m. Structura sa este formata dintr-un soclu argilo-marnos, sarmatian. Soclul este acoperit de nisipuri si prundisuri cuaternare, cu grosimi variabile (2-7 m), peste care urmeaza luturi loessoide (8-12 m). Catre Roman si in unele sectoare de margine, altitudinea relativa a acestei terase scade pana la 15 m.

O consecinta insemnata legata de inaintarea acestor depuneri asemanatoare unui mare evantai, este impingerea spre rasarit a cursului Siretului care batand mereu in malul stang si erodand la poalele versantului si-a creat un curs curbat. In albia lui larga se vad fragmente din cursuri mai vechi cum este cel dintre Tamaseni si Lutca, unde un vechi curs parasit al Siretului cu intortocheate meandre se mai umple cu apa si in zilele noastre la viituri ori la topitul zapezilor . Pe versantul stang al Siretului, in dreptul localitatii Tamaseni, amonte de confluenta cu Moldova, treptele de lunca, cu o altitudine de 1-2 m au o morfologie complexa, pastrand pe ele grinduri si numeroase braturi parasite, dintre care unele adapostesc balti si mlastini. Depozitele de terasa sunt alcatuite in principal din pietrisuri si nisipuri recent aluvionate, drept pentru care aici se dezvolta protosolurile aluviale. Pe treptele mai inalte de circa 2-4 m constituite din acelasi tip de depozite, dar scoase mai timpuriu de sub influenta inundatilor si aluvionarilor, se dezvolta soluri aluviale tipice si soluri aluviale molice.

Orasul Roman. Vatra orasului se desfasoara la circa 3 km amonte de confluenta celor doua rauri, Moldova si Siret, cu dimensiuni de 5 km de la vest la est si 4 km de la nord la sud. Municipiul Roman se intinde pe o suprafata de 3008 ha, iar cea a intravilanului este de 1561 ha . Altitudinea absoluta a municipiului Roman in partea de nord, unde se gaseste statia meteorologica este de 216 m. Dupa D.I.Oancea care a intreprins cercetari de amanunt se deosebesc in arealul orasului Roman si in imediatele lui imprejurimi:

-o terasa de lunca de 2-8 m altitudine relativa usor inclinata de la vest la est, pe care sunt construite unele cartiere din partea de jos a orasului. Constituita din urmatoarele depozite: sol–1 m, lehm–5 m, nisipuri si prundisuri-1,5 m, sub care urmeaza argila sarmatica

-o terasa a interfluviului de confluenta, cu altitudine de 15-20 m deasupra albiei comune, pe care sta asezata cea mai mare parte a orasului si care se desparte de terasa joasa printr-un povarnis in panta accentuata . Structura aluvionara a fost observata in deschiderile de la fosta fabrica de caramida, din nordul orasului, din gradina episcopiei si din analiza sondajului efectuat la Intreprinderea Mecanica. Depozitele sunt constituite din sol (circa 2 m ), lehm (11 m), nisipuri si prundisuri fluviatile (2 m) dupa care urmeaza argila vanata sarmatica. (figura 4 Harta inaltimilor

Zona de la sud de Roman. Pentru studiul nostru aceasta zona cuprinde valea Siretului de la Roman pana la granita cu judetul Bacau. Odata cu iesirea din zona montana, panta raului Moldova scade relativ brusc, albia majora se largeste, iar transportul mare de aluviuni obtureaza senalele de scurgere, obligand cursul apei sa penduleze sub forma de brate numeroase pe o latime mare a acesteia. Bratele sunt in permanenta schimbare atat ca pozitie, cat si ca pozitie in plan. Raul Moldova curge pe la extremitatea din amonte a conului sau. Conul de dejectie al raului Moldova isi are varful in dreptul localitatii Cordun, iar baza sa, cu o lungime de circa 15 km la cursul Siretului, pe care l-a impins mult spre est, pana la baza versantului sau stang. Aspectul general al microreliefului, bombarea mediana, existenta pe suprafata sa a unor cursuri parasite, dintre care cel mai semnificativ este Moldova Seaca de la sud de Horia si a numeroase grinduri vechi, suprainaltate confera peisajului local aspectul unui con aluvial tipic. Litologia, caracteristica de altfel, este reprezentata printr-o alternanta de bolovanisuri destul de groase si cu o granulometrie mare cu nisipuri, luturi, argile si maluri, toate dispuse intr-o structura incrucisata evident. Urmarind traseele cursului strict inferior al Moldovei pe suprafata acestui con (in zona municipiului Roman) se constata cum, din varful sau, de la Cordun, albia minora trece brusc de sub versantul drept, sub cel stang, lasand pe dreapta albii vechi, parasite, grinduri si ostroave intrate in circuitul agricol. Pe un astfel de ostrov (mai probabil pe un grind intre doua brate vechi ) este situata localitatea Horia . In dreptul localitatii Cotu Vames (la circa 596 km distanta de izvor), panta redusa a raului (0,036 m/km), debitul lichid insemnat (220,14 m3/s, valoare medie anuala) si continutul mare de praf-argila in maluri (98%) determina formarea unor meandre largi .Inclinarea generala a interfluviilor, pe directia vailor principale . (figura 5. Expozitia versantilor)

La sud de Roman, despartita de raul Moldova, este comuna Horia; altitudinea absoluta a satului Horia este de 110 m, iar a satului Cotu-Vames de 180 m. In partea de est a comunei se afla dealurile Siriei (peste 500 m altitudine), iar la sud se intind terasele de lunca ale raului Siret. In partea vestica, este terasa de 40 m altitudine, numita Trifesti, pe versantul drept al raului Moldova. Aproape in intregime, avalul acestei comune, este drenat de fosta albie a raului Moldova, in prezent sub denumirea de ,,Moldova Seaca”, cu multe izvoare care formeaza balti, stufarisuri si papurisuri, apa care este asanata prin lucrari agro-ameliorative . In general teritoriul comunei Horia este plan, cu o usoara panta orientata de la nord la sud si de la vest la est. La confluenta Moldovei cu Siretul, sesul aluvionar ia extindere mare in suprafata, cu o latime ce oscileaza intre 500-1000 m si este acoperit cu iarba, fiind folosit ca pasune. In timpul viiturilor aceste sesuri se extind.

De-a lungul Moldovei, se explica prin faptul ca raul Moldova aduce mai multe aluviuni decat raul Siret, in medie 26,3 kg/sec., iar raul Siret 13,2 kg/sec., acest fapt fiind explicat astfel: Moldova are un curs mai rapid si o panta mult mai accentuata (1,8 m/km) decat a Siretului (0,6 m/km), ceea ce ii ofera o mai mare putere de transport. Pe de alta parte, Siretul, pana la confluenta cu Moldova, are, de la izvoare, un parcurs de doua ori mai lung decat Moldova si apa lui linistita a depus o mare parte din incarcatura de aluviuni formand ostroave, ori aluvionand malurile joase. Apa Moldovei, varsandu-se in Siret, isi potoleste dintr-o data scurgerea, se rasfira, devine nesigura si depune cea mai mare parte din aluviunile purtate, creind un agestru care nu-i atat de proeminent ca la torenti, ci mai turtit si care patrunde largindu-se ca o palnie in apa Siretului. Usoara lui bombare transversala nu se poate cuprinde cu ochiul liber, dar se sesizeaza prin incovoierea in semicerc a curbelor de nivel de 200 m si 190 m de pe hartile topografice. Terasa de lunca pe care sunt asezate cele doua sate componente ale comunei Horia are un relief destul de variat, reprezentat prin suprafete plane sau usor valurite, forme cu aspect de grind si largi depresiuni, lasate de vechea albie a raului Moldova (Moldova Seaca), cu ape stagnante, unele permanente, iar altele temporare, avand o directie generala de scurgere catre raul Siret.

Aceasta campie formata din depozitele aluvionare de varsta cuaternara are cea mai mare dezvoltare pe partea dreapta a raului Moldova. Latimea ei pe directia nord-sud ajunge la 6-7 km, cu latimea maxima in dreptul satului Horia. Terasa este alcauita din aluviuni nisipoase si nisipo-argiloase, sub care se gasesc pietrisuri. Terasele joase de lunca au altitudinea, in general, sub 5 m si se prezinta sub forma de trepte de: 0,5 – 1,0 m; 1,5 – 2 m; 3 – 4 m. Terasa este mai stramta in punctul numit Malul Cailor, pe portiunea dintre satul Horia si satul Cotu Vames, cu morfologie destul de complexa, supusa mereu inundatiilor si este alcatuita din nisipuri si prundisuri. Urmeaza apoi terasa inalta de lunca, care are altitudinea de 5 – 7 m, zvantata, cu suprafata ceva mai neteda, urmele vechii albii a raului Moldova fiind vizibile in tot teritoriul, atat in satul Horia cat si al satului Cotu Vames. Pe aceasta vale intalnim o cuvertura de nisipuri lutoase si chiar prundisuri, asemanatoare terasei de pe actualul curs al raului Moldova. Dar aceasta terasa este mai putin dezvoltata. La o altitudine de 15 – 20 m apare numai in cateva fragmente mai mari, in punctele numite Bursucarie, Valea Ochiului, Cimitir Horia, Cotu Vames, Cier si Cele Lungi, tot in Cotu Vames, la varsarea in raul Siret

La sud de Cotu Vames si de Horia, de-a lungul raului Siret predomina terasele. Terasele joase de lunca au altitudini, in general, sub 5 m si se prezinta sub forma unor trepte de 0,5-1 m, 1,5-2 m si 3-4 m. Aceste trepte au o morfologie destul de complexa, pastrand pe ele grinduri si numeroase brate parasite, dintre care unele adapostesc balti si mlastini. Sunt supuse frecvent inundatiilor Siretului, in special primele doua care joaca astfel rolul de albie majora. Sunt alcatuite din nisip si prundis, exploatat in numeroase balastiere. Terasa de 5-7 m este zvantata si are suprafata ceva mai neteda, urmele vechilor brate fiind sterse. Are in multe locuri o cuvertura de nisipuri lutoase, ceea ce determina altitudinea mai mare a acestei terase.Terasa de 15-20 m apare sporadic, numai pe stanga Siretului. Terasa de 35-40 m apare numai pe dreapta Siretului. In amonte de Secuieni exista doar cateva fragmente reduse ca intindere, dar de la Secuieni, are extindere continua[38]. Incepe de la sud de Trifesti ca terasa de 30 m. Este puternic inclinata spre Siret . Terasa de 50-60 m apare larg dezvoltata de la localitatea Miron Costin, dominand terasa de 35-40 m printr-o denivelare care ajunge pana la 10 m. Terasa de 75-85 m apare bine reprezentata in tot sectorul de la sud de Roman .

In amonte de confluenta cu Moldova, principalii afluenti ai Siretului sunt: Albuia (suprafata 137 km2, lungimea de 19 km), care patrunde cu izvoarele in podisul Barladului si Vulpasesti (suprafata 36 km2, lungimea de 10 km), care izvoraste chiar din apropierea izvoarelor Barladului . Moldova inainte de se varsa in Siret primeste ca afluent pe Ciurlacu[42].

Confluenta Moldovei cu Siretul se realizeaza la Cotu Vames, dupa 205 km de la izvor, la altitudinea de 170 m. Siretul strabate doar o distanta de 404,5 km . Dupa confluenta cu Moldova, Siretul transporta spre aval 1820 milioane mc apa anual[44].

La sud de Roman albia este puternic meandrata, dar apare tendinta de formare a ostroavelor si de despletire. Morfologia aceasta variata a albiei minore este in legatura cu panta raului caci de la Roman la Bacau, Siretul are o cadere de circa 0,7 m/km .

In aval de confluenta cu Moldova, principalii afluenti ai Siretului sunt: valea Tigancii si Icusesti pe partea stanga, Valea Neagra pe partea dreapta[46]. Valea Neagra un sistem destul de extins (suprafata 304 km2, lungimea de 40 km) are numerosi afluenti. Valea Tigancii (suprafata 49 km2, lungimea de 12 km) si Icusesti (suprafata 37 km2, lungimea de 15 km) sunt paraie mici dinspre podisul Barladului .

Valea Siretului se caracterizeaza prin latime variabila si prin asimetrie, cu versantii de pe stanga intotdeauna abrupti si inalti, insotiti de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o larga desfasurare a teraselor, dezvoltate in adevarate campuri la confluentele cu Moldova[48]. Versantul stang – puternic inclinat, reprezentand, in general, o coasta, cu denivelari de peste 200 m fata de albia minora – este afectat, aproape peste tot, de intense procese de modelare actuala cu predominarea alunecarilor si eroziunii torentiale, a eroziunii prin spalare, siroire si torenti . Versantul drept, desi mai domol, este afectat totusi, de procese moderate de eroziune prin spalare, siroire si torenti. Datorita cantitatilor mari de aluviuni si a constitutiei lor petrografice aduse de raurile carpatice, pantele de scurgere sunt mai accentuate in aval de confluentele raurilor carpatice cu Siretul, fata de regiunile din amonte de confluenta, aceasta determinand aparitia albiilor meandrate in amonte de confluenta, iar in aval, albiile au tendinta de despletire. Albia minora este sculptata in aluviunile constituite in principal din pietrisuri si prundisuri din roci carpatice, subordonat nisipuri si silturi. Granulatia si diametrele constituentilor petrografici ale aluviunilor este data de distanta fata de zona de sursa si de caracteristicile petrografice ale acestora.

Incadrat, in ansamblul sau, in etajul climatic al dealurilor joase (200-500 m altitudine), Culoarul Siretului se individualizeaza ca o subunitate cu topoclimat complex, in care predomina topoclimate de lunca si terase, de versanti cu expozitii vestice si estice, in functie de conditiile locale. Influenta hidrografiei este hotaratoare pentru predominarea circulatiei atmosferice pe directia nord-sud, pe axul vaii, spre deosebire de aceea de pe largile vai ale Moldovei unde predomina circulatia nord-vest-sud-est. Temperaturile medii anuale variaza intre 8 si 9OC pana la Roman si intre 9 si 100C intre Roman si Adjud. Iarna, temperaturile sunt mai coborate decat in podisul alaturat, - 4 - 5 media lunii ianuarie, pe toata valea. In perioada rece a anului, din cauza stratificarii aerului mai rece, se inregistreaza cresteri accentuate ale umiditatii relative care produc ceturi si inversiuni de temperatura de intensitate moderata (mai ales in partea nordica). In general, iernile sunt aspre. Stratul de zapada are o durata de 65-70 de zile pe an. In timpul verilor, patrunderile de aer continental din sud si est fac ca temperaturile medii ale lunii iulie sa fie cuprinse intre 18o si 20oC pana la Roman si intre 20o si 22oC la sud de acest oras, dar in general, mai moderate ca in podis.

De altfel, clima Culoarului Siretului se caracterizeaza, din punct de vedere termic, prin ierni mai reci si veri mai racoroase, cum arata temperaturile maxime absolute, 38,2oC la Roman, minimele absolute – 33,22oC la la Roman si amplitudinile absolute de 71,40C la Roman. Caracteristic este faptul ca temperaturile extreme absolute se produc iarna in luna februarie, iar vara in luna august. Precipitatiile medii anuale sunt influentate, la randul lor, de circulatia maselor de aer dinspre nord si nord-vest si dinspre sud, fiind cuprinse intre 550 si 600 mm pana la Roman si intre 500 si 550 mm de la Roman la Adjud. Cele mai mari cantitati cad in sezonul cald (350-400 mm pana la Roman si 300-350 mm de la Roman la Adjud), iar in semestrul rece, in medie, 175 mm pe tot culoarul

Pe versantul stang al vaii Moldovei, treapta de 1-2 m este larg dezvoltata, pe suprafata acesteia dominand protosolul aluvial. Podul treptei de 2-3 m constituie suportul unui sol aluvial. Terasele de 5-6 m si 6-8 m constituie suportul solurilor brune, in timp ce, pe terasa de 20 m mai apar soluri brune luvice tipice[51]. Pe teritoriul comunei Horia se remarca prezenta solurilor aluviale tipice, in timp ce in dreptul localitatii Cordun predomina prezenta solurilor brune . Cernoziomurile tipice se dezvolta preponderent pe treapta de terasa de 5-7 m, care este usor valurita iar, din punct de vedere al depozitelor, aceasta treapta prezinta deasupra pietrisurilor si nisipurilor o serie de depozite lutoase. Terasa de 8-10 m a Siretului, cu un pod larg dezvoltat, aflat la baza fruntii terasei de 15-20 m, se caracterizeaza prin prezenta lacovistilor tipice cantonate in zonele mai coborate ale podului. Solurile cenusii apar imediat mai sus, pe terasa de 15-20 m, in timp ce pe terasa superioara, de 35-40 m, predomina tipul de sol brun luvic . Lunca este acoperita cu soluri aluviale si protosoluri aluviale, pe terase aparand cernoziomuri cambice, soluri cernoziomoide si soluri cenusii, care, cu toate ca nu sunt prea bogate in substante nutritive .

Vegetatia caracteristica este cea a zonei de padure. Parcul municipal Roman, cu o suprafata de 17,3 ha. Parcul functioneaza ca zona de agreement si provine din fosta padure Teius. In cadrul luncilor este dominanta vegetatia ierboasa reprezentata prin diferite specii de rogoz, iarba campului, firuta. Cea mai mare parte a luncilor este ocupata de terenuri agricole. Padurile ocupa suprafete mai intinse in luncile Siretului si Moldovei, elementele predominante ce le alcatuiesc fiind salcia, plopul, rachita si arinul. Fauna luncilor se caracterizeaza prin prezenta pasarilor, in special a cucului. In raurile Moldova si Siret se intalnesc indeosebi: cleanul, morunasul, porcusorul, babusca

C) Podisul Barladului este reprezentat de catre Dealurile Icusestilor (fata Siretului). Sunt constituite dintr-o serie de culmi secundare, asimetrice, orientate aproximativ est-vest, detasate din rama inalta a podisului, datorita afluentilor subsecventi de pe stanga Siretului. Acestea incep de la nord-est de Roman si se continua pana spre Bacau, generand o succesiune de cueste ce alterneaza cu versanti concordant, prelungi . Abruptul de contact, o cuesta tipica, este interupt din loc in loc de vaile scurte sculptate de afluentii de pe stanga Siretului . (figura 6. Harta pantelor)


2.2.3. Incercare de reconstituirea a paleomediului zonei


Morfologia de ansamblu a podisului a inceput sa se schiteze treptat, de la nord la sud, pe masura retragerii succesive a apelor marilor mio-pliocene spre actualul bazin al Marii Negre si a aparitiei suprafetei uscatului . Trecerea de la pliocen la cuartenar marcheaza inceputul unei noi etape de evolutie a Podisului Moldovei, in care se desavarseste infatisarea actuala a reliefului. Accentuarea miscarilor de ridicare din zona carpatica (faza valaha) care s-au reflectat cu siguranta si asupra podisului, ca si factorii de ordin climatic care au actionat in timpul cuaternarului, au dus la accentuarea fragmentarii reliefului, la adancirea si dezvoltarea vailor . Relieful actual al podisului a inceput sa se schiteze inca din sarmatian, deindata ce apele marilor care-l acopereau se retrageau spre actualul bazin al Marii Negre. Aceasta retragere a dus la aparitia unor campii de acumulare marina, fara accidente importante de relief, cu structura si suprafata usor inclinata spre S-SE, in directia deplasarii liniilor de tarm a fost urmata de o perioada indelungata de manifestare intensa a factorilor denudatiei.

Dintre factorii modelatori, un rol deosebit de activ in crearea si evolutia reliefului l-au avut reteaua hidrografica si procesele de versant . Daca tinem seama de faptul ca Podisul Moldovei a suferit miscari de ridicare epirogenetica in tot cursul sarmatianului si pliocenului si ca raurile respective si-au pastrat traseul initial. Actiunea indelungata a proceselor denudatiei a contribuit la distrugerea suprafetei initiale a podisului indepartand, in unele sectoare, depozite groase de sute de metri. Ca urmare a acestei sculptari intense au disparut si marturiile morfologice referitoare la inceputul evolutiei vailor din jumatatea nordica a Moldovei. Aceasta evolutie poate fi reconstituita mai precis doar de la sfarsitul pliocenului si pana astazi, pe baza teraselor din lungul vailor principale. Terasele constituie una dintre cele mai elocvente categorii geomorfologice referitoare la evolutia cuaternara a Podisului Moldovei si mai ales a vailor sale

Terasele reprezinta cele mai recente trepte de relief ce se intalnesc pe toate vaile principale ale tarii. Ele s-au format prin scoaterea periodica a raurilor din profilul lor longitudinal de echilibru si fixarea la alte profile situate in general mai jos decat cele anterioare, formarea acestor trepte morfologice se datoreste adancirii ritmice a vailor, intrerupta de perioade favorabile acumularilor. Aceste modificari periodice erau dictate de schimbarile de panta si debit (lichid si solid), cauzate si ele de inaltarile neotectonice ale spatiului carpatic, de modificarile climatice si de oscilatiile eustatice ale Marii Negre

In terasa de 15-20 m s-au gasit resturi fosile de Elephas primigenius stabilindu-se ca ar fi fost individualizata in perioada wurmiana a cuaternarului, in vreme ce terasa de lunca este mult mai noua, creata in perioada holocena . Se considera astfel ca treptele de lunca cu altitudini sub 5 m sunt holocene. Terasele cuprinse intre 5 si 40 m sunt pleistocen superioare:T.5-15 m (Wurm III), T. 20-30 m (Wurm II), T.35-40 m (Wurm I). Pleistocenului mediu ii sunt atribuite nivelele cu altitudini in jur de 50-70 m, iar pleistocenului inferior si perioadei de trecere de la pliocen la pleistocen ii apartin terasele de 100 m, 120 m si 140 m. Treptele cele mai inalte de 150-160 m sunt pliocene . In holocen au avut loc procese intense de aluvionare a albiilor raurilor moldovenesti ca urmare a oscilatiilor climatice care au impus de altfel si variatii ale nivelului apelor Marii Negre considerat ca nivel de baza general pentru raurile afluente. In consecinta, atat in cazul Siretului cat si a afluentilor acestuia, in albiile adancite anterior s-au acumulat depozite groase de material aluvionare cu o granulometrie foarte diferita (in general grosiera), in functie de lungimea cursurilor de apa, de extinderea si de particularitatile pedogeomorfologice ale bazinelor hidrografice aferente. Aceste depozite groase de 15-20 m au fost ulteriror sculptate intr-un complex de 3-4 terase de lunca cu caracter imbucat

Rolul Marii Negre este foarte important in formarea teraselor: in Riss-Würm transgresiunea Karangat aduce linia tarmului, intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, putin mai la vest de cea actuala; in würm I (sau poate in tot würmul) Marea Neagra scade cu cel putin 130 m, vaile dobrogene si Dunarea (Sf. Gheorghe) se extind mult pe platforma litorala; cu interglaciarul würm I-II (sau chiar si II-III) si pana la finele borealului (acum circa 7000 ani) are loc asa-numita transgresiune „Marea Neagra Veche” ce urca pana la minus 4 m fata de actual; urmeaza cateva oscilatii: in optimul climatic (-5000 . -1000 ani) atinge + 5 m (transgresiunea neolitica), apoi regresiunea dacica, la – 4 m (-500 la +500 ani)

Formarea depozitelor din cadrul luncilor se datoreste ritmicitatii sezoniere si multianuale a proceselor morfodinamice care au loc pe fondul peridiocitatii climatice postglaciare. Ca si pentru alte regiuni ale Romaniei, acumularile cele mai importante au avut loc in timpul holocenului mediu – in atlantic – cand, datorita climatului temperat, cald si umed, raurile dispuneau de o mare capacitate de transport si depunere. A urmat o perioada de relativa stagnare a aluvionarii si de adancire a albiilor, dupa care, in conditiile climatului rece si umed din subatlantic, s-au depus aluviunile mai fine dinspre partea superioara a luncilor. Sectionarea teraselor de lunca a inceput, probabil, in subboreal, iar in ultima parte a subatlanticului s-a format treapta cea mai joasa – patul actual al raurilor – care evolueaza sub ochii nostri

Evolutia geomorfologica pleistocen superioara si holocena acestei zone se caracterizeaza prin predominarea neta a proceselor fluviale. In timp ce Siretul s-a deplasat continuu catre est, confluenta sa cu raul Moldova a suferit o permanenta deplasare catre sud (cu o revenire de data mai recenta catre nord). De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorita conditiilor climatice variate

Cuaternarul cuprinde: pleistocenul si holocenul. Pentru studiul nostru importanta este limita dintre pleistocen si holocen, deoarece zona de studiu era intr-un proces de definitivare a configuratiei teritoriale, daca avem in vedere faptul ca terasele sunt trepte tinere de relief. Conform cercetarilor in domeniu limita pleistocen-holocen ar trebui trasata la 8 200 B.C (10 500 B.P) . Analize sporo-polinice pentru zona de studiu nu au fost realizate, insa daca avem in vedere evolutia la nivelul intregii tarii noastre, putem deduce cateva caracteristici ale climei si vegetatiei. In pleistocen cand clima era severa, se considera ca predominanta era vegetatia formata din pin. Dar clima cunoaste fluctuatii mereu. Acestea sunt foarte importante mai ales pentru holocen cand treptat se raspandesc oamenii. Pentru holocen se disting urmatoarele oscilatii climatice: preboreal (8 200-6 700 B.C), boreal (6 700-5 500 B.C), atlantic (5 500-2 250 B.C), subboreal (2 250-700 B.C), subatlantic (700 B.C-actual) . Principalele caracteristici ale oscilatiilor climatice din holocen pe baza cercetarilor sunt urmatoarele:

-preboreal in general o clima rece si uscata

-boreal in general o clima calda si uscata

-atlantic in general o clima calda si umeda

-subboreal in general clima calda si uscata

-subatlantic in general clima umeda si rece la inceput . Clima a cunoscut in general o incalzire treptata.

Vegetatia a cunoscut si ea la randul ei evolutii semnificative:

-preborealul se caracterizeaza prin prezenta pinului si molidului

-borealul si atlanticul se caracterizeaza prin prezenta molidului, alunului si stejarisului. Stejarisul era amestecat cu ulmul si teiul, acesta din urma avand o raspandire la altitudini reduse. Tot acum aveau sa se stabileasca etajele de vegetatie mentinute in parte, cu mici modificari altitudinale, pana in zilele noastre.

-subborealul se caracterizeaza prin prezenta molidului la munte si a carpenului la deal

-subatlanticul se caracterizeaza prin prezenta fagului .Subatlanticul se caracterizeaza prin extinderea la maximum a zonelor cu padure[74]. Puteai sa mergi de la munte pana la Dunare numai prin codrii.Emil Pop, afirma ca pamantul romanesc trebuie sa fi fost acoperit in proportie de 60-70% cu paduri. Cand sunt lasati sa se dezvolte in voie, copacii si chiar arbustii ajung la varste si dimensiuni impresionante . Vegetatia a cunoscut in general raspandirea foioaselor.

Elementele cadrului natural – terasele, clima, vegetatia, fauna, solurile- au oferit din totdeauna conditiile necesare pentru cresterea, dezvoltarea si convetuirea pe aceste meleaguri inca din timpuri indepartate.










Capitolul III

Repertoriul arheologic


Pentru stabilirea caracteristicilor ocuparii si utilizarii spatiului geografic din zona studiata de catre comunitatile preistorice, am plecat de la datele existente in literatura arheologica privitoare la descoperirile geografice atribuite perioadei. Avand in vedere caracterul dispersat al informatiilor era evidenta necesitatea standardizarii informatiilor privind pozitia acestora in mediul geografic, caracterul descoperirilor facute etc. Campurile bazei de date au fost astfel create, incat informatia introdusa sa fie utila atat pentru atingerea obiectivelor acestui studiu, cat si pentru a fi mai usor de perceput de toti cei interesati de arheologie si de zona Romanului.

In aceasta lucrare am utilizat terminologia arheologica si datele crono-stratigrafice utilizate in Mircea Petrescu-Dimbovita, Alexandru Vulpe, Istoria romanilor, Vol.I:Mostenirea timpurilor indepartate, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2010.

Structura bazei de date: Baza de date cuprinde informatii despre siturile arheologice ale zonei, informatiile fiind preluate din literatura de specialitate. Principalele campuri ale bazei de date sunt:

Epoca istorica:cultura arheologica/faza de evolutie

Oras/ Comuna/ Sat: in ordine alfabetica

Localizare

Descrierea descoperii

Bibliografie



PALEOLITIC

- 1 500 000 ­­­­─ 9 500/9 000 BP -


COMUNA HORIA


1. Cotu Vames-sat

2. 46054’52.35’’N si 26056’53.34’’E

3. Din aluviunile raului Moldova, intr-un punct situat pe teritoriul satului, la sud-est de orasul Roman, provine un molar cu evidente urme de rulare, de Mammuthus primigenius. Este foarte posibil ca piesa sa fi fost transportata dintr-o terasa a vaii Moldovei.

4. T. Bandrabur, P. Giurgea, DS Com Geol, 51/2 (1963-1964),1965, p 79.

Ursachi Vasile, Istoria orasului Roman, Imprimeria ,,Bacovia , Bacau, 1992, p 16.


ROMAN


2. Roman-oras

2. 46056’30.08’’N si 26055’14.74’’E

3. La fabrica de caramida, pe terasa de confluenta de circa 15 m, comuna celor doua vai Moldova si Siretul, care se ridica printr-un abrupt deasupra terasei de lunca si conului de dejectie al Moldovei, mai precis in deschiderea de la Fabrica de caramida situata in nordul orasului s-a descoperit intr-un lehmn fin, poros, galbui, la adancimea de 4m, un molar inferior de Mammuthus primigenius.

4. Ursachi Vasile,Cercetari de suprafata, material inedit MIR

D.I. Oancea, Probleme de geografie, 5,1957,p 401-402; idem Probleme de Geografie, 6, 1959, p 129-132.

Bacaoanu Vasile si Martiniuc Constantin, ASU–Iasi, Seria noua, Sect.II, C.Geografie, t.XVI, 1970, p 3-4.

T. Bandrabur, P. Giurgea, DS Com Geol 51/2 (1963-1964), 1965, p 78-79.


Roman-oras

2. 46054’46.02’’N si 26056’14.37’’E

4. In pietrisurile raului Moldova, in amonte de orasul Roman (situat pe terasa de confluenta a Moldovei la circa 3km de varsarea acestuia in Siret), s-a gasit un gratoar de silex, prelucrat dupa afirmatiile lui Ion Simionescu si N. Morosan “ in acelasi stil ca cel de la Ripiceni”. Autorii citati se refera la pestera Stana Ripiceni, unde au fost descoperite resturi de locuire apartinand atat aurignacianului cat si gravetianului. Nu se fac alte precizari.

5. I.Simionescu si N.N. Morosan, BSSAR, X Annee, t xll, 1926,nr,3, p 64.

C.S. Nicolescu-Plopsor, Dacia 5-6 (1935-1936) p 63.

Colectia: Laboratorul de Geografie al Universitatii “Al.I. Cuza” din Iasi.


COMUNA TRIFESTI


4. Trifesti-sat

2. 46055’06.36’’N si 26051’14.82’’E

3. In perimetrul afectat de sapaturile pentru iaz s-au descoperit mai multe zone cu resturi faunistice care provin de la animale de talie mare (mamut), care erau sursa de hrana de baza a oamenilor din paleoliticul superior care traiau in asezarile din aceste locuri.

4. V.Ursachi, Cercetari de suprafata, material inedit MIR

V. Ursachi, Istoria orasului Roman, p 16.


MEZOLITIC

- 9 500/9 000 ─ 7 500/ 7000 BP –


ROMAN


1. Roman-oras

2. 46055’02.56’’N si 26055’42.48’’E

3. In zona Spitalului vechi, sus pe terasa, a fost descoperita o asezare din mezolitic. Descoperirile cuprind material litic.

4. Cercetari efectuate de Lucian Chitescu, material inedit MIR.

Muzeul de istorie, Roman.


Roman-oras

2. 46056’30.08’’N si 26055’14.74’’E

3. Pe panta terasei superioare a Siretului, langa Fabrica de produse ceramice a fost identificata o asezare din mezolitic. Descoperirile cuprind material litic.

4. Cercetari efectuate de V.Ursachi, material inedit MIR

Muzeul de istorie, Roman


NEOLITIC TIMPURIU

- circa 6 600 ─ 5 500 BC -


COMUNA SAGNA


1. Sagna-sat

2. 46057’36.70’’N si 26059’53.98’’E

3. In anul 1959 V. Ursachi a descoperit pe terasa din stanga raului Siret, spre Poenita, in punctul La Vie, resturile unei asezari cu ceramica Cris. Tot aici s-au gasit si resturi din perioada feudalismului tarziu, - secolul al XVIII-lea.

4. N.Zaharia,M.Petrescu–Dambovita si Em. Zaharia, Asezari din Moldova, p 302, nr. 281.

St. Cucos, Contributii la repertoriul arheologic al jud. Neamt, Mem Ant XVIII, 1992, p 49.



NEOLITIC MIJLOCIU

- circa 5 500 ─ 5 000 BC -


COMUNA SAGNA


1. Sagna-sat

2. 46058’29.22’’N si 27000’37.96’’E

3. In punctul La Vie, s-au descoperit urme de locuire care atesta o asezare din neoliticul mijlociu care apartine culturii ceramicii liniare.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1: Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, p. 25.


COMUNA TAMASENI


2. Tamaseni-sat

2. 46058’49.23’’N si 26058’14.74’’E

3. La circa 3 km sud-est de sat, in zona liniei de inalta tensiune, pe aproximativ 4 ha s-au descoperit prin cercetare de suprafata resturi de silex din neolitic, fragmente ceramice.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag. 250.


ENEOLITICUL

circa 5 000 - 3 600/ 3 500 BC


CULTURA CUCUTENI faza A

COMUNA SAGNA


1.Sagna–sat

2. 46058’36.56’’N si 27000’10.68’’E

3.,,La Vie” , pe terasa raului Siret, spre Poenita a fost identificata o asezare specifica eneoliticului – cultura Cucuteni, faza A.

4. N.Zaharia,M.Petrescu–Dambovita si Em. Zaharia, Asezari din Moldova, p 302, nr. 281.

St. Cucos, Contributii la repertoriul arheologic al Jud. Neamt, Mem Ant XVIII, 1992, p 49


COMUNA SECUIENI


2. Secuieni–sat

2. 46051’21.42’’N si 26050’19.59’’E

3. In punctul ,,Dealul Morii I “ aproape de paraul Sarbilor pe o suprafata de 1,5 ha au fost identificate urme de locuire din eneolitic-cultura Cucuteni, faza A;

4.Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.39



3. Secuieni–sat

2. 46051’28.15’’N si 26049’52.89’’E

3. Pe ,,Dealul Morii II’’, la circa 1 km nord-vest de ,,Dealul Morii I” la intretaierea drumului dinspre Uncesti cu drumul Secuieni-Butnaresti, aproape de podul de peste paraul Morii, pe o suprafata de aproximativ 5 ha, se afla o asezare din eneolitic-cultura Cucuteni, faza A;

4. V. Ursachi, Carpica, 1, 1968, p133.

I. Mitrea, Carpica,12,1980, p 129.


CULTURA CUCUTENI faza A-B

COMUNA SABAOANI


4. Sabaoani–sat

2. 47001’12.11’’N si 26053’25.28’’E

3. Pe teritoriul fostului IAS Sabaoani, pe terasa superioara a Siretului, in dreapta soselei Roman-Suceava, la circa 200 m distanta, s-a descoperit si cercetat partial o asezare din eneolitic-Cucuteni, faza A-B.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, p 147-148.


COMUNA SECUIENI


5. Secuieni – sat

2. 46050’52.87’’N si 26050’23.20’’E

3. In cadrul santierului arheologic ,,Aldesti” s-au efectuat cercetari si in punctul ,,Budaile Blanariu” sau ,,Munteni Catargi” unde s-a descoperit o asezare care apartine culturii Cucuteni – faza A-B.

4. N. Zaharia, M. Petrescu-Dambovita si Em. Zaharia, Asezari din Moldova, p 294, nr. 254.


COMUNA TRIFESTI


6. Trifesti-sat

2. 46053’45.72’’N si 26051’05.88’’E

3. Pe teritoriul satului au fost identificate urme de locuire din eneolitic, cultura Cucuteni – faza A-B.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.44


CULTURA CUCUTENI faza B

COMUNA GADINTI


7. Gadinti–sat

2. 46057’05.81’’N si 27000’06.99’’E

3. In punctul ,,Pogon”, pe malul stang al raului Siret, se afla o asezare din eneolitic, cultura Cucuteni, cu faza de locuire B. O parte din aceasta a fost distrusa de apele Siretului. Pare sa fie asezarea in care Gr. Butureanu si N. Beldiceanu au axecutat un sondaj in anul 1985. Locul pe care se afla poarta toponimul Pogan

4. St. Cucos, Contributii la repertoriul arheologic al jud. Neamt, Mem Ant, XVIII, 1992, p 49.

COMUNA TRIFESTI


8. Trifesti-sat

2. 46053’30.75’’N si 26051’52.30’’E

3. Pe teritoriul satului au fost identificate urme de locuire din mai multe perioade istorice cum ar fi si cele din eneolitic, cultura Cucuteni – faza B.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.53


EPOCA BRONZULUI

EPOCA BRONZULUI TIMPURIU

circa 3 600/3 500 – 2 300/2 200


CULTURA AMFORELOR SFERICE

COMUNA DOLJESTI


1. Doljesti–sat

2. 47003’08.51’’N si 26058’27.32’’E

3.,,Pe teritoriul satului” s-a descoperit un topor de silex din perioada de tranzitie de la epoca pietrei la epoca metalelor.

4.Elena Ciubotaru – Monumente istorice din Judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice pag.67


COMPLEXUL HORODISTEA – ERBICENI – FOLTESTI

COMUNA GADINTI


1. Gadinti–sat

2. 46056’40.73’’N si 27000’46.27’’E

3. Pe terasa din stanga Siretului, pe ,,Dealul Tunica” sau ,,La Preventoriu”, au fost identificate fragmente ceramice, care pot proveni dintr-o asezare – cultura Horodistea – Erbiceni – Foltesti.

4.N. Zaharia, M. Petrescu-Dambovita si Em. Zaharia, p 300, nr. 271.


COMUNA TAMASENI


2. Tamaseni-sat

2. 47000’39.48’’N si 26057’47.08’’E

3. In punctul ,,La Tufe”, pe terasa inferioara a Siretului s-a gasit ceramica fragmentara – cultura Horodistea-Foltesti-Erbiceni.

4. N.Zaharia,M.Petrescu-Dambovita si Em.Zaharia, Asezari din Moldova, p 303.


EPOCA BRONZULUI MIJLOCIU

Circa 2 300/2 200 – 1 200/ 1 150


CULTURA MONTEORU

COMUNA SAGNA


1. Lutca–sat

2. 46057’48.63’’N si 26058’06.86’’E

3. La 2 km vest de sat, pe un promontoriu, la altitudinea de 200 m au fost descoperite urme de locuire din epoca bronzului: cultura Monteoru. Ceramica din epoca bronzului cuprinde vase mari, unele cu apucaturi masive, avand buza dreapta sau usor evazata si fundul plat, vase largi sau cu gura lobata, vase cu corpul bombat si umarul pronuntat, precum si cesti din pasta fina. Fragmentele ceramice apartinand sec. XVII-XVIII provin de la cani, oale sau vase borcan din pasta caramizie sau cenusie lucrate la roata.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 151.


COMUNA TAMASENI


2. Tamaseni-sat

2. 47000’27.03’’N si 26035’48.05’’E

3. In punctul ,,La Siliste”, in apropierea satului se afla o intinsa asezare si necropola din epoca bronzului – cultura Monteoru. Zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national”, se afla inscris in Lista monumentelor istorice si are codul NT-I-m-B-10540.03 MemAntiq vol.22, p. 229-233

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 148.


3. Tamaseni-sat

2. 46058’46.46’’N si 26055’43.74’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P, la 1 km nord de soseaua Roman-Tamaseni s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului – cultura Monteoru. Materialele epocii bronzului, cultura Monteoru provin de la vase mari din pasta cenusie sau caramizie, cu cioburi pisate in compozitie.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 150-151.


COMUNA TRIFESTI


4. Miron Costin–sat

2. 46054’52.87’’N si 26049’26.04’’E

3.,,La Movila” spre Trifesti, s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului, cultura Monteoru.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.78



EPOCA BRONZULUI FINAL

CULTURA NOUA


COMUNA CORDUN


1. Cordun-sat

2. 46057’18.98’’N si 26056’01.26’’E

3. La aproximativ 500 m est de statia de transformare de langa Fabrica de produse ceramice, spre satul Lutca, pe un promontoriu al Siretului s-au descoperit urme de locuire de la sfarsitul epocii bronzului – cultura Noua, pe o suprafata de peste 4 ha. Fragmentele cermice constau din fragmente caramizii care apartin de la vase borcan.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 153.


COMUNA DOLJESTI


2. Doljesti–sat

2. 47003’08.51’’N si 26058’27.32’’E

3.,,Pe teritoriul satului” s-au descoperit topoare de piatra, de bronz si fragmente ceramice din epoca bronzului (cultura Noua).

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.80


COMUNA SABAOANI


3. Sabaoani–sat

2. 47001’23.40’’N si 26053’47.71’’E

3.,,La Bisericuta”, la 2,5 km sud-est de sat, pe partea terasei inalte a raului Siret se afla o asezare multistratificata cu urme de locuire din epoca bronzului – cultura Noua. Zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national” si este inscris in Lista monumentelor istorice la codul NT-I-m-B-10536.05;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 148


4. Sabaoani–sat

2. 47001’38.91’’N si 26053’24.36’’E

3. Aproape de izvoarele din zona AEI Sabaoani si punctul ,,La Islaz” s-a descoperit o asezare din epoca bronzului – cultura Noua, in partea dreapta a soselei Sabaoani-Izvoarele;

4. V. Ursachi, Carpica, II, 1969, p 35-48.


COMUNA TRIFESTI


5. Trifesti-sat

2. 46054’28.03’’N si 26051’46.47’’E

3. Pe teritoriul satului au fost identificate urme de locuire din mai multe perioade istorice printre care si epoca bronzului - cultura Noua.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007,pag.83


6. Miron Costin-sat

2. 46054’41.68’’N si 26049’27.45’’E

3.,,La Movila”, spre Trifesti s-au gasit resturi de locuire din epoca bronzului.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.252


PRIMA EPOCA FIERULUI-HALLSTATT



ROMAN


Roman-oras

2. 46055’02.30’’N si 26055’48.78’’E

3. In punctul ,,Lutarie”, de la Episcopie au fost identificate urme de locuire din epoca fierului-Hallstatt;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.89


Roman-oras

2. 46057’03.77’’N si 26055’15.35’’E

3. In apropierea depozitului de lemne situat in partea de nord a municipiului, la circa 200m sud de linia ferata Roman-Buhaiesti, pe terasa Siretului a fost gasita ceramica dintr-o asezare care dateaza din epoca fierului-Hallstatt; Desi numarul fragmentelor nu este mare, avand in vedere ceramica rosie la exterior si neagra la interior, putem considera ceramica ca provenind de la vase de dimensiuni mari din perioada de inceput a Hallstatt.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 151-152.


Roman-oras

2. 46056’48.10’’N si 26057’13.65’’E

3. In partea de nord-est a municipiului, pe partea dreapta a liniei ferate Roman-Buhaiesti, la 300 m departare de aceasta, s-au descoperit fragmente ceramice care pot fi incadrate in epoca fierului-Hallstatt; Dupa compozitia pastei si culoare, fragmentele ceramice pot fi incadrate in prima epoca a fierului.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 158.


COMUNA CORDUN


4. Cordun – sat

2. 46057’39.97’’N si 26055’05.18’’E

3. Pe panta terasei superioare a Siretului, la circa 200 m sud de soseaua Roman-Tamaseni au fost identificate urme de locuire din prima epoca a fierului-Hallstatt;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.90


5. Cordun-sat

2. 46057’18.98’’N si 26056’01.26’’E

3. La aproximativ 500 m est de statia de transformare de langa Fabrica de produse ceramice, spre satul Lutca, pe terasa superioara a Siretului s-au descoperit pe o suprafata de peste 4 ha, urme de locuire din Hallstatt; fragmentele ceramice provin din prima epoca a fierului fiind usor de recunoscut dupa compozitia pastei: rosii la exterior si negru la interior.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 153.


COMUNA DOLJESTI


6. Doljesti–sat

2. 47001’57.57’’N si 26058’09.95’’E

3.,,La Danila” la sud-vest de sat, pe malul stang al paraului Lisca s-a descoperit ceramica din prima epoca a fierului-Hallstatt;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.90


COMUNA SABAOANI


7. Sabaoani–sat

2. 47001’38.91’’N si 26053’24.36’’E

3. Pe terasa inferioara a raului Siret in punctul ,,La Islaz”, la 2 km est de sat se afla o asezare multistratificata cu urme de locuire din mai multe perioade istorice, unul dateaza din Hallstatt. Pentru importanta deosebita ce o prezinta, zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national” si este inscrisa in Lista monumentelor istorice la codul NT-I-m-B-10537.05;

4. V. Ursachi, Carpica, 1, 1968,p 156-170.


8. Traian–sat

2. 47000’00.50’’N si 26054’30.01’’E

3. In punctul ,,La izvoare” la 500 m nord-est de sat, pe terasa inalta a Siretului, pe vechea vatra a satului Berindesti au fost identificate urmele unei asezari din Hallstatt;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.93

N.Zaharia, M. Petrescu-Dambovita, Em. Zaharia, Asezari din Moldova, nr. 306,p 309.


COMUNA SECUIENI


9. Secuieni – sat

2. 46050’52.87’’N si 26050’23.20’’E

3. In cadrul santierului arheologic ,,Aldesti” s-au efectuat cercetari arheologice si in punctul ,,Budaile Blanariu” sau ,,Munteni – Catargi” s-au descoperit urme de locuire si din Hallstatt;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.93


10. Butnaresti–sat

2. 46052’00.83’’N si 26048’08.20’’E

3.,,La Chiuariu”, se afla o asezare Hallstatt. Zona este declarata ,,Sit arheologic de interes national”, se afla inscris in Lista monumentelor istorice si are codul de identificare NT-I-m-10490.03;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.93


COMUNA TAMASENI


11. Tamaseni-sat

2. 46058’36.24’’N si 26057’16.62’’E

3. La 3 km sud de sat, in punctul ,,Imas pe deal” s-a gasit ceramica din Hallstatt.

4. N.Zaharia, M. Petrescu-Dambovta, Asezari din Moldova, p 303.



12. Tamaseni-sat

2. 46058’31.56’’N si 26057’30.65’’E

3. La circa 200 m est de asezarea de mai sus s-au descoperit consistente urme de locuire din Hallstatt;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.93-94


13. Tamaseni-sat

2. 46058’47.80’’N si 26056’36.88’’E

3. La 2 km sud-vest de sat pe o suprafata de 3 ha se afla urme de locuire din Hallstatt s-au gasit vase de lut intregi si fragmentare; Se remarca indeosebi existenta unor vase borcan si a unor chiupuri rosii-caramizii la exterior si negre-cenusii la interior, cat si a unor vase decorate cu caneluri oblice caracteristice Hallstatt-ului timpuriu.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 150.


14. Tamaseni-sat

2. 46059’38.14’’N si 26056’22.12’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P., la 1 km nord de soseaua Roman-Tamaseni s-au descoperit urme de locuire din mai multe perioade istorice printre care si Hallstatt. Fragmentele ceramice datate in prima epoca a fierului provin de la vase de tip borcan, de culoare rosie-caramizie la exterior si negru-cenusie la interior.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 150-151.


A DOUA EPOCA A FIERULUI-LA TENE

450 BC-106


ROMAN


1. Roman-oras

2. 46056’07.58’’N si 26054’09.76’’E

3. In punctul ,,La rapi” s-au descoperit urme de locuire din perioada geto-dacica;

4.Elena Ciubotaru – Monumente istorice din Judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice pag.97

C. Matasa, BCMI, 31, 1938, p 127.


?. Roman-oras

?

3. Dintr-un punct neprecizat din imprejurimile orasului provine un stater de aur de la Lysimach.

4. B. Mitrea, SCIV, 20, 1969,1,p 164.

V. Mihailescu-Birliba, Mem Ant, 1, 1969, p 428.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.190


COMUNA SABAOANI


2. Traian – sat

2. 47000’12.54’’N si 26054’34.38’’E

3. In punctul ,,La Budaile”, in dreapta soselei Roman-Iasi s-au gasit urme de locuire din La Tene-ul geto-dacic.

4. N.Zaharia, M. Petrescu-Dambovita, Em. Zaharia, Asezari din Moldova, nr. 306,p 309.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.100


COMUNA TAMASENI


3. Tamaseni-sat

2. 47000’30.67’’N si 26057’23.58’’E

3. Pe teritoriul satului in locul numit ,,Fantana harzului”, ,,Clin” sau ,,Zintilica” s-au descoperit vase lucrate cu mana si la roata olarului: fructiere, cani, vase borcan, amfore, vase urna etc., care documenteaza existenta unei asezari din secolele I d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.100


4. Tamaseni-sat

2. 46058’36.24’’N si 26057’16.62’’E

3.La 3 km sud de sat, in punctul ,,Imas pe deal” s-a gasit ceramica din secolul I d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.100


5. Tamaseni-sat

2. 46059’38.14’’N si 26056’22.12’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P., la 1 km nord de soseaua Roman-Tamaseni s-au descoperit urme de locuire din perioada geto-dacica.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.101



PERIOADA DACO-ROMANA

(SECOLELE II-IV)


ROMAN


1. Roman-oras

2. 46056’55.38’’N si 26055’41.05’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P Roman, in partea de nord-est a municipiului, la aproximativ 1 km sud de linia ferata Roman-Buhaiesti, se afla o intinsa asezare (3 ha) din sec.II-III d.H; Ceramica descoperita apartine celor trei categorii cunoscute: lucrata cu mana, la roata, din pasta cenusie sau rosie si cea lucrata la roata din pasta tip “ciment”. Tot aici a fost gasita si o lama de silex de Prut, cenusie, neretusata.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 157 – 158.


Roman-oras

2. 46057’02.62’’N si 26056’06.19’’E

3. In partea de nord-est a municipiului, la circa 500 m de asezarea de mai sus, pe o mica ridicatura, pe o suprafata de 1,5 ha, se afla o statiune arheologica de sec. II-III d.H; Materialele descoperite provin de la urmatoarele vase: tip urna, cani, strachini, fructiere, oale, amfora romana.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992,p 158.


Roman-oras

2. 46056’09.05’’N si 26057’25.18’’E

3. La aproximativ 700 m sud-vest de asezarea de mai sus, pe locul numit ,,Fantana Balcescu”, pe o suprafata de 3 ha, se intinde o bogata statiune din sec II-III d.H. s-au descoperit fragmente ceramice din pasta lucrata cu mana si la roata. Fragmentele ceramice lucrate cu mana sunt de culoare caramizie si provin de la vase borcan de diferite marimi. Cealalta categorie de ceramica, lucrata la roata cuprinde ceramica de tip “ciment” avand culoare caramizie si cenusie, cu multe ingrediente in compozitie, mai ales nisip sau microprundisuri. Fragmentele ceramice provin de la: strachini, fructiere, cani, vase urna, vase de provizii.

V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 158 ;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.104


COMUNA CORDUN


4. Cordun–sat:

2. 46057’07.37’’N si 26055’40.58’’E

3. La nord de municipiul Roman, pe linia ferata Roman-Buhaiesti, pe teritoriul fostului C.A.P Cordun, pe un promontoriu de pe terasa medie a Siretului, se afla o asezare de secol II-III d.H;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 149-150


5. Cordun–sat:

2. 46057’23.83’’N si 26056’08.66’’E

3. Pe o ridicatura de pe terasa medie a Siretului, pe teritoriul fostului C.A.P Cordun, la circa1 km de linia ferata Roman-Buhaiesti, spre satul Lutca, pe o suprafata de 2 ha, se intinde o asezare din sec.II-III d.H, a dacilor liberi;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 152


6. Cordun–sat:

2. 46057’12.18’’N si 26057’00.61’’E

3. La circa 2 km nord-est de Fabrica de produse ceramice, pe un promontoriu de pe terasa medie a Siretului, in apropierea liniei de inalta tensiune s-au descoperit urme de locuire din diferite epoci, pe o suprafata de 4 ha, din sec.II-III d.H

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 149.


7. Cordun–sat:

2. 46057’17.17’’N si 26056’44.38’’E

3. In punctul ,,Locurile cele mari”, la 1,5 km nord, nord-est de Fabrica de produse ceramice, pe o suprafata de peste 6 ha, s-au descoperit urme de locuire din sec.II-III d.H;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 149.


8. Cordun–sat:

2. 46057’24.93’’N si 26056’37.48’’E

3. La cca 1,5 km nord-est de Fabrica de produse ceramice, in punctul ,,Imas la Deal”, se afla o asezare de secol II-III d.H

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 153


9. Cordun–sat:

2. 46056’55.75’’N si 26055’06.00’’E

3. In partea de est a Fabricii de produse ceramice, pe o suprafata de 2 ha, se intinde o asezare de secol II-III d.H

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 158


10. Cordun–sat:

46057’24.41’’N si 26056’39.41’’E

3. Pe un promontoriu de pe terasa medie a Siretului, la circa 3 km de Fabrica de produse ceramice, spre satul Lutca si la 700 m de calea ferata Roman-Buhaiesti, pe o suprafata de 3,5 ha se afla o bogata asezare cu niveluri de locuire din sec.II-III d.H

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 152


11. Cordun–sat:

46057’27.89’’N si 26056’33.16’’E

3. Pe o ridicatura de teren de pe terasa medie a Siretului la circa 500 m nord de asezarea de mai sus, pe o suprafata de 3 ha au fost identificate asezari din sec.II-III d.H

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 153


12. Simionesti–sat

2. 46058’10.03’’N si 26052’05.00’’E

3. Pe teritoriul satului s-au gasit urmele unei asezari din sec.II-III d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.106-107


COMUNA SAGNA


13. Lutca–sat

2. 46057’29.05’’N si 26057’21.58’’E

3. La aproximativ 500 m este de statia de transformare de langa Fabrica de produse ceramice, spre satul Lutca, pe terasa superioara a Siretului s-au descoperit pe o suprafata de peste 4 ha, urme de locuire din sec.II-III d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.109


14. Lutca–sat

2. 46057’19.62’’N si 26057’35.97’’E

3. Pe un promontoriu de pe terasa medie a Siretului, la circa 3km de Fabrica de produse ceramice, spre satul Lutca si la 700 m de calea ferata Roman-Buhaiesti, pe o suprafata de 3,5 ha se afla o bogata asezare cu niveluri de locuire din sec.II-III d.H si din sec.IV d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.221

V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 152


15. Lutca–sat

2. 46058’36.65’’N si 26057’47.53’’E

3. In partea stanga a drumului de tara Lutca-Tamaseni, la circa 2 km de satul Lutca, pe o suprafata de 2 ha, pe linia stalpilor de inalta tensiune dintre Roman si Sagna s-au descoperit vestigii arheologice din asezari de sec.II-III d.H – specifice dacilor liberi. Statiunea, cu o suprafata de peste 2 ha, se afla pe un promontoriu de pe terasa inferioara a Siretului, pe linia stalpilor de inalta tensiune dintre Roman si Sagna. Printe materialele descoperite fragmente de la vase borcan de culoare caramizie, precum si a vaselor lucrate din pasta fina, arse, de culoare cenusiu sau rosu-caramiziu. Doua fragmente din pasta caramizie-galbuie, cu mult nisip in compozitie, fac parte dintr-o amfora de import romana.

4. V. Ursachi, MemAnt, XVIII, 1992,p 151


16. Lutca–sat

2. 46058’07.52’’N si 26058’09.40’’E

3. La aproximativ 1 km vest, nord-vest de sat si la 1 km est de asezarea de mai sus, pe partea stanga a drumului Lutca-Tamaseni a fost identificata o asezare din secolele II-III d.H – daci liberi. Printre materialele existente mentionam fragmente de vase borcan lucrate cu mana, din pasta cenusie, precum si cele din pasta fina, cenusie, lucrata la roata.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 151,


17. Lutca–sat

2. 46058’07.52’’N si 26058’09.40’’E

3. Pe o ridicatura de teren de pe terasa medie a Siretului la circa 500 m nord de asezarea de mai sus, pe o suprafata de 3 ha au fost identificate asezari din secolele II-III d.H si secol IV d.H

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.221


18. Lutca–sat

2. 46057’38.09’’N si 26058’11.11’’E

3. La aproximativ 200 m sud-vest de sat, pe partea stanga a soselei Roman-Sagna, pe o ridicatura de pe terasa medie a Siretului, pe o suprafata de 2,5 ha, s-au descoperit urmele unei asezari din secolele II-III d.H, ce a apartinut dacilor liberi. Cateva fragmente de vase lucrate cu mana provin de la formele binecunoscute in aceasta perioada: vasul borcan si ceasca dacica. Ceramica lucrata la roata este reprezentata de specia fina cenusie: amfore romane, cani, vase urna.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p153.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.109



COMUNA HORIA


19. Horia- sat

46054’17.09’’N si 26054’18.29’’E

3. Pe teritoriul satului si in imprejurimi s-au descoperit prin cercetari de suprafata, materiale arheologice care atesta asezari din secolele II-III d.H

4.Elena Ciubotaru, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.225


COMUNA SABAOANI


20. Sabaoani–sat

2. 47001’38.91’’N si 26053’24.36’’E

3. Pe terasa superioara a raului Siret, in punctul ,,La Islaz” a fost cercetatat o asezare cu nivel de locuire din secolul II-III d.H. S-au descoperit locuinte de suprafata si locuinte-bordei, obiecte de os, lut, metal, oase de animale, ceramica lucrata cu mana, cu roata si de import, arse oxidant- capatand culoare caramizie, dar si reducator-culoarea devenind cenusie sau neagra. Din aceasta perioada s-au mai descoperit morminte de inhumatie. In vecinatatea asezarii se afla o necropola carpica din sec.II-III e.n. din care au fost cercetate peste 250 morminte de incineratie si inhumatie. Pentru importanta deosebita ce o prezinta, zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national” si se afla inscris in Lista monumentelor istorice, avand codul de identificare NT-I-s-B-10537.04 si 06;

4. V. Ursachi, Carpica, 1, 1968,p 156-170;Idem, Carpica,2, 1969,p 199-201;Idem, Herasus, 1978,p 174;Idem, Mem Ant, 1, 1969, p 327;

I.Mitrea, Carpica, 12, 1980, p 135.


21. Sabaoani–sat

2. 47001’23.40’’N si 26053’47.71’’E

3.,,La Bisericuta”, la 2,5 km sud-est de sat, pe terasa inalta a raului Siret se afla o asezare multistratificata cu urme de locuire din secolele II-III d.H, declarata ,,Sit arheologic de interes national” si inscrisa in Lista monumentelor istorice la codul NT-I-S-B-105836.04

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.114-115



22. Sabaoani–sat

2. 47001’53.17’’N si 26052’40.07’’E

3. La 2 km est de sat pe terasa superioara a Siretului, in punctul ,,Turnul de Apa” a fost cercetata o asezare si doua necropole din secolele II-III d.H, obtinandu-se rezultate deosebit de importante, drept pentru care, zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national” si se afla inscris in Lista monumentelor istorice la codul:NT-I-S-B-10538/01-02;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007,


23. Sabaoani–sat

2. 47002’09.42’’N si 26052’38.51’’E

3. In punctul ,,Groapa lui Ghita”, la 2 km nord-est de sat, pe terasa superioara a Siretului s-a descoperit o necropola din secolul II-III d.H

4. Cercetare V.Ursachi, 1967.

D.Gh. Teodor, SCIV, 21,1971,1, p 111.

I.Mitrea, Carpica, 12, 1980, p 135


24. Sabaoani–sat

2. 47001’51.71’’N si 26053’06.16’’E

3. La baza terasei de la punctul de mai sus s-a descoperit si o asezare de secol II-III d.H

.Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.114-115


25. Sabaoani–sat

2. 47001’05.65’’N si 26053’47.84’’E

3. La nord de zona ,,Izvoarelor”, pe proprietatile locuitorilor din Sabaoani au fost identificate si cercetate partial, pe o suprafata de peste 6 ha, asezari de secolele II-III d.H

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 148


26. Traian–sat

2. 47000’15.81’’N si 26054’02.48’’E

3. In punctul ,,La Budaile”, in dreapta soselei Roman-Iasi s-au gasit urme de locuire din perioada dacilor liberi (secII-III d.H)

4.N.Zaharia, M. Petrescu-Dambovita, Em. Zaharia, Asezari din Moldova, nr. 306,p 309.


27. Traian –sat

2. 46059’44.24’’N si 26054’30.06’’E

3.,,La Izvoare”, la 500 m nord-est de sat , pe terasa inalta a Siretului, pe vechea vatra a satului Berindesti au fost identificate si cercetate asezari din mai multe epoci si perioade istorice printre care si dacii liberi (secolele II-III d.H). Zona este declarata ,,Sit arheologic de interes national”, inscrisa in Lista monumentelor istorice la codul NT-I-m-B-10544.02;

4. Cercetare D. Hordila


28. Traian –sat

2. 46059’59.46’’N si 26054’24.19’’E

3. La distanta de 500 m nord-est de sat s-au descoperit resturi materiale din secolele II-III d.H

4. V.Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 155; Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.114-115.


COMUNA SECUIENI


29. Secuieni–sat

2. 46050’52.87’’N si 26050’23.20’’E

3. In punctul ,,Budaile Sarbilor” s-au gasit urme de locuire din secolele II-III d.H

4.N.Zaharia,M.Petrescu-Dambovita si Em.Zaharia, Asezari din Moldova, pag.294, nr.254


30. Secuieni –sat

2. 46051’29.76’’N si 26050’07.24’’E

3.,,La Cantina” in apropierea podului de peste paraul Sarbilor, langa iaz, pe o suprafata de circa 2 ha s-au gasit urme de locuire de la dacii liberi;

4. Elena Ciubotaru – Monumente istorice din Judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice pag.115


31. Secuieni –sat

2. 46051’21.42’’N si 26050’19.59’’E

3. In punctul ,,Dealul Morii I” aproape de paraul Sarbilor pe o suprafata de 1,5 ha au fost identificate urme de locuire din secolele II-III d.H;

4. Elena Ciubotaru – Monumente istorice din Judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice pag.115


32. Secuieni–sat

2. 46051’05.62’’N si 26051’17.30’’E

3. In punctul ,,Aldesti 2” – terenul fostei Statiuni Experimentale, a fost cercetata partial o asezare de la dacii liberi

4.V.Ursachi, Carpica, I, 1968,p.133; I.Mitrea, Carpica,12,1980, p.129


33. Butnaresti–sat

2. 46052’13.32’’N si 26046’57.91’’E

3.,,La Neaga” s-au descoperit urme de locuire din secolele II-III d.H

4. N.Zaharia,M.Petrescu-Dambovita si Em.Zaharia, Asezari din Moldova pag.309, nr.305


34. Butnaresti–sat

2. 46051’38.73’’N si 26048’15.88’’E

3. In fostul sat Cocoseni – contopit cu Butnaresti se afla o asezare si necropola din secolele II-III d.H, de la dacii liberi.

4. V.Ursachi,Carpica,I,1968,p.147; Gh.Bichir,Cultura carpica, p.17 si urm.


35. Butnaresti–sat

2. 46052’00.83’’N si 26048’08.20’’E

3.,,La Chiuaru”, in apropiere de punctul de mai sus, se afla, o asezare si necropola din secolele II-III d.H. Zona este declarata ,,Sit arheologic de interes national”, se afla inscrisa in Lista monumentelor istorice si are codul de identificare NT-I-m-B-10490.01 si 02;

4. Elena Ciubotaru – Monumente istorice din Judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice pag.115


COMUNA TAMASENI


36. Tamaseni-sat

2. 47000’27.03’’N si 26035’48.05’’E

3. In punctul ,,La Siliste”, in apropierea satului se afla o asezare din secolele II-III d.H. Pentru importanta deosebita ce o prezinta, zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national” si se afla inscrisa in Lista monumentelor istorice, avand codul NT-I-s-B-10540.02;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 148.


37. Tamaseni-sat

2. 47000’30.67’’N si 26057’23.58’’E

3. Pe teritoriul satului in locul numit ,,Fantana Harzului’’, ,,Clin’’ sau ,,Zintilica’’ s-au descoperit vase lucrate cu mana si la roata olarului: fructiere, cani, vase borcan, amfore, vase urna etc., care documenteaza existenta unei asezari din secolele II-III d.H. Asezarea ocupa o suprafata de cateva ha, se afla pe panta lina a unui promotoriu.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 149.


38. Tamaseni-sat

46058’36.24’’N si 26057’16.62’’E

3. La 3 km sud de sat, in punctul ,,Imas pe deal” s-a gasit ceramica din secolele II-III d.H.

4. N.Zaharia, M. Petrescu-Dambovita, Asezari din Moldova, p 303.


39. Tamaseni-sat

2. 46059’09.21’’N si 26056’54.49’’E

3. La marginea satului in punctul ,,La Canepiste” a fost identificata o asezare dacica din secolele II-III d.H. Tot aici, s-a descoperit un tezaur de monede romane republicane si imperiale din 56 de piese.

4. St. Cucos, Mem Ant, 4-5, 1972-1973,p 303.


40. Tamaseni-sat

2. 46059’04.90’’N si 26056’04.35’’E

3. La circa 200 m est de asezarea de mai sus s-au descoperit consistente urme de locuire din secolele II-III d.H.

4. Elena Ciubotaru – Monumente istorice din Judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice pag.116-117


41. Tamaseni-sat

2. 46059’38.14’’N si 26056’22.12’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P., la 1 km nord de soseaua Roman-Tamaseni s-au gasit urme de locuire de la dacii liberi (sec.II-III d.H); Ceramica din secolele II-III e.n. reprezinta vase borcan, lucrate cu mana si avand buza usor rasfranta si ingrosata, vase urna de culoare cenusie-caramizie si cani din pasta fina, cenusie, lucrate la roata. La acestea se adauga prezenta unor fragmente de amfora de import.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 150-151.


42. Tamaseni-sat

2. 46058’28.06’’N si 26055’28.06’’E

3. La circa 1 km S-SV de sat, in stanga soselei Roman-Tamaseni, pe o suprafata de aproximativ 3 ha se intinde o asezare dacica din secolele II-III d.H. S-a descoperit ceramica cenusie si caramizie, lucrata manual si la roata olarului: diferite tipuri de vase de factura locala si amfore de import;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 151.


43. Tamaseni-sat

2. 46058’52.39’’N si 26058’27.18’’E

3. La 3 km S-SE de sat, tot pe teritoriul fostului C.A.P., in punctul ,,La Colac”, pe o suprafata de 2 ha se intinde o asezare dacica, din secolele II-III d.H reprezentand vase lucrate la roata din pasta fina cenusie.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992, p 151.


44. Tamaseni-sat

2. 46059’29.73’’N si 26055’36.75’’E

3. La circa 1 km nord-vest de fostul C.A.P. Tamaseni, spre AEI Sabaoani, pe terasa care margineste valea paraiasului care traverseaza zona, pe o suprafata de 3 ha s-au gasit urme de locuire din secolele II-III d.H.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 155.


45. Tamaseni-sat       

2. 46058’17.09’’N si 26055’33.32’’E

3. Pe partea dreapta a soselei Roman-Tamaseni, la circa 2,5 km de ultima localitate, pe o suprafata de 2 ha s-au gasit urme de locuire de la dacii liberi din secolele II-III d.H. Din categoria ceramicii lucrate cu mana deosebim vase borcan. Ceramica fina, cenusie sau rosie este reprezentata de fragmente care cuprinde: vase urna, fructiere, cani, capace maner, strachini. La aceasta se adauga o amfora romana.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 154-155.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.250



46. Tamaseni-sat

2. 46059’13.63’’N si 26057’04.81’’E

3. La intrarea dinspre Roman, in satul Tamaseni , la circa 200m, pe partea dreapta a soselei (intre sat si al doilea camin de canal, ce vine dinspre AEI Traian spre Siret, s-au descoperit intinse asezari din secolele II-III d.H;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.116-117

V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992,p 158-159


47. Tamaseni-sat

2. 46059’01.82’’N si 26058’26.03’’E

3. La circa 3 km sud-est de sat, in zona liniei de inalta tensiune, pe aproximativ 4 ha s-au descoperit prin cercetare de suprafata urme de locuire din secolele II-III. Materialul ceramic este format din fragmente de vase lucrate la roata olarului si cu mana. Fragmentele ceramice provin de la vasele lucrate la roata pun in evidenta o varietate de forme: cani cu o toarta, strachini cu corpul rotunjit si fundul inelar, amforete de tip carpic cu doua torti. Pasta din care au fost lucrate este fina, bine framantata, arsa, de culoare cenusie sau rosie. Ceramica lucrata cu mana este pusa in evidenta de fragmente de vase borcan de culoare caramizie, cu buza evazata si rotunjita, mijlocul bombat si fundul drept. S-au gasit mai multe fragmente de vase lucrate la mana sau la roata dintr-o pasta cenusie sau caramizie, zgrunturoasa de tip “ciment” care apartine sec.III-IV e.n. Dintre forme remarcam oale lucrate la mana, de culoare cenusie sau caramizie, precum si oale lucrate la roata care au fundul drept si ingrosat. S-a mai descoperit si o aschie de silex alb-vinetiu ce poate sa apartina unei epoci mai vechi.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992, p 154.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.250


48. Adjudeni–sat

2. 47000’16.21’’N si 26056’29.01’’E

3. Pe teritoriul satului, pe partea stanga a drumului de tara Adjudeni-Sabaoani s-au gasit urme de locuire de la dacii liberi (secolele II-III d.H)

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992, p. 155.


49. Adjudeni–sat

2. 47001’48.83’’N si 26054’45.91’’E

3. La jumatatea distantei dintre drumul de tara Adjudeni-Sabaoani si conducta de apa Timisesti-Iasi, pe o distanta de 4 ha au fost identificate asezari omenesti din secolele II-III d.H.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992, p. 156.


50. Adjudeni–sat

2. 47001’19.35’’N si 26054’33.02’’E

3. La circa 500 m nord-vest de asezarea de mai sus, in zona conductei de apa Timisesti-Iasi, pe o intindere de aproximativ 5 ha au fost identificate asezari din timpul dacilor liberi (secolele II-III d.H)

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992,p 156.


51. Adjudeni–sat

2. 47000’27.68’’N si 26057’14.39’’E

3. La aproximativ 300 m est de sat, intre imasul satului si lutarie, spre terasa inalta a Siretului, pe o suprafata de 5 ha se intinde o asezare si necropola din secolul II-III d.H. Fragmentele ceramice culese fac parte din cele doua grupe cunoscute: lucrate cu mana si la roata si sunt reprezentate de formele specifice perioadei.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, P 159.


52. Adjudeni–sat

2. 47000’54.82’’N si 26056’12.65’’E

3. In partea de vest a satului s-au descoperit urme de locuire din secolele II-III d.H, pe o suprafata de circa 3 ha; Ceramica descoperita apartine speciei lucrate la roata din pasta cenusie sau rosie-caramizie, cat si celei din import.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 159.


53. Adjudeni–sat

2. 47001’18.75’’N si 26056’29.97’’E

3. La 1 km nord-vest de lutaria satului, in partea de sud-vest a liniei telefonice si a conductei de apa Timisesti-Iasi se afla urmele unei asezari (4ha) a dacilor din secolele II-III d.H; Dintre fragmentele ceramice recunoastem: ceramica lucrata cu mana, din pasta caramizie, avand in compozitie cioburi pisate (vase borcan) din pasta fina (din care remarcam fructiere, vase urna, cani, strachini) dar si cea rosie. Pe langa acestea au fost descoperite doua fragmente de amfora romana, unul rosu si celalalt galbui-nisipos.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 159

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.116-117


54. Adjudeni–sat

2. 47000’08.28’’N si 26055’27.31’’E

3. La 3,5 km vest de Adjudeni, pe o suprafata de 3 ha s-au gasit urme de locuire de la geto-dacii liberi (secolele II-III d.H)

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 156


COMUNA TRIFESTI


55. Miron Costin–sat

2. 46056’29.33’’N si 26049’04.23’’E

3. In punctul ,,Dumbravita” s-au descoperit urme de locuire ce atesta asezari din secolele II-III d.H .

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.117


56. Miron Costin–sat

2. 46056’23.77’’N si 26047’57.14’’E

3.,,Barbosi”. In acest punct s-au gasit numeroase fragmente ceramice care atesta asezari din perioada dacilor liberi-secolele II-III d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.117


CULTURA SANTANA DE MURES-CERNEAHOV

(SECOLELE III-IV)


COMUNA DOLJESTI


1. Doljesti–sat

2. 47002’13.88’’N si 26058’53.57’’E

3.,,La Gostat”, pe interfluviul de la sud de sat s-au descoperit urmele unei asezari din secolul IV de tip Santana de Mures

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.120


2. Doljesti–sat

2. 47001’47.02’’N si 26058’52.60’’E

3. Intre paraul Albaia si soseaua Doljesti-Rotunda, pe un promontoriu, s-au descoperit resturi ceramice de tip Santana de Mures.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.120


COMUNA SAGNA


3. Lutca–sat

2. 46057’17.15’’N si 26058’28.29’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P Cordun, la 1 km sud-est de fostul C.A.P Lutca, pe o ridicatura a terasei medii a Siretului, au fost identificate urme de locuire din secolul IV.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.207


COMUNA SECUIENI


4. Secuieni–sat

2. 46051’29.76’’N si 26050’07.24’’E

3.,,La cantina” in apropierea podului de peste paraul Sarbilor, langa iaz, pe o suprafata de circa 2 ha s-au gasit urme de locuire din secolul IV (cultura Santana de Mures) .

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.123


5. Butnaresti–sat

2. 46052’23.80’’N si 26048’20.38’’E

3. In livada din apropierea satului s-a descoperit o necropola ce apartine secolului IV – cultura Santana de Mures.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.123

COMUNA TAMASENI


6. Tamaseni-sat

2. 46059’07.17’’N si 26058’47.20’’E

3. La circa 3 km sud-est de sat, in zona liniei de inalta tensiune, pe aproximativ 4 ha s-au descoperit prin cercetare de suprafata urme de locuire din secolul IV.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,19922,p 154.


7. Adjudeni – sat

2. 47000’07.52’’N si 26056’42.97’’E

3. La aproximativ 2,5 km sud de Adjudeni, in directia bisericii din sat, pe o mare suprafata (3ha) au fost identificate asezari din secolele III-IV d.H – Santana de Mures.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.123


8. Adjudeni–sat

2. 47000’51.36’’N si 26055’12.92’’E

3. Pe terasa medie a Siretului, la circa 3 km de Adjudeni, pe partea stanga a drumului de tara Adjudeni-Sabaoani, pe o suprafata de 3 ha s-a gasit o bogata asezare din secolele III-IV d.H – cultura Santana de Mures.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992, p 155.



EPOCA MIGRATIILOR

(SECOLELE IV-XI)


ROMAN


1. Roman-oras

2. 46055’55.97’’N si 26058’24.41’’E

3. Pe teritoriul orasului, in punctul ,,Nicolae Balcescu” au fost identificate urme de asezari din secolele IV-V. In acest punct, in anul 1933 a fost descoperit un mormant de inhumatie datat initial in secolul IV si apoi in secolul V e.n. Din inventar fac parte fibule de bronz cu cate doua placi ornamentate sumar cu incizii, doi cercei de bronz, doua perle de chihhlimbar, o perla de sticla si doua fragmente dintr-o bratara de fier.

4. Vl. Dumitrescu, RIR,4,1934,p 76-81. D.Gh. Teodor, V. Capitanu si I. Mitrea, Carpica, 1, 1968, p 233.


Roman-oras

2. 46056’16.19’’N si 26058’31.82’’E

3. In partea de nord-est a municipiului, la circa 500 m de asezarea de mai sus, pe o mica ridicatura, pe o suprafata de 1,5 ha, se afla o statiune arheologica din secolul IV d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.126



Roman-oras

2. 46056’09.05’’N si 26057’25.18’’E

3. La aproximativ 700 m sud-vest de asezarea de mai sus, pe locul numit ,,Fantana Balcescu”, pe o suprafata de 3 ha, se intinde o bogata statiune din secolul IV d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.126


COMUNA CORDUN


4. Cordun–sat

2. 46057’38.53’’N si 26055’21.82’’E

3. La circa 2 km nord-est de Fabrica de produse ceramice, pe un mic promontoriu de pe terasa medie a Siretului, in apropierea liniei de inalta tensiune s-au descoperit urme de locuire din secolul IV.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.127-128


5. Cordun–sat

2. 46057’54.79’’N si 26055’22.74’’E

3. Pe un promontoriu de pe terasa medie a Siretului, la circa 3 km de Fabrica de produse ceramice, spre satul Lutca si la 700 m de calea ferata Roman-Buhaiesti, pe o suprafata de 3,5 ha se afla o bogata asezare cu niveluri de locuire din secolul IV d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.127-128


6. Cordun–sat

2. 46058’06.62’’N si 26055’26.47’’E

3. Pe o ridicatura de teren de pe terasa medie a Siretului la circa 500 m nord de asezarea de mai sus, pe o suprafata de 3 ha au fost identificate asezari din secolul IV d.H;

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.127-128


7. Cordun–sat

2. 46056’36.88’’N si 26054’31.38’’E

3. La circa 3 km sud-est de sat, in zona liniei de inalta tensiune, pe aproximativ 4 ha s-au descoperit, prin cercetare de suprafata, urme de locuire din secolul IV.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.127-128


COMUNA DOLJESTI


8. Doljesti–sat

2. 47001’47.02’’N si 26058’52.60’’E

3. Intre paraul Albaia si soseaua Doljesti-Rotunda, pe un promontoriu, s-au descoperit resturi ceramice din secolele V-VII.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.128


COMUNA SAGNA


9. Lutca–sat

2.46057’36.94’’N si 26058’58.56’’E

3. Pe un promontoriu al terasei medii a Siretului, pe teritoriul fostului C.A.P Cordun, la 1 km sud-est de fostul C.A.P Lutca, de pe o suprafata de 2-3 ha s-au recoltat resturi materiale ce au apartinut unei asezari din secolul IV d.H si epocii feudale. Fragmentele ceramice din secolul IV e.n., destul de putine, fac parte din ceramica zgrunturoasa de tip “ciment”, lucrata la roata si cu fundul ingrosat si plat. Ceramica medievala apartine secolelor XV-XVII si provine de la tipuri de vase lucrate la roata, din pasta de culoare rosie-caramizie (oale, cani, strachini).

4. V.Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 152-153.


10. Lutca–sat

2. 46057’17.15’’N si 26058’28.29’’E

3. Pe teritoriul fostului C.A.P Cordun, la 1 km sud-est de fostul C.A.P Lutca, pe o ridicatura a terasei medii a Siretului, au fost identificate urme de locuire din secolul IV d.H.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.129



COMUNA SABAOANI


11. Sabaoani–sat

2. 47001’38.91’’N si 26053’24.36’’E

3. Pe terasa inferioara a raului Siret in punctul ,,La islaz”, la 2 km est de sat se afla o asezare multistratificata cu niveluri de locuire din epoca migratiilor (secolele IV-VII), si 2 necropole din epoca migratiilor (secolele IV-VII). Pentru importanta deosebita ce o prezinta, zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national’’ si se afla inscris in Lista monumentelor istorice, avand codul de identificare NT-I-m-B-10537.02-03;

4. V.Ursachi, Mem Ant, XVIII, 1992,p 148


12. Sabaoani–sat

2. 47001’23.40’’N si 26053’47.71’’E

3.,,La Bisericuta”, la 2,5 km sud-est de sat, pe partea terasei inalte a raului Siret se afla o asezare multistratificata cu urme de locuire din epoca migratiilor (secolele VI-VII). S-a descoperit un bordei cu cuptor si ceramica. Si aceasta zona a fost declarata ,,Sit arheologic de interes national” si este inscris in Lista monumentelor istorice la codul NT-I-m-B-10536.03

4. Cercetare D. Hordila.


13. Sabaoani–sat

2. 47001’05.65’’N si 26053’47.84’’E

3. La nord de zona ,,Izvoarelor”, pe proprietatile locuitorilor din Sabaoani au fost identificate si cercetate partial, pe o suprafata de peste 6 ha, asezari din secolele VI-VII;

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII, p 148


14. Sabaoani–sat

2. 47002’09.42’’N si 26052’38.51’’E

3. In punctul ,,Groapa lui Ghita”, la 2 km nord-est de sat, pe terasa superioara a Siretului s-au descoperit morminte de inhumatie din secolele VI-VII. Dintr-un mormant s-a recuperat o catarama bizantina de bronz caracteristica secolelor VI-VII e.n.

4. Cercetare V.Ursachi, 1967.

D.Gh. Teodor, SCIV, 21,1971,1, p 111.

I.Mitrea, Carpica, 12, 1980, p 135.


15.Traian–sat

2. 46059’44.24’’N si 26054’30.06’’E

3.,,La Izvoare”, la 500 m nord-est de sat, pe terasa inalta a Siretului, pe vechea vatra a satului Berindesti au fost identificate si cercetate asezari din epoca migratiilor (secolele VI-VII).

4. Cercetare D. Hordila.


COMUNA SECUIENI


16. Secuieni –sat

2. 46051’05.62’’N si 26051’17.30’’E

3. In punctul ,,Aldesti 2” – terenul fostei Statiuni Experimentale, a fost cercetata partial o asezare cu niveluri de locuire din secolele VIII-IX.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.130


COMUNA TAMASENI


17. Adjudeni–sat

2. 47001’48.83’’N si 26054’45.91’’E

3. La jumatatea distantei dintre drumul de tara Adjudeni-Sabaoani si conducta de apa Timisesti-Iasi, pe o suprafata de 4 ha au fost identificate asezari omenesti din secolul IV. Ceramica lucrata cu mana provine de la vase borcan. Mult mai numeroasa ceramica lucrata la roata reprezinta: cani, vase tip urna, capace. La ceramica tip “ciment” cu nisip si microprundisuri in compozisia pastei intra: vase de provizii de mari dimensiuni, oale de diferite marimi. Ceramica de import este reprezentata de un fragment de amfora romana tarzie. Alaturi de fragmentele ceramice a mai fost gasit un nucleu de silex vinetiu care dateaza dintr-o perioada mai veche.

4. V. Ursachi, Mem Ant, XVIII,1992,p 156.



EVUL MEDIU TIMPURIU

(SECOLELE XI-XIV)


ROMAN


1. Roman–oras

2. 46056’22.82’’N si 26054’27.90’’E

3. Langa Fabrica de zahar au fost identificate resturi de locuire din evul mediu timpuriu.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.133


COMUNA SECUIENI


2. Secuieni – sat

2. 46050’52.87’’N si 26050’23.20’’E

3. In punctul ,,Budaile Sarbilor’’ s-au gasit urme de locuire din mai multe epoci istorice printre care si din, evul mediu timpuriu. (secolul al X-lea)

N. Zaharia, M. Petrescu-Dambovita si Em. Zaharia, Asezari din Moldovs, p 294, nr. 254; Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, pag.134




Capitolul IV

Dinamica istorica a habitatului uman


A incerca sa reconstitui evolutia istorica a habitatului uman a unui anumit teritoriu reprezinta o incercare temerara din cel putin doua motive: perioada care este studiata este foarte indepartata in timp pe de o parte, iar pe de alta parte reconstituirea presupune existenta unor urme materiale certe care doar in anumite cazuri aduc suficiente dovezi ale existentei umane.

Doar cu toate acestea, desi aceasta incercare a noastra apare dificila, fiind insotita de numeroase obstacole, este in acelasi timp extrem de fascinanta deoarece perioada supusa cercetarii apare misterioasa si exercita o puternica atractie care merita toata atentia noastra.

Cu ajutorul arheologiei, azi sunt lamurite o serie de probleme cu privire la inceputurile pe aceste meleaguri. Cele mai vechi marturii sunt reprezentate de resturi faunistice de la animalele care au trait pe aceste locuri. Este vorba de fragmente de oase provenind de la Mammuthus primigenius, care s-au gasit la fabrica de caramida din nordul orasului Roman, la Cotu-Vames si la Trifesti. (figura 1). Aceste descoperiri dovedesc existenta oamenilor in mod indirect. Aceasta afirmatie este intarita si de faptul ca la Valea Ursului la circa 25 km de Roman, Mihalache Brudiu facand sapaturi arheologice in anul 1974 a descoperit urmele unor asezari apartinand gravetianului. Profilul arheologic evidentiaza unelte de tip La Gravette alcatuite din roci din Carpati si silex de Prut. Analiza sporo-polinica a relevat abundenta polenului de ierburi, dar si a copacilor, recunoscandu-se stejar, tei si ulm[78]. Aceste descoperiri nu evidentiaza decat faptul ca oamenii se ocupau cu vanatoarea si miscarea continua a vanatorilor.

Pentru epoca mezolitica, azi nu putem enumera decat asezarea descoperita in zona spitalului vechi si cea de langa fabrica de produse ceramice. Urmele arheologice sunt reprezentate de urme si obiecte litice. Este, foarte probabil, continurea locuirii din paleolitic, oamenii preferand asezarile situate pe locuri mai inalte.

Alta este situatia in neolitic cand descoperirile devin mai numeroase. Principalele descoperiri au fost realizate la: Sagna, Tamaseni, Doljesti, in asezari situate la nord de Roman, unde anterior nu au fost atestata existenta oamenilor. Inovatiile tehnice care caraterizeaza aceasta epoca determina progrese remarcabile. Ocupatia de baza a oameniilor a fost agricultura. Pentru cultivarea primitiva a plantelor s-au folosit topoare de piatra precum si unelte de corn. De asemenea descoperirea uneltelor din silex de la Tamaseni, demonstreaza folosirea de catre oamenii primitivi a unei largi categorii de mijloace pentru exploatarea terenurilor. Se cultivau graul, orzul si meiul pastrat in mari vase de provizii. Zona studiului nostru reprezinta o zona cu un relief favorabil dezvoltarii agriculturii.Din aceasta perioada de la inceputul neoliticului timpuriu si pana la sfarsitul epocii neolitice, din datele, privind unele regiuni, nu sunt totdeauna suficiente, este totusi posibil sa sustinem ca evolutia cultivarii plantelor, pe teritoriul Romaniei, s-a desfasurat in ansamblu, spre forme tot mai evoluate, cu intensificari variabile de la zona la zona, de la cultura la cultura, in functie atat de intensa dezvoltare locala, cat si datorita contactelor si influentelor comunitatilor vecine, mai cu seama a celor sudice[79] In afara de agricultura, oamenii primitivi au mai avut in preocuparile lor si mestesugurile casnice. Un loc deosebit l-a ocupat olaritul, oamenii acestor vremuri si meleaguri evidentiindu-se prin vase deosebite atat ca forme cat si ca ornament. Pentru neolitic locuirea creste in intensitate. Dovada o reprezinta numarul mare de asezari descoperite ceea ce denota cresterea numarului de locuitori datorat si vietii sedentare.

Din punct de vedere arheologic neo-eneoliticul este reprezentat de cultura Cris, cultura ceramicii liniare, cultura Cucuteni. La Sagna a fost cercetata o asezare cu un singur complex de locuire, fiind reprezentata de ceramica . Un singur nivel ii apartine si culturii ceramice liniare.

In general perioada culturii Cucuteni s-a caracterizat prin existenta asezarilor pe toate formele de relief. Pentru aceasta perioada se remarca descoperirile de la: Sagna, Tamaseni, Sabaoani, Trifesti, Secuieni. Se observa in stadiul actual al cercetarii lipsa descoperirilor de la Doljesti. Sa fie o lacuna de cercetare sau o realitate? Locuintele au fost indentificate dupa vetrele care s-au pastrat in cea mai mare parte. Forma locuintelor nu s-a putut preciza din cauza lipsei daramaturilor de la pereti, care indica de obicei forma lor. Locuintele aveau probabil peretii foarte subtiri in care predominau lemnul sau stuful, a caror forme nu s-au mai pastrat. Vetrele au forma ovala si sunt facute pe un strat de prundis sau cioburi, pentru obtinerea si pastrarea unei temperaturi mai inalte. Gropile au dimensiuni diferite si sunt in numar destul de mare, continand multa ceramica, oase de animale si unelte. Ceramica este foarte bine reprezentata. Prezinta o mare varietate de forme si de decor. Ceramica cucuteniana pictata la exterior.

Viata spirituala a comunitatilor omenesti se constata prin prezenta plasticii antropomorfe si zoomorfe din lut. La Secuieni s-au descoperit mai multi idoli antropormorfi care pot fi impartiti in trei variante:

a)     cu partea superioara plata, unii decorati cu linii incizante cu capul perforat in dreptul ochilor;

b)     cu steatopigie, picioarele alaturate, marcate de o linie verticala adancita fara sa trapunga si pe partea cealalta, unele din ele pictate;

c) cu picioarele departate, apropae in toate cazurile reprezentand pe barbat, decorate, in unele cazuri cu impunsaturi succesive sau brau crestat cu linii oblice. De remarcat ca umerii idolilor reprezentand pe barbati tinde sa egaleze pe cel al figurilor feminine. S-au descoperit si cateva fragmente zoomorfe. (figura 2.)

Cele mai multe exemplare din obiectele cu os sunt confectionate din coarne de cerb si oase lungi de caprioara, foarte bine slefuite, sau din aschii provenite de la oasele rotunde. In asezare au fost descoperite si foarte multe topoare de piatra, slefuite, aproape toate in stare fragmentara, plate de forma trapezoidala, cu ceafa mai mult sau mai putin lata si rectangulara in sectiune.(figura 3.) Nu lipsesc nici daltile, mici plate . La Sabaoani pentru perioada eneolitica se remarca 34 piese din care 31 sunt din silex, iar 3 sunt din piatra slefuita; din acestea 32 reprezinta unelte si numai 2 arme . In zona studiului nostru nu sunt zacaminte de arama si nici ateliere de prelucrare. Cu toate acestea s-au gasit obiecte de arama. Este cazul unui topor descoperit la Trifesti. Toporul are profilul drept si doar taisul celor doua brate dispuse opus este usor curbat spre partea inferioara. Lungimea totala a toporului este de 0,129 m cu bratul vertical lung de 0,055 m si cel orizontal de 0,047 m. Latimea taisului bratului vertical este de 0,038 m iar a celui orizontal de 0,041 m. Gaura pentru coada este usor conica si nefinisata, avand diametrul de 0,029/0,031 m. Pe partea inferioara a toporului gaura este prevazuta cu un mason rotunjit, inalt de 0,005 m si asimetric, cu diametrul exterior de 0,039/0,037 m. Greutatea toporului este de 413 gr. Piesa are aspect masiv, cu grosimea bratelor, langa manson, egala, de 0,022 m. Toporul prezinta asperitati pe intreaga suprafata, de la asa numitele ,,incretituri de la turnare’’, precum cusatura provenita de la imbinarea tiparului. Existenta acestora arata ca toporul nu a fost finisat dupa turnare. Relativ la turnarea sa, aceasta s-a realizat intr-un tipar bivalv, inchis, asa cum s-a demonstrat pentru asemenea piese, dovada fiind si resturile bavurii mentionate. Topoarele pe langa un rol prectic, se pare ca au avut si un rol in ceremoniile magico-religioase, deoarece reprezentarile din pestera Magurata din Bulgaria arata ca aceste tipuri de topoare insotesc reprezentarile antropomorfe feminine fiind asociate cu simbolul solar .

Progresele inregistrate au constituit un suport pentru realizarile din epoca bronzului. Epoca bronzului timpuriu se caracterizeaza prin prezenta culturiilor amforelor sferice si a complexului Horodistea-Foltesti. Descoperirile din aceasta perioada au fost localizate la: Doljesti, Gadinti, Tamaseni. Epoca bronzului mijlociu a fost documentata prin cultura Monteoru. Cultura Monteoru este reprezentata de descoperirile de la Lutca, Tamaseni si Trifesti. Epoca bronzului final a fost documentata prin cultura Noua. Cultura Noua este reprezentata de descoperirile de la Cordun, Doljesti, Sabaoani si Trifesti. Descoperirile constau din seceri de bronz, topoare din piatra, silex, fragmente ceramice etc. Intalnim unelte din os pentru tesut. Ceramica este reprezentata de predominarea cestilor cu una sau doua toarte, diferite tipuri de vase. (figura 4.)

Din perioada culturii Noua s-au descoperit la Doljesti, 7 seceri cu carlig, dintre care 3 intregi si 4 fragmentare.(figura 5.) Descoperirile realizate si constand in general din seceri de bronz, indica ocupatia principala, cultivarea plantelor . Aceste unelte indica faptul ca ele au fost achizitionate pe calea comertului deoarece in zona studiului nostru nu au fost atestate zacaminte de bronz. Aceasta mai denota un aspect si anume acela, oamenii de pe aceste meleaguri erau in legaturi cu comutatile vecine. Dovada o reprezinta practicarea comertului numai astfel explicandu-se prezenta unui celt transversal. Intalnim si unelte din piatra: seceri, topoare si maciuci. La Sabaoani s-au descoperit 7 morminte de inhumatie si 2 morminte de incineratie. Cimitirul a fost atribuit ultimei fazei a culturii Monteoru .

Epoca fierului ca de altfel peste tot pe teritoriul tarii noastre este o perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacice.

Prima epoca a fierului – Hallstat - se caracterizeaza prin multimea si bogatia uneltelor de fier, necropole de incineratie, vase negre la exterior si rosii la interior. Trebuie mentionat ca in zona studiului nostru nu intalnim zacaminte de minereu de fier si nu au fost descoperite nici cuptoare pentru reducerea minereurilor. In stadiul actual al cercetarilor nu s-au descoperit ateliere mestesugaresti. Insa este greu de crezut ca intr-o zona cu o densitate mare a asezarilor, precum cea a studiului nostru lipsa acestora. Atelierele mestesugaresti aveau rolul sa asigure necesitatile de unelte, arme si felurite obiecte de intrebuintare curenta ale comunitatilor omenesti. Principalele unelte faurite de mestesugarii geto-daci erau: nicovalele, baroasele, ciocane, clesti de diferite forme si marimi, daltile, etc . Cultivarea pamantului care asigura comunitatilor omenesti principala sursa de hrana a constituit ocupatia de capetenie a locuitorilor din aceasta zona. Fertilitatea solului a facut posibila continua dezvoltare a culturii plantelor si curand ea a devenit ocupatia de baza a tuturor comunitatilor omenesti. Principalele unelte agricole descoperite sunt: seceri, foarfeci de fier, cosoare, cutite de fier, carlig de undita . In toate timpurile, lemnul a fost considerat material de constructie prin excelenta. Aproape intotdeauna la indemana, constituia materialul care intra in structura constructiilor de tot felul, continuand cu partile lemnoase ale uneltelor si terminand cu ridicarea fortificatiilor. Toporul este unealta indispensabila oricarei gospodarii tocmai datorita operatiilor multiple ce se puteau executa cu el: de la doboratul, curatatul si despicatul arborilor pana la muncile obisnuite in fiecare gospodarie si la dulgherie-tamplarie. Asa se explica de ce intre uneltele dacice destinate prelucrarii lemnului lotul cel mai numeros este al topoarelor. Pentru a corespunde destinatiei, dincolo de forma triunghiulara, ele trebuiau sa aiba o buna stabilitate in coada, sa fie masive, pentru a putea patrunde cu usurinta in lemn, si sa aiba taisul dur. Alte unelte folosite au fost: barda, teslele, sfredele, etc[88]. (figura 7). Populatia geto-daca nu a fost ferita de conflicte, care au avut loc fie intre triburile geto-dacice, fie cu populatiile vecine. Toate au dus inevitabil la dezvoltarea armamentului. Principalele tipuri de arme: sageti, cutite, cosoare . Intalnim vase mari de provizii, ceea ce denota marea productivitate a agriculturii. Intalnim unelte din oase avand diferite roluri. Prezenta razboaielor de tesut este un indicator sugestiv al mestesugurilor casnice. Asezarile din Hallstatt sunt localizate pe toate formele de relief, dupa cum atesta descoperirile de la Roman, Sabaoani, Tamaseni, Sagna, Doljesti, Trifesti, Secuieni. Tipurile principale de locuinta erau bordeiele. Pentru prima epoca a fierului la Sabaoani nu au fost localizate locuinte de suprafata .

Epoca a doua a fierului – La Tene – se caracterizeaza prin scaderea in intensitate a locuirii. Cu toate acestea urme certe a prezentei oamenilor au fost descoperite la Tamaseni, Sabaoani, Cordun. Descoperirile constau din: obiecte din fier. Principalele tipuri prezente sunt: seceri din fier, cutite de fier, piese de car, obiecte din fier pentru usi, unelte mestesugaresti, etc. Acestea dovedesc gradul de maestrie al oamenilor acestor locuri in prelucrarea fierului, mestesugurile fiind ocupatie de baza. Pe langa fier, mestesugarii (figura 8) autohtoni prelucrau si bronzul, dovada fiind numeroasele obiecte de podoaba din bronz. Continua sa fie practicata agricultura, alaturi de comert, care se practica cu celelalte zone locuite de geto-daci, precum si cu coloniile grecesti, dupa cum o dovedesc prezenta monedelor dacice si grecesti. Se pastreaza tipurile de locuinte din epocile anterioare.

Din primul secol al primului mileniu al erei noastre este semnalata prezenta monedelor romane. Frecventa mare a asezarilor, a fortificatiilor si a tezaurelor monetare, toate indicii ale prosperitatii generale a zonei . Foarte mare importanta are tezaurul roman descoperit la Simionesti. Avand 102 denari imperiale romani, in componenta acestia provin de la urmatorii imparati romani: Vitellius 1, Vespasianus 15, Titus 4, Domitianus 7, Nerva 2, Traian 22, Hadrianus si familia sa 22, Antonis Pius si familia sa 17, Marcus Aurelius, L. Virus si familia 11, Marcus Aurelius 1[92]. Un alt tezaur cuprinzand monede romane, republicane si imperiale, compus din 56 de piese a fost descoperit la Tamaseni ; la Sabaoani un denar imperial din timpul lui Antonius Pius ; tezaurul de la Traian cu 29 de piese. (figura 11). Sudul Moldovei si valea Siretului, in general, raman zonele cu cele mai multe si mai insemnate descoperiri.Perioadele in care monedele sunt mai numeroase pot fi uneori momente ale intensificarii comertului, alteori si semne ale devalorizarii, ale fluctuatiei valorii denarului. Multiplele ei functii: plati, tezaurizare, schimb, amplifica valoarea monedei romane in cunoasterea unor aspecte diferite economico-sociale alteori si politice. Oricum, se constata – faptul nu este intamplator – ca in asezarile cu cele mai multe produse romane de import, cum sunt cele de la Simionesti monedele sunt si ele mai numeroase. Prezenta in toate zonele teritoriului Moldovei, cu o densitate dependenta de caracterisiticile esentiale ale tipului de asezare din sec. I i.e.n – I e.n., moneda fara a suplini total trocul a constituit si in urmatoarele cinci secole un element insemnat in dezvoltarea economica a spatiului est carpatic .

Poate cel mai bun indiciu cu privire la nivelul de civilizatie constituie ceramica si locuintele. Pentru aceasta perioada se remarca o varietate de forme si tipuri de vase, cu diferite dimensiuni. Majoritatea au culoare cenusie sau rosu-caramizie, fiind lucrate la roata sau cu mana. Principalele tipuri sunt: vase tip urna, cani, strachini, fructiere, vase borcan sau catui. De asemenea s-au descoperit si amfore romane de culoare galben-caramizie , ceea ce atesta legaturile cu lumea romana si de ce nu o alta ocupatie a oamenilor de pe aceste locuri: schimburile comerciale. Locuintele sunt si ele variate .Tipurile principale erau reprezentate de locuinte de suprafata si locuinte adancite sau bordeie. Locuintele de suprafata sunt greu de reconstituit, deoarece sunt putine elemente care permit reconstituirea lor. Locuintele erau destul de modeste, atat ca forma, cat si ca suprafata. Aveau forma patrulatera, de obicei dreptunghiulara, cu o suprafata ce nu depasea 12-16 m2. In interiorul lor era o groapa pentru pastrarea proviziilor. Erau cu o singura incapere. Acoperisul probabil in doua ape, era facut din stuf sau paie. Peretii erau cel mai adesea construiti din lemn. Bordeiele reprezinta tipul de locuinta caracterisitic tuturor epocilor istorice. Forma bordeielor este in general dreptunghiulara cu colturile usor rotunjite, rotunde sau ovale. Peretii formati din talazul gropii propriu-zise sau din captuseli de barne din lemn; din lemn era construita suprastructura precum si partea rezistenta a acoperisului[97].

Perioada secolelor II-III reprezinta o perioada de apogeu a raspandirii asezarilor. Cum se explica aceasta explozie a asezarilor? Trebuie spus ca intre anii 101-102 si 105-106 au avut loc razboaiele daco-romane in urma carora Dacia a devenit provincie a imperiului roman. Nu intreaga Dacie a fost integrata imperiului. O buna parte a Daciei lui Decebal a ramas in afara granitei imperiului roman. Daca urmarim pe harta granita imperiului roman observam ca zona studiului nostru a ramas in afara imperiului. De asemenea trebuie mentionat ca odata cu cucerirea romana isi inceteaza existenta cetatea dacica de la Brad . Densitatea mare a asezarilor din epoca arata comunitati umane stabile, prospere cu o viata economica infloritoare. Asezarile situate pe terase, de-a lungul raurilor ocupau uneori suprafete foarte intinse. Nu prezinta elemente de fortificatie. Locuintele, adancite in sol sau amenajate la suprafata. In cuprinsul asezarilor au mai fost semnalate diverse anexe gospodaresti, ateliere de olarie, gropi de provizii si gropi menajere. Necropolele din preajma asezarilor sunt si ele uneori foarte intinse, cuprinzand pana la circa 600 de morminte (Valeni). Pentru perioada secolelor II-III ca rit de inmormantare intalnim atat incineratia cat si inhumatia. La Butnaresti au fost descoperite morminte de incineratie in urna cu si fara capac, precum si morminte de incineratie cu ramasitiile depuse direct in groapa. Descoperiile se incadreaza in cimitirile de tip Poienesti din secolele II-III . In afara de necropola, s-au intreprins sapaturi si in asezare, descoperindu-se, pe langa alte materiale specifice asezarilor din seolele II-III e.n, un bordei de olar, cu doua cuptoare de ars ceramica.In interiorul bordeiului s-a descoperit o mare cantitate de ceramica. De asemenea s-a descoperit zabala din fier si sula din os .

Inventarul asezarilor si al necropolelor este destul de bogat si variat, cuprizand unelte si ustensile diverse (coase, seceri, cutite, chei, ace de cusut, fusaiole, greutati de lut pentru razboiul de tesut, pietre pentru ascutit), accesorii vestimentare (fibule, catarame), obiecte de toaleta (piepteni) si de podoaba (bratari, cercei, inele, lantisoare, margele), pahare de sticla si monede de argint si de bronz. La acestea se adauga un volum enorm de recipiente de lut, lucrate in marea lor majoritate in ateliere proprii. In parte, ele sunt lucrate cu mana si au forme traditionale (oale, cesti). Cele mai multe au fost lucrate la roata din pasta fina, cenusie, sau caramizie, categorie ce cuprinde o mare varietate de forme (oale, cani, pahare, amfore, castroane sau vase de provizii). Un procent mult mai mic de ceramica, reprezentat indeosebi de amfore cu care se transportau vinuri si uleiuri, este de provenienta romana. Principalele activitati economice erau agricultura si diversele mestesuguri. Practicarea agriculturii, traditionala pentru geto-daci, era poate cea mai importanta. Drept marturie stau uneltele necesare efectuarii muncilor agricole (seceri), fragmente de rasnita, gropile de provizii, etc. In cadrul agriculturii un loc important il ocupa cresterea animalelor, fapt ce rezulta din numarul mare de oase de animale descoperite in mai toate asezarile. Un loc de asemenea important il reprezentau mestesugurile, fiecare asezare avand cuptoare pentru fabricarea vaselor din cermica. Pe langa olarit mai erau si ,mai rar, ateliere de fierarie, dupa cum atesta prezenta obiectelor de fier. Prin urmare nivelul dacilor liberi avea multe similitudini cu civilizatia geto-dacica clasica, fiind in fapt o continuare a acesteia.

Multe asezari din secolele II-III au continuare si in secolul al IV-lea, reprezentata de asezarile culturii Santana de Mures. Tipul de asezare din secolul al IV-lea este in general asemanator cu acela al asezarilor din perioada imediat anterioara. Astfel asezarile acestei culturi, sunt intinse si neintarile, insiruindu-se pe terasele medii si pe promontorii, din lungul vaii Siretului. Tipul predominant de locuinta este bordeiul. Pozitia a depins de factorii geografici localnici, prienici pentru asigurarea mijloacelor de existenta a acelor comunitati, care se indeletniceau in primul rand cu agricultura si cresterea vitelor. Agricultura a ramas si in aceasta perioada ocupatia de baza. Alaturi de ea este prezenta olaritul. In acest domeniu se generealizeaza tehnica la roata, care inlocueste vasele lucrate cu mana.Caracteristica acestor vase este pasta de factura “ciment” care are in compozitie multe incrediente: nisip, cioburi pisate, pietricele16. In toate necropolele au fost practicate atat incineratia, cat si inhumatia.

In primul mileniu apar migratorii. Atacurile hunilor au provocat o stare de nesiguranta concretizata in emigrarea vizigotilor din regiunile Moldovei si Munteniei. Aceste schimbari de natura politico-militara sunt confirmate arheologic prin incetarea asezarilor de tip Santana de Mures. Hunii nu s-au instalat definitiv, ci doar temporar baze de pornire a atacurilor lor si de exploatare a populatiei locale in regiunile de campie, astfel ca intre cca 376- cca 454 s-a exercitat “regimul de teroare, dar si de ordine si de stabilitate politica”. Asezarile din aceasta etapa sunt de tipul silistilor. Populatia locala prefera ca loc de asezari terenurile situate de-a lungul raurilor si vailor secundare, sau din apropierea unor izvoare. Unele asezari ocupa terasele inferioare ale raurilor, iar altele forme de refief mai inalte, terase medii si platouri mai ridicate. In privinta tipului de locuinta datele sunt putin concludente. Nu s-a surprins nici un complex care sa fie atribuit cu certitudine acestei etape. Cum in cadrul culturii Santana de Mures s-au folost atat locuinte adancite (bordee si semibordee) cat si locuinte de suprafata, fara indoiala ca aceste s-au prelungit si in epoca hunilor cu atat mai mult cu cat ulterior le intalnim. Se observa o decadere a tehnicii de lucru la unele vase lucrate la roata, apare o ceramica confectionata dintr-o pasta rudimentar framantata avand ca liant microprundisuri. La unele vase fundurile devin mai ingrosate, observanu-se o vadita tendinta de simplificare a profilului buzelor, ca si a formelor de vase in general (2 categorii ceramice: una lucrata cu mina si alta lucrata cu roata), dupa cum atesta inevntarul de la Roman .

Din prima jumatate a sec.V e.n. dateaza mormantul de la Nicolae Balcescu descoperit in 1933 contine resturile unei femei instarite de origine germana, eventual ostrogota. La fel ca si in epocile anterioare asezarile sunt situate in apropierea unor surse de apa (rauri, izvoare). Intinderea lor este greu de stabilit deoarece nici o asezare nu a fost sapata in intregime. Nu sunt asezari intarite cu valuri si santuri de aparare. Multe din aceste asezari suprapun altele mai vechi. Desi de la un secol la altul, precum si de la o regiune la alta exista unele diferentieri, in general dimensiunile si forma tipurilor de locuinta raman aproape neschimbate. Formele principale sunt bordeiul, semibordeiul si locuinta de suprafata. La bordeie analiza resturilor indica folosirea fara exceptie a lemnului de fag sau stejar. Raritatea acestui tip de locuinta se poate explica prin faptul ca fiind construita la suprafata solului, urmele sale puteau fi mai usor distruse in scurta vreme de la parasirea ei. Pentru perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al V-lea si prima jumatate a sec. al VI-lea se incadreaza mormantul de la Secuieni, iar pentru perioada secolelor VI-VII descoperirile de la Sabaoani. La Secuieni cu ocazia sapaturilor efectuate la saparea fundatiilor de la noul laborator al statiunii agricole, au fost descoperite in 1966 doua morminte de inhumatie. Unul din ele (M1) avea orientarea S-N, iar altul, partial distrus, orientarea V-NV-E-SE. Primul din aceste morminte continea ca inventar doua frumoase bratari de bronz cu capetele ingrosate, caracteristice secolelor V-VII e.n. Descoperirea ulterior a unui schelet precum si a altor oase, ne duc cu gandul ca avem de a face cu o necropola. De asemenea se mai cunoaste un mormant de inhumatie (distrus de lucrarile agricole) la Sabaoani-Neamt din care provine o frumoasa catarama de bronz de origine bizantina, specifica secolelor VI-VII e.n. Dupa numarul redus de descoperiri de morminte este greu sa se faca precizari in ceea ce priveste ritul de inmormantare. Retinem doar ca in afara de mormantul nr.2 de la Secuieni-Neamt si a mormantului izolat de la Sabaoani, care par a avea o orientare crestina (la Secuieni scheletul avand bratele pe piept)[102]. Pentru perioada secolelor VIII-X caracteristic este nivelul arheologic de la Secuieni care cuprinde resturi de cultura materiala apartinand epocii feudale timpurii. S-a surprins un bordei, de forma dreptunghiulara cu colturile rotunjite, fara urme de pari, cu dimensiunile de 3,50 x 5,20 m avand in interior doua pietrare. Cele cateva fragmente ceramice provin de la oale cu buza rasfranta, lucrate la roata evaluata, decorate la exterior cu zone de linii adancite, orizontale, destul de pronuntate. De asemenea au fost descoperite si tipsii de lut.

Din aceasta perioada apar primele dovezi ale raspandirii crestinismului. Avem numeroase dovezi ale raspanbdirii crestinismului: cruce de plumb de la Traian, motivul crux decussata s-a descoperit pe o canita cenusie, lucrata la roata, din pasta fina, in atelierul de olarie, de la Butnaresti dar, de data aceasta, motivul nu este incizat, ci lustruit, deci executat inainte de ardere. Motivul cruciform de aici este asociat cu bradutul – simbol al vietii vesnice. La Secuieni, intr-un cimitir distrus in mare parte de lucrari edilitare, s-au cercetat trei morminte de inhumatie, cu orientari diferite dar care au avut ca inventar doua bratari cu capetele ingrosate din sec.VI-VII d.Chr. Un strapungator de os a fost decorat cu semne crestine, respectiv cruciulite, descoperit la Aldesti-Secuieni[103].

In Moldova cu incepere din sec. al VIII-lea se constata o tot mai evidenta uniformizare a culturii materiale, facilitata de stadiul de dezvoltare social-economica, identica pentru toate comunitatile satesti locale din aceste regiuni. In general pe intreg teritoriul romanesc, elementul autohton romanic, desigur mai numeros, si-a pus amprenta defintiv asupra civilizatiei oamenilor din acest spatiu.

In primul sfert al mileniului al II-lea, populatia romaneasca din Moldova, ca si din celelalte regiuni de pe teritoriul romanesc se impunea in mod treptat printre popoarele Europei, medievale. Termenul de vlah, cu toate variantele sale fonetice, avea in forma sa initiala sensul de popor de limba si origine romana, ceea ce cores­pundea cu realitatea istorica. Spre deosebire de vecinii sai mai apro­piati sau mai indepartati, poporul roman s-a denumit pe el insusi, din aceleasi ratiuni ca si bizantinii, printr-un nume asemanator cu cel al stramosilor sai, pastrind in mod permanent constiinta originii sale ro­mane. O situatie asemanatoare s-a inregistrat in cazul modului de de­semnare a locuitorilor Romei, care s-au numit in toate timpurile ro­mani.

Stirile istorice scrise asupra populatiei romanesti de la est de lan­tul carpatic sint confirmate si completate substantial de izvoarele ar­heologice aparute ca urmare a eforturilor intreprinse indeosebi in ul­timul sfert de veac. Chiar daca materialul arheologic existent este deo­camdata insuficient spre a oferi rezolvari pentru toate problemele im­portante ridicate de studiul perioadei, arheologia contribuie la elucidarea multora din enigmele perioadei de inceput a evului mediu.

Descoperirile atribuite comunitatilor romanesti est-carpatice din secolele XI—XIII sunt inserate in mod conventional, dupa trasaturile tipologice si datarea lor, in cadrul mai multor culturi arheologice. In prima parte a secolului al XI-lea este atestata evolutia etapei tirzii a culturii Dridu, succedata in secolele XI—XII de cultura Raducaneni, dupa care urmeaza cronologic cultura nenominalizata a seco-lelor XIII—XIV. Cunostintele pe care le posedam in prezent relativ la vestigiile din secolele XI—XIII sint intrucatva inegale, fiind corespunzatoare volu­mului de sapaturi intreprinse si modului lor de valorificare stiintifica. O insemnata parte a descoperirilor fie ca a ramas inedita, fiie a fost publicata selectiv ori fara indiciarea precisa ia complexului de unde provin.

Cultura Dridu, raspindita pe un teritoriu foarte vast, incluzind intregul spatiu carpato-dunarean, pastreaza aceleasi caracteristici; princi­pale si in regiunea dintre Carpati si Nistru. Cele mai numeroase des­coperiri de factura Dridu se grupeaza in bazinul inferior si mijlociu al Siretului si Prutului si cel inferior al Nistrului, precum si in zona lacu­rilor dunarene. Fara sa fie deosebit de bogat, inventarul asezarilor Dridu cuprinde o gama destul de larga de obiecte, precum si ceramica.

Cultura Raducaneni urmeaza din punct de vedere cronologic culturii Dridu, de care este legata genetic. Cele mai numeroase descoperi apartinind cuilturii Raducaneni se concentreaza in imterfluviul format de Prut si Siret, in stepa colinara Prut-Elan-Horincea, Podisul Central Mol­dovenesc si bazinul inferior al Bahluiului. Sint rare deocamdata descoperirile ce depasesc spre vest Siretul si spre est Prutul, ca si din zona de stepa din sudul Moldovei.Ocupand o arie in care anterior fusese raspandita culitura Dridu, cul­tura Raducaneni a preluat foarte multe din elemenitele proprii epocii precedente. Amintim amplasarea asezarilor, tipurile asemanatoare de locuinte, constructii destinate incalzitului si preparatului hranei, de unelte si obiecte de uz curent, ca si ritualul de inmormantare comun. Apar si anumite elemente ce le diferentiaza. Dintre acestea se remarca pro­portia mare a caldarilor ce lut din componenta culturii Raducaneni. Aceste forme au fost adoptate din regiunile dunarene, fiind produse de olarii bastinasi.

Cultura populatiei locale din secolul ol XIII-lea este in mai mica masura cunoscuta decat culturile mentionate anterior, volumul cerceta­rilor intreprinse fiind redus. In stadiul actual al cercetarilor nu dispunem in toate cazurile de posibilitatea diferentierii precise a materialelor din perioada premergatoare marii invazii mongole de acelea din a doua juma­tate a secolului al XIII-lea. in ceea ce priveste complexele funetnare, datele disponibile sint, de asemenea, putin numeroase. Marea lor majo­ritate prezentau trasaturile ritualului crestin, cu orientarea vest-est, fiind datate indeosebi in secolele XI—XII, alaturi de care apar in mod exceptio­nal morminte orientate sud-nord si, intr-o masura ceva mai mare, cele dispuse nord-sud. Acestea din urma se incadreaza, potrivit obiectelor de inventar, intr-o grupa mai noua, din secolul al XIII-lea, even­tual si din prima parte a secolului urmator. Dat fiind ca aceste morminte nu se suprapun peste cele ou inhumatii dispusi cu capul spre vest, nici nu se plaseaza intr-o zona aparte a cimitirului, ci printre celelalte, su gerind deci sincronismul la un momietmt dat al celor doua tipuri de in-mormintari, se poate admite ca unele morminte orientate vest-est dateaza si din secolul al XIII-lea.

Printre descoperirile din secolul al XlII-lea mai bine: reprezentate cantitativ se detaseaza materialul ceramic, caracterizat prin deosebiri destul de evidente fata de acela apartinand culturii Raducaneni. Pe linga disparitia anumitor forme de vase, intre care se numara castroanele si caldarile de lut, ca si a unor motive decorative, in secolul al XlII-lea se constata folosirea anumitor tipuri ceramice mult simplificate, de o factura calitativa mai putin evoluata.

Din epoca medievala provine un bogat si di­vers material arheologic, compus din unelte (un brazdar, un cutite, seceri, coase, burghie, o nicovala, pile, foarfece), arme (sabii, virfuri de lance si sageata, capete de buzdugan, topoare de lupta), piese de harnasamenit (pinteni, scari de sa, potcoave), diferite obiecte de uz personal si casnic (catarame, animare, lacate, cuie, balamale,) obiecte de cult, la care se adauga ceramica. Asemenea dovezi exista la Roman si Secuieni.

Izvoarele scrise si arheologice certifica existenta populatiei romanesti pe versantii rasariteni ai Carpatilor de-a lungul intregii perioade aflate in centrul atentiei noastre. Ele infirma teoriile mai vechi privind dispa­ritia in cursul marilor migratii a elementului romanic. Predominau asezarile rurale, locuintele se gaseau grupate, ceea ce presupunea existenta unei zone dens populate. Potrivit observatiilor etnografilor, satele „ingramadite' sint caracteristice econo­miei intensive bazate indeosebi pe agricultura. Erau preferate conditiile naturale de aparare oferite de dealuri si zonele impadurite. Comunitatile umane locale din Moldova prezentau trasaturile unei societati sedentare, legate de ocupatiile sale traditionale, agricultura si cresterea vitelor, la care se adaugau indelet­nicirile mestesugaresti.In primul sfert al mileniului al II-lea produsele ceramice au evoluat destul de mult.Sint caracteristice doua specii principale de vase: prima, lucrata la roata cu turatie medie dintr-o pasta cu nisip ca degresant, arsa neunitar, este reprezentata numai prin bor­cane cu umerii reliefati si castroane, cu ornamente alcatuite indeosebi din benzi liniare incizate orizontal si in val si mai rar cu linii scurte oblice, alveole sau impresiuni de pieptene; cealalta, lucrata tot la o roata cu turatie mijlocie, beneficiind de o ardere neunitara, cu nisip foarte fin in compozitia pastei, se caracterizeaza prin borcane de culoare galbuie sau cenusie cu corpul sferoidal si buza in forma de colac, cu de­corul constind din motive formate din linii lustruite orizontale sau in retea. Pe linga aceste categorii de vase, se intilnesc uneori, in numar foarte redus, caldarile de lut si oalele-borcan lucrate din caolin.

Ea avea ca forma organizatorica principala obstea teritoriala (sau sateasca). Forma de proprietate caracteristica obstii era cea a imbinarii stapinirii colective cu cea individuala a pamintului. Pasunile, padurile, apele curgatoare si baltile erau stapinite in devalmasie, adica apartineau in­tregii obsti satesti, in vreme ce pamintul arabil era impartit in loturi individuale, fiind lucrat in mod separat de membrii obstii. Desigur ca sistemul reimpartirii periodice a terenului arabil s-a pastrat, dar lotu­rile personale nu devenisera inca ereditare. In schimb, este indoielnica dainuirea practicii detasarii din suprafata arabila apartinind colecti­vitatii a unui lot cultivat in comun — un fel de ager publicus — a carui recolta se valorifica in interesul general al obstii. Uniunilor de obsti le-a revenit fara indoiala un rol insemnat la constituirea celor dintii formatiuni politice romanesti din tinuturile aflate la rasarit de arcul carpatic. Crearea lor se inscrie drept o conse­cinta fireasca a structurarii societatii locale, reprezentind totodata o ne­cesitate pentru asigurarea protectiei comunitatilor romanesti impotriva presiunilor externe, indeosebi a celor exercitate de triburile nomade .

In ceea ce priveste nivelul material al membrilor obstii, anumite date sint furnizate de sapaturile arheologice. Locuintele descoperite, de suprafata sau adincite. Toate aceste observatii indica o anumita uniformizare a nivelului material al locuito­rilor, discrepantele in ceea ce priveste averile fiind mai rare.

Multimea de asezari din jurul Romanului in toate epocile istorice ne arata, convietuirea populatiei pe aceste meleaguri din preistorie si pana la atestarea documentara.


Capitolul V

Concluzii



Lucrarea ,,Evolutia habitatului in zona orasului Roman’’, este un studiu complex cu caracter geografic si istoric fundamentat pentru cunoasterea stiintifica a aparitiei si evolutiei oamenilor pe aceste meleaguri. Spatiul de care se ocupa lucrarea este dat in opinia noastra de cele mai reprezentative asezari situate la nord si sud de orasul Roman.

La capatul acestei expuneri nu putem incheia decat cu concluziile intarite doar de autoritatea demonstratiei facute pana aici. Avand de cercetat o epoca cu un caracter de mit sau de legenda si pe baza unei bibliografii utilizata in cercetare, am stabilit ca intrega evolutie de la inceputuri pana la sfarsitul secolului al XIV-lea este una complexa.

Chiar daca cercetarile arheologice nu ofera o imagine amanuntita si in toate aspectele sale de detaliu pentru fiecare punct arheologic, totusi se desprinde o imagine generala in care cuvantul continuitate nu poate fi ignorat si negat. Incepand cu cultura Cris, cand dovezile arheologice sunt certe in a atesta existenta oamenilor pe aceste meleaguri, desi existenta lor se poate intui cu mult inainte, acest teritoriu a cunoscut o evolutie continua si ascendenta. Chiar daca aceasta evolutie a fost intrerupta de momente de discontinuitate, care sunt evidente in trecerea de la o etapa istorica la alta sau de la o faza istorica la alta in cadrul aceleiasi etape. Sunt convins ca viitorul va aduce noi dovezi concludente in acest sens. Poate nu am fost scrupulosi in cercetare sau in alegerea bibliogafiei, dand astfel nastere la o lucrare exhaustiva si comprehensiva, dar sper ca in urma analizei si sintezei informatiilor am reusit macar in parte sa infatisez o imagine istorica clara si conforma cu realitatea a acestor meleaguri.













PARTEA DIDACTICA


FORMAREA SI OPERATIONALIZAREA NOTIUNILOR LA LECTIA DE ISTORIE




Capitolul VI

Notiunea: element fundamental al limbajului istoric si comunicarii


6.1. Trasaturi generale


In logica veche, notiunile sunt considerate elemente din care se constituie gandirea abstracta. Se admite ca rationamentul este compus din judecati, iar judecatile din notiuni, si cum notiunea apare ca forma logica cea mai simpla, cu ea trebuia sa se deschida studiul logicii.

Aflata mai intai sub incidenta stiintelor factuale, iar apoi statornicita in perimetrul matematicilor, logica moderna va revizui schema clasica a disciplinei, pe motiv ca sectiunea elementara si fundamentala o reprezinta teoria moleculara a propozitiilor, numita si teoria deductiei, iar la nivelul ei nu intervin, inca, notiunile, ca atomi logici ai gandirii si limbajului. Exista un profund paralelism intre notiuni si propozitii, iar studiul succesiv al acestor ,,forme logice”, exprimate prin nume si enunturi, nu-l surprinde sistematic si nici nu-l exploateaza indeajuns. Prezentarea lor in paralel ar semnala, in schimb, inca din momentul definirii si caracterizarii generale a celor doua categorii logice de baza, ca si notiunile si propozitiile sunt abstractii si secvente de abstractii ce transfigureaza obiectele, procesele si fenomenele in esentialitatea acestora, surprinzandu-le ca relatii, in structuri si interdependente. Si unele si celelalte promoveaza intelesuri, ale cuvintelor sau secventelor de cuvinte. Criteriul referentialitatii, operand in cazul notiunilor, se coreleaza criteriului veracitatii si analoagelor acestuia in planul atitudinilor fata de propozitii.


6.2. Modul de formare


In formarea notiunilor se remarca doua procese: un proces psihologic si un proces logic.

Notiunile, pe langa elemente logice, mai sunt si acte psihice . Cea dintai manifestare in viata intelectuala e senzatia. Ea e rezultatul psihic al contactului sistemului nervos cu lumea din afara. Sinteza acestor senzatii si raportarea lor la obiectul concret e perceptia. Senzatiile simultane provocate de obiectul perceput pot reinvia in constiinta noastra, chiar in lipsa acelui obiect. Aceasta reaparitie in constiinta a unui grup de senzatii, in lipsa obiectului care le-a provocat, se numeste imagine sau reprezentare. Fara imagini, ,,viata noastra ar fi un vesnic prezent, ea ar incepe din nou in fiecare clipa, fiindca n-am avea nici o amintire, deci, nici un fel de reprezentare despre trecut si nici nu ne-am putea gandi viitorul. Din compararea diferitelor imagini ale lucrurilor asemanatoare si retinerea in constiinta numai a partilor comune, rezulta notiunea

Notiunile, pe langa acte psihice, mai sunt si rezultatul unui proces logic. In afara, insa, de aceste notiuni, produse intamplator de spiritul individual, exista altele rezultand dintr-o riguroasa cercetare pentru aflarea insusirilor esentiale si permanente ale lucurilor, chiar daca acele insusiri sunt mai putin izbitoare si uneori ascunse ochilor nostri . Asadar, in formarea notiunii se observa urmatoarele faze:

-Compararea diferitelor prezentari (imagini) ale lucrurilor asemanatoare

-Abstractia, care duce la formarea notiunii, prin retinerea in constiinta numai a partilor comune ale acestor imagini

-Generalizarea, extindereaa ideii generale, astfel formate, la intreaga clasa de lucruri asemanatoare


6.3. Definitie


O stiinta, in afara de legi specifice, mai are insa si elemente proprii. Edificiul fiecarei stiinte, in afara de legile dupa care se construieste, mai are, propriu, si anumite elemente cu care se infaptuieste, elemente care sunt partile indecompozabile, in care edificiul fiecarei stiinte se poate diviza.Alaturi de universalitatea principiilor logice, avem de fapt, in orice caz ca tendinta, universalitatea notiunilor

O problema speciala pune notiunea. Exista mai multe definitii ale acestui termen care nu se exclud, dar intre care exista relatii determinate. Astfel avem:

-definitia gneseologica ,,notiunea este forma de reflectare a insusirilor generale si esentiale’’. Utila in gneseologie ea nu este de prea mare folos in logica . Este o definitie prea ingusta deoarece nu tine seama de notiunile singulare

-definitia semantica ,,notiunea este sensul unui termen” . Fie propozitiile:

a) ‘Toate mamiferele sunt vertebrate.’  (adevarat)

b)‘Nici un numar prim nu este divizibil cu 2.’  (fals)

c) ‘Unii studenti sunt casatoriti.’                                         (adevarat)

Distingem in aceste propozitii doua clase de cuvinte sau elemente lingvistice. Exista, pe de o parte, componente care descriu forma logicaa propozitiei, forma care poate cuprinde indiferent ce continut: ‘Toatesunt’; ‘Nici unnu este’; ‘Uniisunt’ etc. Restul cuvintelor, care exprima continutul (sensul) specific al fiecarei propozitii, sunt componente extralogice, care variaza de la opropozitie la alta, prezenta lor facand ca fiecare propozitie sa spuna altceva, sa exprime un inteles propriu. Vom numi termeni toate aceste componente extralogice ale propozitiilor simple de predicatie – propozitii in care unui obiect i se atribuie sau i se respinge o anumita proprietate. Situati la nivel lingvistic, termenii sunt asociati in logica traditionala cu asa-numitele notiuni. Avand in primul rand o semnificatie psihologicasi epistemologica, notiunea este o forma de cunoastere, prin care se reflecta la nivel rational proprietatile esentiale ale claselor sau multimilor de obiecte.

-definitia logica ,,notiunea este o totalitate de judecati despre un obiect dat’’. Inteleg prin obiect dat – obiect dat prin definitie sau ostensiv. In ce ma priveste cred ca ultima definitie este mai in acord cu utilizarea larga atat in logica cat si in afara ei a termenului ,,notiune’’ In logica se admite ca notiunea apare ca raspuns la intrebarea ,,Ce este aceasta?”[116].

Notiunea este un ansamblu de determinari gandite de care dispunem despre un obiect real, presupus real sau imaginat . Prin ,,obiect” intelegem tot despre ce putem vorbi cu sens, adica fara a ne contrazice.



6.4 Caracteristicile notiunii


Notiunea presupune mai multe caracteristici:

-este un element al gandirii

-scop al cunoasterii stiintifice

-notiunea ca exprimare a esentei

-notiunea ca exprimare a clasei


Notiunea element al gandirii:

Fie propozitiile:

a) ‘Toate triburile geto-dace au fost unite de Burebista.’  (adevarat)

b) ‘Nici un popor european nu este de origine latina.’       (fals)

c) ‘Unii slavi sunt rusii.’                                                                                   (adevarat)


Distingem in aceste propozitii doua clase de cuvinte sau elemente lingvistice. Exista, pe de o parte, componente care descriu forma logicaa propozitiei, forma care poate cuprinde indiferent de continut:‘Toatesunt’; ‘Nici unnu este’; ‘Uniisunt’ ,,este’’,etc. Restul cuvintelor, care exprima continutul (sensul) specific al fiecarei propozitii, sunt componente extralogice, care variaza de la o propozitie la alta, prezenta lor facand ca fiecare propozitie sa spuna altceva, sa exprime un inteles propriu.

Gandirea se descompune in variabile si constante logice. Variabilele desemneaza acele elemente ale formelor logice care nu afecteaza validitatea formulei. Variabila nu denota un anumit obiect, ci oricare dintre obiectele unei clase. In formula ,, Unii slavi sunt rusii”, slavi si rusii sunt variabile logice, denumind notiuni. In ceea ce priveste constantele logice, acestea simbolizeaza relatiile dintre variabile sau operatiile la care sunt supuse acestea. In exemplul de mai sus am intalnit verbul ,,sunt”, care exprima raportul de incluziune dintre clase. Constantele logice reprezinta prin urmare, in structura gandirii, relatiile dintre variabilele logice. Dar relatiile sunt si ele notiuni. Ajungem astfel la concluzia ca materialul intim din care este alcatuit orice act de gandire este notiunea. Cand notiunea este privita in aceasta functie, de element al gandirii, ea se mai numeste si termen. In acest sens se spune, de exemplu, ca silogismul poseda trei termeni, adica trei notiuni. Dar termen inseamna si cuvant. In lingvistica, termen are intelesul unui cuvant cu sens bine determinat sau de cuvant cu sens special (terminologie speciala a unei stiinte). Logicienii moderni care, sub influenta logicii matematice, pornesc de la analiza limbii si reconstruiesc gandirea sub influenta unui limbaj perfectionat, prefera sa vorbeasca despre termeni si propozitii in loc de notiuni si judecati. Notiunea, in functia ei simpla de articulatie a gandirii, nu este gandita in intreaga bogatie a determinarilor de care dispune. Intr-un proces complex de gandire, cum este o demonstratie, trecem repede de la o notiune la alta, fiecare din ele constituind doar un punct de sprijin pentru saltul urmator. In aceasta intrebuintare, notiunea – care, de altfel, poseda si ea o structura complexa – isi concentreaza esenta intr-un inteles simplu, alcatuit din una sau doua-trei caractere esentiale. Notiunea se reduce, in folosirea ei obisnuita, la definitie, la trasaturile caracteristice


Scop al cunoasterii stiintifice:Daca insa avem in vedere telul ultim al cunoasterii stiintifice, fiecare stiinta are ca obiect de studiu o anumita clasa de fenomene. Ea trebuie sa ne dezvaluie natura, structura si proprietatile acestor obiecte. Dar cunostiintele despre un obiect sunt concentrate in notiunea acelui obiect. Scopul ultim al cunoasterii stiintifice il constituie prin urmare, notiunile, determinarea lor. Fiecare stiinta determina anumite notiuni. Astfel, aritmetica determina notiunea de numar. Rezulta de aici o alta caracteristica a notiunii. Ea este sinteza cunostiintelor referitoare la un obiect determinat. Notiunea nu mai este redusa la una-doua determinari, ci se desfasoara in intreaga bogatie a insusirilor ei. Ori de cate ori ne intrebam ce este un obiect si raspundem prezentand diferitele lui proprietati, noi gandim notiunea ca sinteza de cunostiinte


Notiunea - exprimarea esentei:Caracterul stabil al notiunilor – inclusiv al denumirilor care le insotesc – trebuie sa aiba un fundament obiectiv. Ceea ce ramane constant in lucruri, dincolo de variabilitatea aparentelor, este esenta, manunchiul insusirilor care face ca un lucru sa fie ceea ce este – cat timp este acelasi. Notiunea corespunde astfel caracterelor stabile ale lucrului. Care este esenta unei carti, oricare ar fi formatul, coperta, hartia, tiparul, numarul paginilor etc? Eliminand proprietatile variabile, ramane un invariabil al perceptiilor: ,,scriere tiparita si legata sau brosata in volum”. Rezulta o trasatura gnoseologica importanta a notiunii:ea exprima esenta obiectelor. Esenta este redata mai profund in teoreme, legi si teorii. Cand obiectul a ajuns sa fie cuprins in tesatura complexa a acestora, atunci cunoasterea a inceput sa patrunda in esenta lucrului si notiunea respectiva castiga caracterul stiintific


Notiunea - exprimarea clasei: Semnul esentialitatii este constant, stabilitatea. Iar ceea ce este constant apare ca atare prin contrast cu ceea ce variaza. Cine vrea sa sezizeze esentialul va trebui deci sa urmareasca elementul stabil de-a lungul variabilitatii spatiale sau temporal a obiectului. Ceea ce ramane constant in variatele exemplare ale unui tip de obiect sau in diferitele moment ale istoriei obiectului indica trasatura de fond. Ceea ce exista si nu exista, ceea ce apare si dispare denota aspect superficial. Daca ne intrebam ce este mandria, trebuie sa cautam ce au comun unii oameni mandri pe care ii cunoastem, bunaoara ce au comun Alcibiade, Ahile si Ajax ca oameni mandri? In comun au ca nu pot indura o jignire. Unul a pornit razboi din pricina aceasta, al doilea s-a retras manios, iar al treilea s-a sinucis. Esenta consta in nota comuna a lucrurilor. De aceea, notiunea, intrucat exprima esenta, reprezinta in acelasi timp trasaturile comune ale obiectelor si, prin mijlocirea acestora, insasi clasa alcatuita din obiectele care au acele trasaturi. Notiunea exprima clasa de obiecte ca o unitate. Logicienii numesc clasa ceea ce matematicienii obisnuiesc sa numeasca multime. O multime este orice colectie de obiecte (reale sau ideale) care pot fi determinate si diferentiate unele de altele. Cu alte cuvinte se cere, cu privire la orice obiect, sa se poata sti daca el apartine sau nu multimii date si, fiind data o pereche de obiecte apartinand unei multimi, sa se poata decide daca ele sunt diferite sau nu. In loc sa spunem Antarctida este un continent vom folosi expresia Antarctida apartine clasei continentelor


Notiunea ca inteles Noutatea notiunii este concentrata in intelesul sau. Fiecare notiune reprezinta un inteles; fara acesta notiunea nu poate exista. Intelesul este practic, asociat de cuvantul care exprima notiunea . Notiunea este o abstractie a mintii omenesti. Nu putem gasi ceva concret in natura, care sa-i corespunda. Notiunile create in mintea noastra ar fi vagi, nebuloase, fugitive, daca n-am gasi mijlocul sa le fixam si sa le pastram. Pentru aceasta ne servim de cuvinte. Cuvantul, rostit sau scris, este semnul exterior care reprezinta notiunea . Nu toate notiunile se insotesc de imagini, toate insa de cuvinte

Notiunile se exprima in limba prin:

- cuvinte izolate (secol, hotar, fenomen),

- cuvinte determinate prin atribute (legi sociale),

-sintagme (punct de vedere) etc

- daca cineva doreste sa mearga intr-o excursie cu cortul, poate genera conceptul de ,,lucruri care sunt necesare pentru o excursie cu cortul”

Notiunile cele mai frecvent utilizate sunt exprimate printr-un singur cuvant, lucru care ne permite sa comunicam rapid experientele noastre, alteori la forme cu denumire lunga. Desi aceasta forma de notiune, cu denumire lunga, nu este utilizata foarte frecvent, ea faciliteaza totusi economia cogitiva si are valoare predictiva . Faptul ca trebuie sa recurgem la asociatii de cuvinte sau chiar la propozitii si fraze pentru a putea determina intelesul unor notiuni dovedeste ca notiunile sunt mult mai numeroase decat cuvintele luate izolat, ca nu exista in limba termeni adecvati pentru orice notiune. Ramanerea in urma a vocabularului este explicabila. Este adevarat ca, pe masura ce se creeaza notiuni noi, se fauresc si termeni noi. S-ar parea ca vocabularul tine pasul cu progresele stiintelor. Exista insa un alt aspect. Genurile si speciile principale ale obiectelor poseda denumiri. Dar gandirea in activitatea ei zilnica, gandirea antrenata in rezolvarea si speciile sale, intermediare intre specie si indivizi. Gandirea se desfasoara continuu in operatii de analiza a notiunilor de baza. Ea se misca generalizand si determinand notiunile date, construind astfel notiuni noi din notiunile cunoscute. Pentru aceste notiuni intermediare, care uneori au o viata scurta, nu exista denumiri simple. Nevoia aceasta de determinare a obiectelor - si deci a notiunilor - se face simtita nu numai in limbajul stiintific, dar si in limbajul zilnic. Este, de aceea, sa analizam raportul dintre notiune si cuvant. Acelasi cuvant poate reprezenta mai multe notiuni. Termenii polisemantici si omonimele sunt in aceasta situatie: radacina (de planta) si radacina (de ecuatie), lege (juridica) si lege (stiintifica), legat (impreunat) si legat (dispozitie testamentara). In cazul polisemiei, sensurile diferite sunt inrudite si apartin aceluiasi cuvant: lege (juridica) si lege (stiintifica). Omonimele sunt cuvinte cu sensuri total diferite, care au ajuns intamplator sa posede acelasi invelis fonetic: pat (situatie la jocul de sah) si pat (mobila). Pe de alta parte, aceeasi notiune poate fi exprimata prin termeni diferiti. Acesti termeni sunt sinonimi: norma si regula, singular si individual, general si universal, greutate si pondere. Desi reprezinta in fond aceeasi notiune, sinonimele rareori sunt absolute, adica lipsite de orice diferentiere. Se admite ca in general sinonimele exprima nuante ale aceleiasi notiuni. Rezulta, din aceste raporturi, ca intre multimea notiunilor si multimea cuvintelor nu exista o corespondenta biunuvoca. Aceleiasi notiuni putem sa-i asociem mai multe cuvinte -sinonimia-, aceluiasi cuvant putem sa-i asociem mai multe notiuni-omonimia si polisemia . Pentru a scoate cuvintele din ambiguitate trebuie sa le corelam cu altele, formand expresii compuse: ,,animalul broasca’’, ,,broasca de la usa” . Notiunea nu este constituita de intamplatoarea imagine individuala, ci, in primul loc, din intentia cu care o privim, din raportul in care o asezam, din rostul deosebit pe care i-l atribuim

Cu toate ca cele mai multe cuvinte poseda mai multe intelesuri, observam ca aceasta situatie nu-i impiedica pe oameni sa se inteleaga prin vorbire. Aceasta se datoreste contextului, care determina, in fiecare caz in parte, intelesul asociat unui termen. Cuvantul nu este folosit izolat, ci in asociatie cu alte cuvinte, formand propozitii si fraze. Contextul este tocmai aceasta multime de cuvinte, organizata in propozitii si fraze, care contine ca element si cuvantul dat. Cu cat contextul contine mai multe elemente, cu atat sensul cuvantului se contureaza mai precis. Cand contextul este mai sarac, raman deschise mai multe cai de interpretare. O frantura de conversatie auzita pe strada, un mesaj descifrat partial, un text intr-o limba straina, in care recunoastem doar cateva cuvinte alcatuiesc context partiale, insuficiente. Dar chiar in aceste cazuri, observam ca posibilitatea echivocului este limitata. Citind doar titlul unui articol, al unei carti, ne dam seama imediat de domeniul de obiecte la care se refera. In gandirea obisnuita, contextul este nedefinit, in continua miscare si acceptat in mod tacit. Fiecare intorsatura a conversatiei poate opera trecerea la un alt context. Exprimarea verbala poate fi, si este deseori, eliptica, tocmai fiindca in contextul acceptat confuziile sunt excluse. Contextul acesta este psihologic, fiind legat de anumite interpretari subiective, tendinte, sentimente etc.In cercetarile stiintifice, contextul poate fi determinat in mod obiectiv, fiind totdeauna alcatuit dintr-o multime limitata de notiuni. Acesta este contextul formal, care se bucura de proprietatea ca, spre deosebire de contextul psihologic, poate fi determinat cu precizie in fiecare caz in parte. In orice cercetare stiintifica nu operam cu multimea tuturor notiunilor, ci numai cu o submultime a acesteia, delimitate de obiectul unei stiinte sau chiar de un capitol al acesteia. Gandim totdeauna intr-un domeniu limitat, cum se spune, intr-un anumit univers al discursului, care determina in mod univoc intelesul termenilor folositi. Se numeste univers al discursului (domeniu de indivizi, domeniu al discursului, clasa universala), multimea determinate, particulara de notiuni careia ii apartin notiunile care formeaza obiectul discutiei. In istorie universul discursului este format de multimea evenimentelor dintr-o anumita epoca. Determinarea in fiecare caz a universului discursului inlatura nu numai omonimia si polisemia termenilor stiintifici dar circumscrie si sfera unei notiuni restragand-o la un domeniu particular

Orice cuvant poseda un inteles-cel putin unul. Vom deduce atunci ca orice cuvant exprima o notiune? Aceasta problema nu este simpla. Medievalii faceau deosebire intre termeni categorematici, care pot fi ganditi singuri si exprima deci notiuni, si termeni sincategorematici, care pot fi ganditi numai impeuna cu alti termeni. In prima clasa intra substantivele, adjectivele si verbele (in unele forme). Prepozitiile, adverbele, conjunctiile pot alcatui notiuni numai in asociatie cu alte cuvinte; ele sunt sincategorematice. Fiecare cuvant poseda un sens. Fara acesta, el si-ar pierde functia de cuvant. Iar, intrucat poseda un sens, cuvantul desemneaza o notiune[132].


6.5. Alcatuirea notiunilor


Notiunea, ca forma logica distincta, poseda o structura proprie, a carei existenta constituie cea mai elocventa dovada ca fiinta notiunii nu se reduce la cuvantul care o reda sau la reprezentarea care o insoteste. Organizarea interna a notiunii nu este o creatie intamplatoare a vreunui factor subiectiv. Ea rezulta din geneza notiunii, din insasi imprejurarea ca nottunea exprima clasele de obiecte in esenta lor. In notiune ajung astfel sa se reflecte doua aspecte esentiale ale claselor de obiecte:multimea obiectelor si multimea proprietatilor comune acestor obiecte[133].

Orice notiune cuprinde:

- sfera

- continutul


Sfera

 
Se numeste sfera (sau extensiune, denotatie) acea latura a notiunii care se refera la obiectele ce alcatuiesc clasa respectiva. Sfera cuprinde totalitatea

Oval:   mamifere

Oval:       vertebrateOval:          animalespeciilor de obiecte care au acele atribute in comun. Sfera notiunii animal o alcatuieste suma felurilor de vietuitoare care au atributele animalului: lei, pasari, pesti,[134] etc. In cazul notiunii individuale trebuie precizat faptul ca sfera nu este o clasa, ci un obiect unic. Logica matematica atrage atentia asupra faptului ca nu trebuie confundata multimea unitara (cu un singur element) cu elementul insusi

Se numeste continut (sau comprehensiune, intensiune, conotatie) acea latura a notiunii care se refera la proprietatile comune ale obiectelor ce alcatuiesc clasa repectiva . Continutul cuprinde totalitatea atributelor care ii compun intelesul. Continutul notiunii ,,animal” il formeaza suma atributelor caracteristice animalului ca atare: o structura armonica, organe de receptare, miscare libera etc., . Ca si sfera notiunii, continutul poseda o organizare interna. Elementele continutului se numesc note. Fiecare nota este reflectarea unei proprietati a obiectului (clasei de obiecte). Continutul notiunii este deci si el o multime: multimea tuturor notelor pe care le poseda clasa de obiecte respective

Raporturi intre sfera si continut Cand are loc marirea sferei, aceasta nu atrage numaidecat dupa sine micsorarea continutului. Sa presupunem ca s-ar descoperi lebede rosii. Sfera notiunii generice ,,lebada” s-ar mari, avand o specie noua in plus. Totusi, prin aceasta marire a sferei nu se remarca o micsorare paralela a continutului, intrucat atributele esentiale ale lebedei raman aceleasi ca mai inainte. Cand are loc micsorarea sferei, nu urmeaza sporirea continutului. Sa ne inchipuim, de pilda, disparitia lebedelor negre. Sfera notiunii lebada a suferit o diminuare, pierzand o specie deosebita. Urmeaza de aici ca, in urma acestei disparitii, continutul notiunii lebada se va imbogati, reintroducand, de pilda, culoarea alba printre atributele esentiale ale lebedei ca atare? Oricat culoarea alba va fi de acum inainte comuna tuturor lebedelor existente, noi n-o putem reintroduce, pentru motivul ca in continutul unei notiuni nu pot sa figureze decat atributele esentiale, si prin faptul ca au existat odata lebede negre, s-a dovedit ca albul nu este esential. In al treilea rand, marirea continutului unei notiuni nu atrage micsorarea sferei. Dovedindu-se, de pilda, ca atributul ,,radioactiv’’ este esential oricarei materii, care face parte prin urmare din continutul notiunii materie, prin aceasta imbogatire a continutului nu s-a diminuat sfera acestei notiuni. Toate speciile de materie vor avea radioactivitate, ramanand si de acum inainte tot atatea cate fusesera pana la aflarea acestui atribut general. E drept ca atributul acesta a aparut, in primul moment, insusirea unor corpuri izolate, ca uraniul de pilda, si numai pe urma a fost generalizat. Dar cum prin aceasta generalizare, acele corpuri nu au fost inglobate in alta specie, ci au continuat sa constituie specii aparte, se vede limpede ca notiunea generic materie n-a suferit prin faptul imbogatirii continutului nici o scadere la sfera. Exista o singura exceptie, cel de al patrulea caz. Micsorarea continutului e simultan insotita de cresterea sferei. Orice micsorare se produce prin constatarea ca un atribut oarecare, - constant observat pana acum – nu este permanent; adica prin aflarea unei specii care nu-l are. Chiar daca acea specie dispare mai tarziu, ramane stabilit ca micsorarea unui continut de notiune coincide cu o sporire, fie chiar momentana, a sferei sale. Prin urmare, ,,raportul invers” valabil in mod categoric cand e vorba de notiuni diferite din aceeasi serie, in ce priveste una si aceeasi notiune care evolueaza, se arata valabil numai in acest al patrulea caz: micsorarea continutului e insotita de simultana latire a sferei . Oricate exemplare noi am aduce intr-o specie, ele nu zdruncina specia, nu aduc noutati in domeniul proprietatilor care formeaza continutul. Aceasta pentru ca noile exemplare sunt admise in interiorul speciei tocmai pe baza proprietatilor acestei specii, proprietati care se constituie drept criteriu al apartenentei unui exemplar la o clasa


6.6 Clasificarea notiunilor


Ca sa poata intelege varietatea fenomenelor, omul le asociaza in grupe (de observat figura:Clasificarea notiunilor)


A.Dupa sfera putem deosebi: notiuni vide sau nevide.

I) O notiune este vida numai daca multimea de obiecte la care se refera nu contine nici un element; in caz contrar, notiunea este nevida sau reala. Notiunile vide sunt:

-rezultatul comiterii unor contradictii logice explicite. De exemplu: ‘cerc-patrat’ sau ‘triunghi cu patru laturi’, numere prime divizibile

-rezultatul unor constructii speculative, soldate cu niste fictiuni necontradictorii din punct de vedere logic, deci conceptibile sau inteligibile, insa fara nici un corespondent in realitate. De exemplu: ‘regele Elvetiei’,‘presedintele Marii Britanii’, ‘centaur’, ‘sirena’, ‘inorog’ unicorn etc. Nu toate notiunile vide sunt rezultatul unor erori de gandire sau al unei fantezii necontrolate. Asa-numitele fictiuni teoretice sunt chiar instrumente conceptuale indispensabile pentru constructia deductiva a unor modele idealizate ale unor clase de procese si fenomene reale. Astfel de fictiuni teoretice sunt conceptele geometrice (‘punct’, ‘dreapta’, ‘plan’ etc.),‘punct material’ sau ‘gaz ideal’ in fizica si in chimie etc. Notiunilor vide nu le corespunde nimic in realitate

II) La randul lor, notiunile nevide pot fi: notiuni individuale sau generale. Dupa numarul obiectelor care alcatuiesc sfera notiunii, notiunile se impart in notiuni generale si notiuni individuale. Daca notiunea care constituie sfera notiunii contine cel putin doua obiecte, notiunea se numeste notiune generala. Daca multimea care constituie sfera notiunii contine un singur obiect, notiunea se numeste notiune individuala sau singulara . Prin insasi geneza si structura lor, notiunile sunt generale. Ele au ca punct de plecare clase de obiecte si reprezinta clase de obiecte. In aceasta situatie, ne putem intreba daca pot exista notiuni individuale (sau singulare), adica notiuni care sa desemneze obiecte individuale. Acestea ar fi notiunile desemnate prin:

-nume proprii:Socrate, Polul Sud, Venus din Milo, Calea laptelui, Nicolae Balcescu

-nume complexe, care constituie descriptii suficient de complete pentru identificarea obiectului denotat: ‘capitala Marii Britanii’, ‘autorul poemului Luceafarul’

-sau prin expresii localizatoare:excursia pe care am facut-o in Bucegi in vara anului 1963

-notiunile care corespund ideii despre ceva unic:,,Univers”, ,,Paradis”, ,,Infern” sunt notiuni singulare. Tot ca notiuni individuale sunt considerate acelea prin care distingem un singur individ de restul indivizilor asemanatori dintr-un grup. Astfel, ,,Saturn”, ,,Ceahlau”, ,,Dunare”, ,,Paris” ar fi notiuni individuale. Sunt exprimate in gramatica prin nume proprii

In mod obisnuit se crede ca notiunea individuala trebuie sa reprezinte un exemplar unic, ceva asociat unui nume propriu:Nil, Saturn, Leika etc. In realitate, orice obiect poate devini o notiune individuala, daca este gandit ca individ, ca un obiect care intereseaza prin structura lui proprie si nu a clasei din care eventual face parte. Cand studiem anatomia si fiziologia omului, ,,omul” nu mai reprezinta o clasa, ci un ,,lucru’’, caruia i se examineaza alcatuirea interna. Corect, spunem ,,oamenii” cand gandim clasa, si ,,omul” cand gandim lucrul. Arhitectul si constructorul gandesc obiectul ,,casa”, nu ca o notiune generala, ci ca una individuala, ca ceva care trebuie creat din diferite parti. Ori de cate ori gandim un obiect ca un intreg alcatuit din parti, am iesit din logica claselor si am patruns in logica lucrurilor

Notiunile sunt elemente ale gandirii. Se recunoaste usor ca notiunile singulare indeplinesc acest rol. Ele intra in mod obisnuit in componenta judecatilor si rationamentelor, comportandu-se ca oricare alte notiuni: Aristotel este Stagiritul, Aristotel este filosof antic. Notiunile individuale alcatuiesc scopuri ale cunoasterii. Stiinte ca istoria, geografia, astronomia, geologia urmaresc chiar determinarea unor notiuni individuale, cum sunt: Napoleon, Europa, sistemul solar, Pamantul etc. Aceasta determinare urmareste, ca si in cazul notiunilor generale, exprimarea esentei obiectului. Cunostiintele se acumuleaza pentru a determina cat mai precis sfera si continutul. Luna nu este o planeta, ci un satelit al Pamantului, este o sfera solida, al carei diametru este de aproximativ o treime din diametrul Pamantului si a carei densitate medie este de 3/4 din densitatea medie a Pamantului, se misca pe o traiectorie usor eliptica etc

O notiune individuala este o unitate indivizibila, indiferent cate elemente o compun, adica un obiect care formeaza o singura referinta, chiar daca acest obiect este complex sau difuz. Cu alte cuvinte, din perspectiva semantica individualitatea referintei este cuprinsa in intelesul notiunii

Notiunea individuala, pastreaza caracterele proprii unui singur individ. O caracteristica proprie a unei notiuni este situarea obiectului in timp si spatiu, care nu poate sa-i apartina decat lui si numai lui. Este exclus prin definitie ca o anume pozitie in spatiu si timp gasita la un obiect sa o mai aiba atunci si alte obiecte! Faptul acesta se poate concretiza in zeci de exemple. Notiunea <<Napoleon>> are printre notele sale constitutive ca a fost pe tronul Frantei de la 1804-1814 si a murit la St.Elena in 1821, note care impreuna nu mai pot sa apartina nimanui. Insusirile lui Napoleon – genialitate, vointa, hipertrofia personalitatii – se mai pot gasi impreunate si la altii

Notiunile generale sunt notiunile care se aplica la o clasa cu mai mult de un element, cu conditia ca orice nota a notiunii poate fi aplicata fiecarui element al clasei. Notiunile om, numar, padure sunt notiuni generale. Notiunilor generale le corespunde in gramatica un nume comun: ,,planeta”, ,,munte”, ,,fluviu”, ,,oras” . Notiunile generale sunt notiunile care desemneaza specii Din punctul de vedere al sferei, notiunile generale (universale) trebuie considerate, in general, ca sisteme de notiuni. Sfera notiunii reprezinta o multime de notiuni Tot ce este valabil despre om, in genere, este valabil si despre fiecare om (individ uman) in parte. Notiunile cu cel mai mare grad de generalitate se numesc categorii logice. Astfel, sunt categoriile ontologiei: forma, continut, spatiu, timp, s.a . Notiunile generale se impart in alte doua subclase :notiuni colective sau divizive.

Notiunile colective se refera la clase intregi de obiecte, privite ca totalitati de elemente, intregul avand unele proprietati distincte fata de proprietatile fiecarui element in parte. Mai simplu spus, in cazul notiunilor colective nu tot ceea ce se poate spune despre multime luata ca intreg este adevarat si in legatura cu fiecare element al ei privit ca atare. De exemplu, o ‘padure’ poate fi rara sau deasa – ceea ce nu se poate spune despre fiecare arbore din ea; o‘armata’ poate fi numeroasa sau distribuita pe 200 km2, nu insasi fiecare militar din componenta ei; o ‘biblioteca’ poate fi aranjata in mai multe incaperi, intrucat este foarte vasta – ceea ce nu revine fiecarui volum etc. Notiuni precum fauna, flora, familie, poem, echipa sunt colective . Colectiv se opune in logica, la distributiv. Aceasta opozitie exprima existenta a doua moduri de a privi clasele in raportul de predicatie. Clasa de obiecte poate fi considerata ca o simpla alaturare, o insumare de obiecte. In acest caz, predicatele atribuite clasei sunt predicate ale fiecarui obiect al clasei. Acesta este sensul distributiv. Alteori clasa de obiecte este privita ca o totalitate, un intreg, iar notele clasei nu pot fi atribuite fiecarui element. Clasa este considerata acum in sens colectiv. Deosebirea aceasta apare uneori exprimata clar in limba. Astfel, se spune in sens distributiv toti oamenii si in sens colectiv omenirea; de asemenea, toate plantele si flora, toti cetatenii si natiunea, toti locuitorii si populatia, toate cartile si biblioteca. Dar sensul distributiv ori colectiv nu rezulta totdeauna cu claritate din expresia verbala. Substantivul articulat, la singular sau la plural, poate reprezenta, egal de bine, ambele interpretari. Omul este mamifer sau Oamenii sunt mamifere reprezinta sensul distributiv, pe cand Omul cucereste cosmosul sau Oamenii cuceresc cosmosul corespunde sensului colectiv . In gandirea obisnuita, echivocul posibil intre distributiv si colectiv nu antreneaza de obicei dificultati, contextul eliminand imediat orice alunecare de la un sens la altul. In ambele cazuri multimea e privita ca un intreg. Dar acest intreg, in cazul sensului distributiv, este o simpla suma, pe cand in cazul sensului colectiv, este un tot, o configuratie noua. De aceea, a considera o multime (care contine cel putin doua elemente) in sens distributiv inseamna a considera fiecare element al multimii in parte, iar a considera o multime (care contine cel putin doua elemente) in sens colectiv, inseamna a considera totalitatea elementelor multimii . Africa este o notiune intreg, careia ii este subordonata Etiopia . Notiunea colectiva considera obiectele individuale ca parti ale unui intreg mai mare . Sunt notiuni care reprezinta ideea de grup. Exemplu:,,turma”, ,,stol”, ,,roi”, ,,padure”, ,,trupa”, etc. Astfel de notiuni care reprezinta grupari, colectii de indivizi se numesc notiuni colective

Notiunile divizive sau distributive exprima ceea ce este general, esential si, ca atare, comun tuturor obiectelor dintr-o multime, astfel incat ceea ce este valabil pentru toate elementele multimii este valabil si pentru fiecare element luat individual.Astfel, ceea ce este definitoriu pentru ideea de‘triunghi’ – poligon cu trei laturi – este o caracteristica indispensabila oricarei figuri geometrice care poate fi numita, pe drept cuvant, triunghi; notiunea de ‘numar prim’ se defineste prin aceea ca numarul respectiv nu se divide decat cu 1 si prin el insusi – ceea ce este valabil pentru oricare numar prim in parte etc


III) Dintr-un alt punct de vedere, putem distinge intre notiuni precise si vagi. O notiune precisa are o sfera (extensiune) bine determinata , adica numai daca satisface conditia: oricare ar fi obiectul ales, putem spune cu certitudine ca el apartine sau nu clasei pe care o denota notiunea; In caz contrar, notiunea este vaga, deoarece sfera nu este exact determinata. In vreme ce notiuni precum ‘dreptunghi’, ‘numar prim’ sau ‘pendul’ sunt precise, notiuni precum ‘tanar’, ‘bun’, ‘inteligent’, ‘interesant’ sunt vagi.

B. Dupa continut distingem urmatoarele tipuri de propozitii:

Notiuni abstracte sau concrete.Criteriul pare a fi perceptibilitatea. Daca termenul poate fi aplicat la ceva perceptibil ( are o extensiune perceptibila ), atunci el e concret, daca nu, el este abstract . O notiune este abstracta atunci cand desemneaza o insusire conceputa in sine, ca si cum ar fi de sine statatoare, nelegata de un obiect. De exemplu, ‘culoare’, ‘mandrie’,‘duritate’ etc. – insusiri care nu au o existenta reala independenta (decat, poate, in filosofia lui Platon), desi pot fi concepute ca fiind desprinse de suportul lor ontologic. Notiunile concrete desemneaza una sau mai multe insusiri ca fiind legate laolalta intr-un obiect; de exemplu, ‘popor’,‘copac’, ‘automobil’ etc . Exista notiuni ca ,,om”, ,,cal”, ,,casa”, ,,apa” etc., care au ca substrat imagini de lucruri material, sensibile. Exista alte notiuni, care n-au astfel de substrat, ci s-au format din desprinderea si izolarea insusirilor. Astfel, insusirile ,,elastic”, ,,mobil”, ,,bun”, ,,indraznet” desprinse de obiectele carora apartineau au devenit: ,,elasticitate”, ,,mobilitate”, ,,bunatate”, ,,indrazneala”, capatand o data cu forma substantivala, o existenta proprie . De exemplu: ,,om”, ,,alb”, ,,neted” sunt notiuni concrete. Dimpotriva, ,,albeata”, ,,albastreala”, ,,omenie” sunt notiuni abstracte.,,Albeata” exprima o insusire abstracta (separate de obiecte), ea nu poate fi perceputa ca atare. La fel ,,albul”, ,,omenescul” nu pot fi percepute ca atare. O metoda de a forma notiuni abstracte este de a transforma adjectivele in substantive (alb-albeata, albul ; rosu-roseata; egal-egalitate; drept-dreptate ). Nu exista dreptate, egalitate ca lucruri concrete sau ca clase de lucruri concrete, ele sunt doar proprietati ale unor astfel de lucruri. Proprietatile sunt in acest fel reificate. Pentru unii, notiuni abstracte sunt acelea generale si concrete, acelea speciale (sau particulare). Cu cat o notiune e mai generala, cu atat e mai abstracta, cu cat e mai putin generala, cu o aplicabilitate mai restransa, cu atat este mai concreta. Dupa altii, notiuni concrete sunt acelea care pot fi insotite de o imagine, pe cand notiunile abstracte acelea a caror concretizare materiala este cuvantul. Numai tinand seama de eventualitatea intruparii unei notiuni intr-o reprezentare, de raportul dintre concept si imagine, numai in aceasta relatie se poate vorbi de notiuni concrete si numai asa se pot distinge, in masa conceptelor, notiuni abstracte si altele concrete. Afara de aceasta legatura cu imaginea, nu are inteles a se vorbi de notiuni concrete, intrucat toate notiunile ca atare sunt ireprezentabile, si la toate se face abstractie de unele date intuitive. Toate notiunile sunt abstracte fara deosebire. Oricat vei cauta sa surprinzi notiunea in forma materiala, iti este cu neputinta, ea iti scapa, fuge necontenit

Dar o armonizare constanta si generala nu se poate realiza decat sustinand ca ceea ce face ca unele notiuni sa se intovaraseasca in imagini si altele sa se materializeze numai prin cuvant e faptul ca primele se refera la continuturi intuitive, celelalte la relatiile dintre continuturi. Notiuni ca stat, familie, stapan, onest, politicos, sunt notiuni abstracte pentru motivul ca toate aceste sunt sisteme si feluri de relatii, nu continuturi intuitive cat de cat elaborate. Mai raman fireste abstracte si notiunile care se refera la lucruri ce nu cad sub simturile noastre

Notiuni absolute sau relative. O notiune este absoluta daca notele care formeaza continutul ei pot fi enuntate despre obiecte independente unele fata de altele; de exemplu ‘om’, ‘numar par’, ‘carte’ etc. Atunci cand spunem ca par este numarul care se divide cu 2, avem in vedere doar o proprietate intrinseca fiecarui numar par luat ca atare, fara a fi necesar sa concepem vreo relatie a numarului respectiv cu alt numar sau cu oricare alta entitate. O notiune absoluta are sens de sine statator: ,,om’’, ,,numar”, ,,ziarist”, ,,avocat” . O notiune este relativa daca notele din continutul ei caracterizeaza un obiect individual numai intr-o relatie intre acel obiect si unul sau mai multe alte obiecte; de exemplu ‘sinonim’,‘frate’, ‘insotitor’ etc.Notiunile relative sunt cele care n-au sens decat in raport cu alte notiuni. De exemplu:,,parinti” in raport cu ,,copii”, ,,bun” in raport cu ,,rau”, ,,sot” in raport cu ,,sotie”, ,,tata” in raport cu ,,copil”. In categoria notiunilor relative intra notiunile care se definesc prin note inverse, adica notiunile contrare: ,,alb-negru”, ,,bun-rau”, ,,frumos-urat”, ,,afirmatie-negatie”, ,,legal-ilegal”, ,,drept-nedrept”, ,,inalt-scund”, ,,lung-scurt”, ,,atractie-respingere”. Intr-un astfel de raport, una o presupune pe cealalta:,,efect-cauza”, ,,debitor-creditor”, ,,cumparator-vanzator”, ,,mire-mireasa”. Nu se poate presupune ,,efectul” fara ,,cauza”, nici ,,cauza” fara ,,efect” . Un termen nu poate fi ‘sinonim’ luat ca atare, asa cum poate avea, independent de orice legatura cu vreun alt termen, doua, trei, patru silabe, cum poate sa inceapa cu o vocala sau cu o consoana, oricum poate fi substantiv, verb, adjectiv etc. Ideea de ‘sinonimie’ presupune ca un termen are aceeasi semnificatie cu altul (altii), dar, evident, nu cu oricare alt termen din vocabular; daca luam, de pilda, chiar ultimul termen – ‘vocabular’, el este sinonim cu ‘lexic’si numai cu acest termen.

Notiuni pozitive sau negative. O notiune este pozitiva daca intensiunea ei se defineste prin prezenta unor insusiri care apartin unui obiect si este negativa daca, dimpotriva, intensiunea ei exprima privatiunea obiectului de una sau mai multe insusiri. ‘Rosu’, ‘vertebrat’,‘demonstrabil’ sunt notiuni pozitive; ‘orb’, ‘asimetric’, ‘incoerent’ etc., sunt negative . Notiunea este pozitiva daca nota esentiala indica prezenta unei proprietati: activ, enumerabil, perfect. Daca nota esentiala consta in absenta unei proprietati notiunea este negativa: analfabet, inactiv, neenumerabil, imperfect. Notiunile pozitive si negative ar forma perechi de termeni opusi. Unele notiuni, insa, pozitive in aparenta, sunt in realitate negative. Asa, notiunea ,,vid”, pozitiva in forma, este negativa in fond, aratand absenta desavarsita a oricarui corp . Logica opereaza cu notiuni negative, mai exact spus, cu negatii ale notiunilor . Notiunile negative sunt formate prin negarea notelor definitorii ale unor notiuni pozitive. Exemplu: non-om, non-mamifer, inegal, nedrept. Nu trebuie sa se creada ca orice cuvant format cu prefix negativ exprima o notiune negativa. Astfel neom nu exprima notiunea non-om ci notiunea cu sens moral negativ - ,,lipsit de omenie” . Termenii pozitivi si negativi se exclud total si sunt deci in raport de contradictie

Clasificarea notiunilor, este o problema deosebit de complexa, care a starnit mereu interesul logicienilor. Dovada o reprezinta aceea ca fiecare a incercat sa aduca o contributie proprie, realizand impartirea notiunilor in diferite categorii. Astfel Ion Petrovici distinge intre notiuni simple si notiuni complexe. Petre Botezatu realizeaza impartirile notiunilor in notiuni clare si obscure, notiuni distincte si confuze, si de asemenea vorbeste de notiuni de proprietati, lucruri si relatii. Gheorghe Enescu realizeaza distinctia intre notiuni inchise si deschise, notiuni nedispozitionale si dispozitionale.



6.7 Importanta notiunilor


In programele scolare sunt numeroase notiuni, incercandu-se a se organiza procesul didactic in jurul acestora. Motivul fiind acela, notiunile prezetand numeroase avantaje.

Orice stiinta are drept scop sa faca lumea accesibila, inteligibila. Aceasta se poate realiza prin intelegerea corecta a notiunilor. Aceasta se impune cu atat mai mult azi in conditiile exploziei informationale, elevilor parvenindu-le cunostiinte din toate directiile. Prin urmare, notiunile permit gruparea cunostiintelor achizitionate dispersat, dau coerenta conceptiilor elevilor si le permit sa evolueze. Notiunile sunt in acelasi timp instrumente de investigatie pentru ca pun in legatura fenomene si pot fi astfel punctul de plecare in noi cercetari.Concentrandu-ne pe notiuni are loc articularea procesului instructiv si de a evita acumularea de detalii repede uitate. Putem explora cu elevii domeniile de cunoastere pe care urmarim sa le achizitioneze

Fiecare stiinta urmareste elaborarea unui sistem de notiuni exacte in materia respectiva. Avand notiuni exacte, care sa le asezam la baza argumentarilor noastre, dispar o multime de erezii si presupuse imposibilitati . Sistemul de notiuni n-a fost elaborat pentru o patrundere mai adanca a existentei, ci pentru orientarea practica a fiintelor

Procesul instructiv presupune comunicarea. Actul comunicarii are loc intre elev si profesor. In calea comunicarii apar numeroase obstacole cum sunt cele care influenteaza actorii comunicarii, canalul de comunicare si codul de comunicare[184]. Pentru a se putea realiza cat mai corect este necesar sa se renunte la ambiguitate in comunicare. Ambiguitatea, strans legata de notiuni, este foarte frecventa

Cand ne comunicam gandurile, folosim cuvinte. Cuvintele ne ajuta, sa clarificam ideile noastre. Intr-adevar, prin ele se materializeaza gandurile. Asadar cuvintele sunt instrumente indispensabile ale gandirii. La fel cum un proiect poate fi dat peste cap prin folosirea unor unelte nepotrivite, o idee poate fi estompata sau distorsionata daca este exprimata in cuvinte neadecvate. Unele cuvinte sunt simple si precise, si atunci sunt putine cazurile cand nu sunt folosite cum trebuie; de pilda, cuvintele: carte, clasa, banca. Altele sunt mai complexe si mai vagi, si par sa aiba sens diferit pentru oameni diferiti; de pilda, cuvinte ca: democratie, intelect, bine, adaptare. Daca spun: ,,In clasa sunt douazeci de banci’’, si sunt intr-adevar douazeci, probabil ca nu apare nici un dezacord sau neintelegere. Dar daca spun: ,,Acest mod de predare este ,,neadecvat’’, s-ar putea sa fiu rau inteles si se va afla cu siguranta cineva care sa nu fie de acord cu mine

Notiunile sunt extrem de importante in cadrul vietii psihice. Una dintre acestea este favorizarea economiei cognitive prin divizarea realitatii in unitati usor de manevrat; obiectele din realitatea care ne inconjoara sunt practic infinite si, daca le-am tratat distinct am fi coplesiti de numarul lor. Daca, spre exemplu, am folosi cate un cuvant pentru fiecare obiect pe care il intalnim, atunci vocabularul nostru ar trebui sa fie gigantic, atat de mare incat comunicarea ar fi imposibila. Ganditi-va cum ar fi daca am avea cate un nume separat pentru cele sapte milioane de culori pe care omul le poate diferentia. Din fericire pentru noi, nu tratam fiecare obiect ca fiind unic, ci ca pe un exemplu al unui concept sau al unei clase; astfel, mai multe obiecte sunt considerate ca exemple ale notiunii ,,pisica”, altele ca exemple ale notiunii ,,scaun” , etc. Considerand obiectele diferite ca fiind membri ai unui anumite notiuni, reusim sa deducem complexitatea realitatii pe care trebuie sa ne-o reprezentam mintal . Nu tratam fiecare fapt sau element nou pe care il intalnim ca si cum ar fi unic - daca am face-o, am fi curand coplesiti de masa de informatii pe care ar trebui sa o manevram tot timpul. In schimb, avem tendinta de a grupa lucrurile, recunoscand asemanarile sau modurile in care s-ar putea conecta unele cu altele

Oamenii isi exprima gandurile prin cuvinte, cuvintele determina actiunile oamenilor, actiunile repetate se transforma in obiceiuri, obiceiurile dezvaluie caracterul, iar caracterul hotaraste destinul.








Capitolul VII

Notiunile istorice si specificul acestora


7.1. Preliminarii


Orice stiinta se intemeiaza pe un ansamblu de notiuni bine intemeiate. Cunoasterea nu se poate dobandi si transmite decat prin intermediul notiunilor, care sintetizeaza, condenseaza informatiile esentiale dintr-un anumit domeniu. Prin urmare, daca miezul oricarei stiinte il constituie un sistem coerent de notiuni, invatarea acelei stiinte trebuie sa inceapa cu insusirea lor.

Cunoasterea se concentreaza in notiuni. Realitatea diversa, marginita si adeseori confuza, ce face obiectul reprezentarii empirice, este transpusa in notiuni, ca produse ale gandirii, care propune o structura intelectuala proprie in investigarea lumii. In fata simtului comun se impune, astfel, puterea de conceptualizare a gandirii. Ca unitati de baza ale gandirii, notiunile condenseaza si integreaza in continutul lor informatii despre insusirile generale si esentiale ale unor obiecte, fenomene, relatii, proprietati. Printr-un singur act de gandire sunt surprinse o multime de cazuri particulare intr-o sinteza integrativa, ce confera substanta generalului.

Fara notiuni nu exista gandire si cunoastere, caci, asa cum demonstra Athanase Joja, ele genereaza propozitia si rationamentul. O cunoastere de nivel superior a existentei, profunda si exhaustiva. De aceea, soliditatea unei teorii stiintifice sau filosofice depinde, in mare masura, de caracterul adecvat al conceptelor sale in promovarea intelegerii si in facilitarea unei comunicari cu sens .

Inainte de a gandi conceptual - abstract, elevul este ancorat in concret. El poseda o serie de notiuni ale limbajului comun, pe care poate sa le aplice in diverse imprejurari de viata. Acestea sunt produsul unei cunoasteri comune, dobandita prin contactul direct al subiectului cu realitatile cotidiene. Este vorba de o cunoastere preconceptuala, bazata mai mult pe intuitie si centrata indeosebi pe o stare particulara. Cunoasterea comuna se structureaza pe un ansamblu de notiuni cu intensionalitate lipsita de rigoare, ce se reduce la simpla aprehensiune a datului. Aceste notiuni apartin simtului comun, care se orienteaza cu deosebire spre viata cotidiana. Utilizarea lor nu prezinta vigoarea presupusa de utilizarea conceptelor stiintifice. In continutul lor sunt cuprinse trasaturi concrete, particulare, accidentale si neesentiale, ce se inscriu intr-o logica precumpanitor inductiva si analogica, ceea ce le confera o semnificatie nu prea precisa. In schimb, notiunile stiintifice cuprind insusiri esentiale, reflecta legitati ale realitatii, motiv pentru care semnificatia lor este considerata ca fiind mult mai precisa. Copilul poseda, asadar, o suma de notiuni preconceptuale, prestimtifice, pe care invatarea scolara le corecteaza in timp. In acest fel, rezultatele gandirii spontane ajung sa primeasca o formulare rationala. Receptarea corecta de catre elevi a conceptelor specifice unui domeniu de studiu este o intreprindere destul de dificila. Nu de putine ori profesorii se confrunta cu insusirea inexacta a lor, caci, datorita complexitatii, exista pericolul ca elevii sa nu surprinda corect mesajul. Profesorii sunt niste initiati, stapani pe limbajul abstract al disciplinei pe care o predau si capabili de comunicarea verbala. Ei sunt pusi in fata unor elevi care nu cunosc acest limbaj si nu sunt prea pregatiti pentru schimburile verbale. Terminologia specifica poate constitui, astfel, un obstacol in calea invatarii.

Notiunile sint esentiale in efortul depus pentru cunoastere, adica, in pretentia de formula o judecata de valoare si a ajunge, astfel, la adevar. Ele au rolul de a contribui la rescrierea istoriei in functie de timpul si progresul cercetarilor, in functie de cerintele sociale si de nivelul limbajelor culturale si politice. Imbogatirea cercetarii si intelegerii trecutului prin metoda „istoriei conceptuale” vine in intimpinarea aspiratiilor timpului prezent. Prin deconstructia conceptelor, noua abordare cauta sa contribuie la „demitizarea trecutului”, la reformarea limbajelor si la aflarea solutiilor pentru viitor.Intr-un asemenea caz, analiza ar urma sa acorde interes puterii reflexive si formatoare a limbii. In Romania, aidoma Germaniei de dupa 1945, importanta este crearea premiselor pentru o cultura politica pluralista prin constiinta limbii. Cimpurile lexicale care descriu „lumi” plurivalente in care se reflecta ideologii. Romania este o tara a influentelor culturale diverse, fapt ce se reflecta pe de-o parte in materialul lexical, iar pe de alta parte in consecintele istorico-sociale. In limba romana pot fi descoperite suprapunerile conceptuale din care rezulta inegalitatile temporale ale diverselor regimuri politice sau incompleta modernizare Notiunile au o functie de semnalizare pentru cei din imediata apropiere ori pentru cei de aceeasi orientare, insa nu vizeaza o comunicare de la elite spre publicul larg. De aceea, istoria conceptuala va tinde sa lamureasca rolul comunicarii in cultura romana, sustinind ideea recuperarii trecutului prin descifrarea incarcaturii istorice, politice si sociale a notiunilor fundamentale, iar istoriografia, stiintele social-politice si filozofia au foarte mult de cistigat prin profesarea ei. Deconstructia conceptelor vizeaza constientizarea mesajelor lor si permite cautarea de noi reprezentari ale identitatii si ordinii sociale potrivite din punct de vedere lingvistic. Istoria conceptuala va permite o relatie mai prudenta in ceea ce priveste limbajul, vizind imbogatirea culturii si schimbarea reflexelor mentale[191].

In mediul romanesc, multe concepte sunt controversate si, de aceea, ele provoaca dispute politice. Distingand mai precis trecutul prin stapanirea notiunilor si prin capacitatea de teoretixare, scrisul istoric se imbogateste in nuante si claritate, precum si in explicarea si intelegerea faptelor si a contextului in care s-au petrecut acestea. El valorifica experientele trecutului cu gandul la innoirea stiintei si a culturii, la impactul asupra societatii si politicii .



7.2. Amprenta istoriei asupra notiunilor


Istoria este stiinta care se ocupa de dinamica temporala a unor obiecte individuale , avand in centrul sau omul si activitatea lui transformatoare, istoria contribuie la formarea personalitatii umane prin insasi continutul si natura ei.Istoria incearca sa reconstituie imaginea trecutului. Cunoasterea trecutului nu se limiteaza pur si simplu la naratiune sau reconstituire literara. Istoria se defineste prin adevarul pe care este capabila sa-l elaboreze. In calitatea sa de cunoastere adevarata, istoria este opusa reprezentarilor false sau falsificate ale trecutului, utopiei, istoriei imaginare, romanului istoric, mitului, traditiilor populare, legendelor . Notiunile istorice au deci o prima insusire reprezinta trecutul.

Stiinta umanista prin excelenta, istoria cuprinde in obiectul ei de studiu intreaga bogatie a umanitatii. Oamenii au creat de-a lungul timpului numeroase lucruri, care au ajutat la perpetuarea umanitatii. Edificiul cunoasterii presupune insusirea a numeroase notiuni; notiuni, care provin din diverse domenii ale cunoasterii. El descopera adesea notiuni atit de confuze, incit se afla in situatia unui padurar, care trebuie sa taie carari drept prin desisul codrului, sau cel putin sa inlature maracinii din cale[195].Invatarea si intelegerea notiunilor devine importanta deoarece fara notiuni nu este posibila captarea sensurilor in domeniul cunoasterii. Scopul istoriei este de a oferi perspective asupra integralitatii si esentialitatii existentei. Acest scop nu poate fi realizat prin adunarea datelor din diverse domenii, ci prin generalizarea si extrapolarea lor.

Pentru a reconstitui trecutul, caracteristicile sale definitorii, evenimentele istorice care i-au marcat dinamica, istoricul are nevoie de informatii despre acesta, cu alte cuvinte de fapte istorice . Istoria este expunerea sistematica a faptelor.

Caracterul complex al notiunilor istorice se datoreaza si faptului ca aceasta stiinta nu studiaza fenomenele izolat, ci intr-o stransa interdependenta si inlantuire cauzala intre ele, asa cum se petrec si in realitate. Se succeda in timp intr-o anumita ordine. Astfel notiunile apar ca premise pentru aparitia altora.

Prezentarea evenimentelor sunt inlantuite, in ordinea in care au avut loc, notiunile istorice nu se prezinta izolat, ci ordonate si ierarhizate intr-un sistem; fiind grupate pe epoci istorice. Notiunile istorice apar asadar ca amprente ale epocilor istorice. Astfel notiunile au trasaturi si caracteristici proprii, si anume: poarta amprenta orizontului de interpretare al epocii, al subiectivismului si intereselor prin care sunt percepute si filtrate evenimentele. Sunt puternic influentate de mentalitatile dominante din epoca.

Despre faptele istorice aflam din izvoare, deoarece realitatea trecuta nu mai exista, ea trebuie reconstituita element cu element. Dar in izvoare istorice exista doar urme ale acesteia. Pentru aceasta este nevoie de interpretare, a determinarii semnificatiilor , deci de intelegerea notiunilor istorice.

Istoria opereaza cu fapte, evenimente, procese.Faptele cuprinse pot infatisa evolutia intregii omeniri sau istoria unuia sau a mai multor popoare, pot avea ca obiect o institutie sau un anumit domeniu . Din acest motiv ele nu pot fi reproduse in fata elevilor, ci numai evocate prin cuvant si imagine.

Notiunile de istorie au un specific aparte impus de materialul ale carui insusiri le generalizeaza. Notiunile de istorie generalizeaza date, fapte, evenimente petrecute in viata societatii intr-un timp mai mult sau mai putin indepartat, in ceea ce au ele specific, esential.

Notiunile de istorie au o sfera deosebit de cuprinzatoare, integrand fapte si evenimente care se intind in timp si spatiu pe perioade foarte mari in istoria dezvoltarii sociale.

Particularitatile fenomenelor istorice de a se desfasura intr-un anumit spatiu geografic. Astfel avem de-a face cu evenimente care au avut loc in Orientul antic, in Grecia antica, sau in Roma antica.

Terminologia istorica s-a constituit de-a lungul timpului, termenii istorici sunt intrebuintati cu sensuri diferite de la o epoca la alta, intelesul lor modificandu-se pe masura progresului cunoasterii si experientei umane. Notiunea de arta ce s-a fixat dupa o evolutie de doua milenii a capatat urmatoarele proprietati: mai intii, implicarea artei ca parte integranta a culturii; apoi faptul ca arta a fost generata de pricepere; in al treilea rind convingerea ca datorita particularitatilor sale ea constituie un fel de provincie distincta in lume; si in fine, faptul ca tinde sa dea viata operelor de arta; in operele de arta rezida sensul ei, pentru aceste opere e pretuita; denumirea de „arta' e data operelor artistului si nu numai priceperii lui[199].

Scrierile istorice au mai consacrat termeni ca: confuncianism, brahmanism, budhism, elenism, crestinism, mahomedanism, etc. In esenta si inainte de toate, acesti termeni reprezinta curente de idei, conceptii generale de viata, doctrine morale si politice, dar ele denumesc sau reprezinta de asemenea perioade istorice, adica durate cronologice in care aceste conceptii au dominat viata sociala in asa masura incat, fara considerarea lor, perioadele respective nu pot fi cunoscute. In concret, n-am putea intelege si n-am putea considera ca cunoastem anumite secole din istoria Chinei fara a tine cont de Confucianism, istoria Indiei fara brahmanism, istoria multor tari din Asia fara budism, a Orientului apropiat fara elenism. Desi acestea caracterizeaza viata sociala si politica numai in anumite zone si secole, ele au avut sau au consecinte si influente incontestabile pentru alte tari si secole

Istoricul complet nu va fi doar un cercetator atent al izvoarelor ci si un scriitor de profunzime. El trebuie sa acorde o atentie speciala nu doar continutului ci si formei naratiunii istorice. Publicand esenta cercetarilor sale, istoricul devine preocupat si de stilul sau limbajul pe care il utilizeaza. El trebuie satina seama de publicul caruia i se adreseaza, sa ajusteze limbajul potrivit necesitatilor, fara a altera prin aceasta caracterul obiectiv al expunerii. Asteptam, in general de la limbajul istoricului, exactitate, limpezime, intuitie, inteligenta. Ne intrebam insa daca istoricul dispune de un limbaj de specialitate, dupa modelul altor stiinte (dreptul, economia, sociologia sau medicina) ?

Istoria ramane un domeniu al cunoasterii apropiat de existenta propriu-zisa a omului. Limbajul istoricului imprumuta adesea notiuni cu un sens de acoperire mai larg in sfera experientelor cotidiene. In plus, se stie ca istoria predispune la studii interdisciplinare, fapt care explica folosirea sau asimilarea unor concepte utilizate preponderent in alte domenii. Istoria nu dispune de un limbaj propriu numai al ei. Notiune de lege ( de exemplu ), care in domeniul stiintelor juridice detine semnificatii dintre cele mai precise, intr-o naratiune istorica poate fi utilizatasi cu alte intelesuri (legea divina, legile naturii, etc.) decat cele strict juridice. Limbajul utilizat de istoric implica notiuni sau concepte polisemantice. Intelesul lor poate fi descifrat prin raportarea la context sau epoca. Limbajul istoricului include termeni de epocasi este firesc sa ne intrebam daca trecutul devine mai inteligibil in exprimari arhaizante sau in forma unei naratiuni adaptate la grila de lectura sau exigentele contemporanilor? Este important ca istoricul sa stapaneasca nu doar intelesul de moment al unei notiuni istorice ci si evolutia semnificatiilor sale in timp.In acest fel, el redescopera pentru posteritate trecutul, oamenii si limba pe care acestia o utilizau. Exista situatii in care necesitatea explicarii unor notiuni se impune de la sine. Ce ar putea intelege un contemporan mai putin initiat in domeniul istoriei din notiuni precum ratiunea de stat, echilibru de forte sau monarhie absolutista daca nu ar primi explicatii suplimentare de natura juridica, politica sau contextual istorica ? Limbajul de epoca reflecta gandirea oamenilor, felul in care intelegeau sa se raporteze la diferite realitati. Nu intotdeauna vom putea gasi un echivalent contemporan pentru o notiune dintr-o alta perioada istorica, ce si-a pierdut astazi din actualitate. Este necesar ca istoricul sa deprinda intelesul acestor termeni si apoi sa-l prezinte contemporanilor intr-o formula inteligibila care nu presupune alterarea intelesului lor originar. Pe de alta parte, nici nu putem reflecta realitati din trecut folosind termeni straini de perioada sau problema cercetata. Idealul oricarui istoric este de a descrie realitatea trecuta asa cum ar fi descries-o un martor ocular


7.3. Notiuni istorice fundamentale


In cadrul lectiilor de istorie, incepand din clasa a IV-a si pana la terminarea liceului, profesorul formeaza elevilor numeroase reprezentari, notiuni si deprinderi practice care le sunt necesare acestora atat in timpul cat se afla in scoala cat si in viata.

In cadrul notiunilor istorice se pot distinge, in functie de perceptibilitatea lor:

A) Notiuni istorice abstracte, care se refera la procese, fenomene istorice ce nu se percep cu simturile:romanizare, continuitate, formarea popoarelor, etc.

B) Notiuni istorice concrete, care se refera la obiecte si fenomene ce se percep in mod direct cu simturile:Stefan cel Mare, al doilea razboi mondial.

In functie de timpul istoric la care se refera:

A) Notiuni istorice specifice preistoriei: epoca bronzului, neolitic.

B) Notiuni istorice specifice antichitatii: Iliada, faraon.

C) Notiuni istorice specifice epocii medievale: domeniu feudal, tarani dependenti

D) Notiuni istorice specifice epocii moderne: burghezie, iluminism

E) Notiuni istorice specifice epocii contemporane: razboi rece, comunism

In functie de domeniul cunoasterii la care se refera:

A) Notiuni cu privire la timpul istoric si spatiul istoric: era crestina

B) Notiuni cu privire la viata economica: targ

C) Notiuni cu privire la viata sociala: muncitori

D) Notiuni cu privire la organizarea statala si politica: monarhie

E) Notiuni cu privire la viata culturala si religioasa : schisma

In functie de apartenenta la domeniul istoriei, notiunile se impart in:

A) Notiuni specifice istoriei: sunt reprezentate de notiuni care se intalnesc numai in legatura cu procesele, evenimentele si faptele istorice: descalecat, continuitate, preistorie, etc.

B) Notiuni nespecifice istoriei: sunt reprezentate de notiuni care se intalnesc si in alte domenii ale stiintei:capitalism in economie, parlament in stiinta politicii, stil gotic in arta.




Notiuni cu privire la timpul istoric si spatiul istoric



universala


Istorie nationala


locala


Izvoare nescrise

Izvoare istorice

Izvoare scrise


arheologia Era necrestina / i.e.n inainte de Hristos

Stiinte auxiliare numismatica era

(ajutatoare) Era crestina / e.n / dupa Hristos

cronologia

epoca

mileniu

secol / veac

deceniu

an

luna

saptamana

zi



Epoca straveche / Preistoria


Epoca veche / Antichitatea


Periodizarea istoriei Epoca medievala / Evul Mediu


Epoca moderna


Epoca contemporana



Notiuni cu privire la viata economica



piatra

os

Unelte lemn

metal


Preistorie Tehnici de productie                  focul


culegatori

Ocupatii vanatori

pescari


unelte manuale

Unelte agricole si plug

mestesugaresti

Antichitate

Tehnici de productie forta fizica


agricultura

ateliere mestesugaresti

minerit denar

Ocupatii navigatie moneda

dezvoltarea schimbului daric

troc

Modul de legate de

productie                       agricultura plug de fier sau lemn

Unelte mestesuguri

transporturi

inventii potcoava

atelaj

moara apa /vant

busola

caravella


Evul asolament bienal / trienal

Mediu Tehnici de productie inhamarea calului


fierari

mestesugari dulgheri breasla /

Text Box: ghildee macelari            corporatii

Ocupatii                              constructori

loc desfasurare targ

balciuri / iarmaroace

comert tipuri maritim

uscat

cai de comunicatie drumul matasii


Masina de egrenat bumbacul revolutie agrara

Unelte Seceratoare mecanica

Epoca

moderna                       masina cu aburi revolutie industriala

tren cu aburi revolutia transporturilor

vapor cu aburi



Tehnici de productie diviziunea muncii

Modul de                 cai ferate

productie Ocupatii industria uzina / fabrica



calculatoare

Unelte roboti

Epoca genetica revolutie tehnico-stiintifica         

electronica


contemporana standardizare

specializare

Tehnici de productie sincronizare

concentrare

maximizare

centralizare

Ocupatii servicii de piata






Notiuni cu privire la viata sociala


ginta

Preistorie trib

uniuni de triburi

faraon

Suveran

imparat

Orientul

antic sclavi

Supusi oameni de rand

mestesugari


aristocratie

Atena cetateni

Grecia sclavi


antica spartan

Sparta hiloti

perieci


Antichitate tarabostes sau pileati

Dacia

Comati sau capillati

Clase

sociale                                      patricieni

perioada poporul roman

regala plebei

sclavi

Roma

antica perioada aristocratie nobilime

republica / cavaleri

imperiala oameni liberi

sclavi liberti


sfarsitul coloni arenda

imperiului




-nobil, grof, boier, baron, conte, comite, pan, rajah, samurai

-domeniu feudal

-imunitate feudala

mare

-dupa avere si putere mijlocie

nobilimea mica

laica

-dupa functii

ecleziastica


-avea pamant

taranimea stat

libera -obligatii

biserica


taranimea -locuiau in sate libere/obsti


-nu avea pamant

Evul stat

mediu taranimea

dependenta -obligatii biserica

Clase

sociale                                                                                         nobil bani/cens renta

dijma/produse


munca claca corvezi robota



-locuiau pe mosie/domeniu


negustori

Elite: patriciat bogati

mestesugari


profesori

orasenimea Patura intermediara:liber-profesionistii notari

medici

ateliere

Plebe urbana:lucratori mine

ocne



seniori


relatii feudale feud consilium et auxilium = cavaleri



vasali



burghezia

proletariat industrial / muncitorimea

Epoca fermieri

moderna arendasi

Clase       zilieri


sociale

Epoca salariati

contemporana someri



Notiuni cu privire la organizarea statala si politica



oras-stat

forme regat

imperiu

Orientul

antic organizare noma-nomarh

administrativa satrapie-satrap



monarhie

sistem aristocratic

tirania

forme oligarhia

democratia

Grecia

antica arhonte

adunarea poporului:ecclesia

institutii areopag

consiliul celor 500:bule

Antichitate consiliul strategilor:strategikon


regat

republica

forme principat

imperiu


senat

Roma consulat

antica institutii triumvirat

dominat

tetrarhie


organizare imperiale

administrativa provincii

senatoriale







regat-rege

imparat

imperiu sultan

tar

sah


principat-principe

forme monarhie voievodat-voievod

(monarh) cnezat-cneaz

hanat-han

emirat-emir


pamantean

domn fanariot

regulamentar



papa ,,rege neincoronat


republica aristocratica doge


Evul

organe parlament

Mediu                           de stari generale ban

institutii conducere cortes vornic

dieta logofat

divan-sfat domnesc vistier

seim stolnic

Reichstag postelnic

biserica comis

scoala spatar

cavalerie hatman

portar

armata paharnic


infanterie

comitat-comite

ducat-duce

marca-markgraf

pasalic-pasa

Organizare administrativa-teritoriala sangiac

(organe locale de conducere)                       raia

judet-jude

tinut

scaun

gubernie


monarhie absoluta

constitutionala


forme dictatura protectorat lord protector


republica federala presedinte


Camera

Parlament lorzilor

Camera

comunelor

putere Senat

legislativa

Congres

institutii organe de principiul Camera

conducere separarii Reprezentantilor

Epoca puterilor

in stat

Putere cabinet prim-ministru

moderna executiva guvern

putere instante judecatoresti

judecatoreasca Curtea suprema de justitie


Declaratia drepturilor 1689

legislatie-lege cod de legi Declaratia independentei coloniilor constitutie engleze din America 1776

pravila Diploma leopoldina 1691

Conventia de la Paris 1858

Codul civil francez 1804


Organizare administrativa-teritoriala statele americane

(organe locale de conducere) departamente franceze

dominion

State democratice


forme comunism

Epoca State totalitare fascism

national-socialismul / nazism

contemporana

sector

Organizare administrativa-teritoriala raion

(organe locale de conducere) regiune



Notiuni cu privire la viata culturala si religioasa



piatra

os

ceramica

material de scris lemn

metal

Scriere         papirus

pergament

hartie


pictografica

tipuri de scriere hieroglife

cuneiforma

scriere chineza


pesteri

Preistorie civila locuinte locuinte lacustre

colibe

palat

far

turn

apeduct

pod

civila columna

amfiteatru

teatru

terma

mausoleu

Antichitate for/forum

Arta             Arhitectura agora

ziggurat

templu

pagoda

religioasa piramida

catacombe


castru

militara arc de triumf


stiluri doric

ionic

corintic




civila palat

conac

hipodrom


biserica

manastire

religioasa moschee

catedrala / dom


Evul mediu castel

militara cetate


carolingian

romanic

gotic

bizantin

stiluri arabesc

renastere

moldovenesc

brancovenesc

baroc


civila palate

Epoca parcuri publice

moderna gradini

ateneu


stiluri clasic


civila: zgarie-nori

Epoca

contemporana stil: international



statuie

Sculptura basorelief

friza

bust


desene rupestre

ulei

Pictura fresca

acuarela

miniatura

gravura




ceramica-olarit

mobilier

Arte decorative tapiterie-covor

imbracaminte

podoaba-bijuterii

purpura

mosaic



religioasa: Biblia

Antichitate Istorica: anale

dramatic: tragedii

comedii


Literatura

religioasa istorii ecleziastice

Evul mediu lucrari teologice

poeme si piese de teatru


laica poezii de dragoste si de petrecere

poeme cavaleresti

jocuri teatrale

roman de curte


istorica cronici



fabule

Epoca poezia lirica

moderna romantism

realism

simbolism



Preistorie forme incipiente ale religiei

Credinte in forte supranaturale


zoomorfism

antropomorfism

Religie politeism brahmanism

budism

Antichitate

mozaic

monoteism crestinism

mahomedanism/Islamism



ortodoxa

1054 marea schisma            

catolica


ordine ospitalieri

secolele XI-XIII cruciade calugaresti templierii

teutonii

Evul (ioanitii)


luteranism

mediu reforma calvinism

anglicanism


secolul XVI

Inchizitie

Contrareforma Index al cartilor interzise



Epoca unita (greco-catolica)

moderna


papa

patriarh

Ierarhie religioasa – cler mare mitropolit

cardinal

episcop (vladica)

staret de manastire


mic preot

calugar


Ateism-ateu



.4. Limbajul istoricului


A scrie despre menirea istoricului implica totusi o mare controversa: menirea istoricului de odinioara sau a istoricului contemporan? Menirea esentiala a istoricului indiferent de perioada este reconstituirea adevarului despre trecut. Efortul sau creator se afla in slujba adevarului. Stim astazi ca nu exista doar un singur adevar despre trecut ci adevaruri. Ele reflecta viziuni diferite asupra aceluiasi fenomen explorat. Mult timp s-a crezut ca o alta misiune importanta aistoricului este aceea de a-i indruma pe contemporani. In masura in care istoria propunea un tezaur pretios de experiente umane, istoricul devenea un fel deinvatator al natiei. Vorba sa dobandea acea greutate specifica invataturilor transmise de stramosi. Stim astazi ca istoria isi pastreaza vocatia instructive-moralizatoare doar in masura in care oamenii continua sa mai creada in obiectivitatea judecatilor sale. Proba adevarului, a onestitatii ramane decisiva inprivinta perceptiei istoriei in mediul social. Este cert ca viziunea istoricului contemporan in raport cu menirea ce ii revine este deosebit de complexa. Ea difera in functie de situatie sau context. Daca ar fi sa ascultam pe fiecare dintre istoricii contemporani nu am putea identifica una si aceeasi menire pe care o are de indeplinit istoricul.Vom constata registre diferite, prioritati de cu totul alt fel. Am putea descoperi ca istoricul ramane de fapt vesnicul povestitor, ca menirea sa este de a relata ce s-a petrecut; sau am putea constata ca dimpotriva menirea istoricului ramane dedicata exclusiv interpretarii, analizelor, problematizarii. Am putea afla daca istoricul mai are sau nu posibilitatea de a indeplini rolul traditional de invatator prin experienta al natiei sale, sau rolul sau social este complet irelevant. Dilemele prezentului modifica perceptia in legatura cu menirea istoricului. Uneori rolul istoricului este exaltat, alteori insa rolul lui este aproape ignorat. Ramane astazi o dificila provocare ( mai ales in cazul societatii romanesti ) masura in care contemporanii mai pretuiesc istoria si menirea celui care o scrie. In ceea ce ne priveste ne place sa credem ca istoria nu a pierdut nimic din valoarea si parfumul ei de altadata








Capitolul VIII

Modele didactice de operationalizare a notiunilor la lectia de istorie


8.1 Cadrul teoretic al problemei


In perspectiva educationala, invatarea notiunilor este calea de acces catre un anumit domeniu al cunoasterii.In orice demers de invatare a unei discipline trebuie cunoscute si intelese clar notiunile sale specifice, care servesc drept baza pentru forme superioare de invatare. Despre insemnatatea acestui prim pas, Al. Gavenea scrie: „insusirea notiunilor de catre elevi si formarea unor capacitati de a opera pe plan notional au o mare importanta pentru educarea spiritului stiintific si dezvoltarea gandirii conceptuale, pentru formarea capacitatilor de exprimare si comunicare a adevarurilor cunoscute, de argumentare si convingere a altora de adevarurile pe care le sustin. La nivelul teoretic de cunoastere se pot forma capacitati cum ar fi spiritul de sinteza, spiritul sistematic, rigoarea si probitatea stiintifica, capacitatea de asociatie si coerenta in gandire'. Notiunile reprezinta pietrele de temelie ale oricarei discipline, de aceea ,afirma Hans Aebli, in aproape toate programele scolare sarcinile didactice sunt specificate in termenii unor notiuni ce trebuie insusite de catre elevi .

Pe parcursul desfasurarii procesului de invatare, elevii trebuie sa se familiarizeze cu aceasta terminologie, descifrandu-i intelesurile, astfel incat la terminarea invatarii sa stie sa vorbeasca despre ele, sa le explice si sa le aplice. Elevii se angajeaza intr-o activitate de insusire a conceptelor specifice unei discipline de studiu. Dobandirea unei notiuni reprezinta, de fapt, invatarea, ca formare si integrare a unui nou concept intr-o structura cognitiva. Una dintre primele sarcini intelectuale majore ale elevului este insusirea conceptelor, prin intermediul carora accede la cunoasterea de sine si a lumii, conserva cunoasterea si o reproduce. Ausubel si Robinson realizeaza o distinctie neta intre insusirea si formarea conceptelor:„Formarea notiunilor trebuie distinsa de insusirea notiunilor, proces datorita caruia copiii mai mari si adultii invata sensul unei notiuni prin contactul cu definitia ei verbala sau prin intalnirea ei intr-un anumit context verbal'. D.P. Ausubel si F.G. Robinson disting asadar, intre formarea notiunilor, prin descoperirea de catre elevi a caracteristicilor generale si esentiale ale unei clase de stimuli, si insusirea notiunii, prin introducerea definitiei acesteia si asocierea ei cu alte notiuni. In procesul instructiv-educativ elevii ajung la cunoasterea notiunilor fie pe cale inductiva, fie pe cale deductiva. Calea inductiva presupune identificarea si deprinderea caracteristicilor comune unor fenomene, procese, obiecte etc., care mai apoi sunt generalizate asupra intregii clase careia ii apartin.

Atunci cand pentru invatarea unui concept se recurge la calea deductiva, notele definitorii nu mai sunt descoperite pornindu-se de la cazuri particulare, ci sunt prezentate sub forma de definitii, legi, principii. Pornind de la definitii sunt intelese cazurile particulare la care se refera, printr-un transfer de semnificatii de la general spre particular. Pe baza notelor definitorii prezentate in definitie pot fi intelese cazurile particulare la care se refera .

Formarea notiunilor este un proces in cadrul caruia elevul abstrage calitatile esentiale ale unei clase de obiecte si incorporeaza aceste atribute intr-o imagine complexa, care constituie sensul conferit notiunii. Insusirea unei notiuni inseamna preluarea acesteia asa cum este transmisa verbal de catre profesor sau asa cum este intalnita intr-o sursa scrisa si integrarea ei in propriul sistem cognitiv.De fapt, este vorba de distinctia intre invatarea prin receptare si invatarea prin descoperire. Pentru Ioan Neacsu, problema formarii prin instruire a notiunilor se coreleaza cu cea a achizitionarii lor, desi prima implica existenta si a altor notiuni „Cu unele mici diferentieri semantice, termenii de invatarea si formarea conceptelor esentializeaza descrierea aceluiasi complex proces, dupa cum, uneori, pedagogic, prin formarea conceptelor se desemneaza in mod deosebit procesul achizitionarii'[205]. In cadrul invatarii scolare insusirea / formarea notiunilor se realizeaza urmandu-se mai multe strategii sau stiluri cognitive: prin ascultarea formularii lor verbale de catre profesor, prin lectura independenta sau prin reconstructia lor, ca urmare a unei experiente de cunoastere proprie (descoperirea).

Atunci cand informatia este transmisa verbal de catre profesor, formarea notiunilor se bazeaza pe transferul de semnificatii. Profesorul se multumeste sa prezinte o generalizare si sa o defineasca printr-o formulare sintetica a atributelor sale specifice. Daca la copiii mici, precizeaza Ausubel si Robinson, insusirea / formarea notiunilor este legata de generalizarea inductiva, pornind de la experienta concreta, la elevii de varsta mare notiunile pot fi insusite prin asimilare, deoarece acestia sunt capabili de sesizarea directa a relatiilor dintre abstractiuni, fara a mai avea nevoie de suporturi empirice concrete. In cadrul invatarii prin receptare, elevii vor opera direct la un nivel de intelegere abstracta, calitativ superior nivelului intuitiv. Ajunsi in stadiul logic-abstract de dezvoltare, elevii sunt capabili sa-si insuseasca notiuni, care nu au nici o legatura imediata cu obiectele reale. Odata ce se consolideaza o baza solida pentru intelegerea abstracta devine posibila asezarea invatarii pe baze abstracte si verbale. Elevii dobandesc o serie de notiuni abstracte si devin capabili sa manipuleze mintal cu aceste notiuni, fara sprijinul unor suporturi concrete. Noile notiuni sunt integrate de catre fiecare in propria structura cognitiva, in asa fel incat sensul noilor notiuni sa fie asociat, corelat sensurilor anterior stabilite, in incercarea de a le retine, afirma Ausubel si Robinson, elevii pot proceda in doua moduri:

a).daca incearca sa retina notiunea legand-o de ceea ce stiu dinainte si ii dau, in acest fel, un sens, atunci are loc o invatare constienta;

b).daca se multumesc sa o memoreze, fara sa o lege de cunoasterea anterioara, atunci se realizeaza o invatare mecanica;

Elevii se pot stradui, precizeaza autorii invocati, sa-si insuseasca sensuri precise si neechivoce sau se pot multumi cu preluarea pasiva a unor notiuni, care raman vagi si difuze. Ei pot cauta sa traduca noua notiune intr-o terminologie consecventa propriului vocabular si bagaj ideatic sau sa se rezume la incorporarea ei asa cum le-a fost prezentata. Desigur, este de preferat ca atunci cand prezinta noile notiuni profesorul sa procedeze de la cunoscut la necunoscut, valorificand cunostintele si experienta elevilor, ca suport pentru intelegere si interpretare. Intr-o secventa de instruire centrata pe invatarea unei notiuni, profesorul prezinta notiunea, o defineste si, daca se poate, prezinta situatii concrete in care se aplica, urmand ca mai apoi sa creeze si conditii pentru realizarea transferului. In aceasta activitate, el va cauta sa-i atraga si pe elevi sa participe activ. Acestia nu trebuie sa se rezume la o simpla receptare, dimpotriva, in insusirea / formarea notiunii ei pot porni de la exemple, date si fapte concrete, pentru a se ajunge prin operatii de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare la definitia notiunii. Notiunea devine, astfel, o constructie mintala proprie, iar invatarea ei un proces cu adevarat formativ. Prin lectura independenta elevii intra in posesia unor notiuni noi, a caror insusire corecta poate fi ingreunata de o serie de dificultati de intelegere. Pentru depasirea acestora este necesara identificarea semnificatiei pe care autorul o atribuie, a intentiilor sale designative, a exemplelor care ilustreaza conceptul etc. insusirea conceptelor nu se reduce la preluarea lor de-a gata, ci presupune un intreg proces de reelaborare.

Opinia ca notiunile se pot insusi adecvat prin simpla lor preluare a fost supusa unor numeroase critici, care au sublimat faptul ca intelegerea, conditie fundamentala a cunoasterii si invatarii, nu se realizeaza usor pe aceasta cale. Gandirea este mai degraba o activitate constructiva, decat o simpla asociatie de sensuri intelectuale. Cautand sa expliciteze modul in care se realizeaza noile achizitii, teoriile moderne ale invatarii pun accentul in primul rand pe formarea unor conexiuni, structuri si operatii, respectiv pe modul de functionare a acestora. invatarea nu mai este privita doar ca o tezaurizare de date, ci mai ales ca proces formativ de redescoperire a cunostintelor. O activitate intelectuala in cursul careia se formeaza noile notiuni.         Iata cum descrie Miron Ionescu acest proces:

„Formarea / generalizarea consta in actiuni mintale de reexaminare, restructurare si sistematizare desfasurate in vederea descoperirii notelor esentiale si caracteristice, a relatiilor dintre acestea, a denumirii si definirii lor. Gandirea elevului se ridica de la nivelul concret la nivelul abstract, intrucat el constientizeaza insusirile, raporturile si relatiile pe care le-a descoperit. Elevul se apropie in acest moment de stadiul formarii notiunilor. Notiunile reflecta notele esentiale si caracteristice ale unei clase de obiecte, fenomene, procese, precum si relatiile ce se stabilesc intre ele. Este gresita conceptia conform careia notiunile se formeaza printr-o simpla insumare a perceptiilor si reprezentarilor. Trecerea de la acestea la notiuni presupune un proces de abstractizare si generalizare, cu ajutorul caruia sunt desprinse notele esentiale si caracteristice obiectelor, fenomenelor, proceselor. Formarea notiunilor nu este doar rezultatul selectiei insusirilor cuprinse in perceptii si reprezentari, ci presupune prelucrarea materialului adunat si transformarea lui in notiuni gratie activitatilor de abstractizare si generalizare care au loc la nivelul gandiri'.

Formarea notiunilor, precizeaza Miron Ionescu, este realizabila in doua moduri:

1).Inductiv - atunci cand se porneste de la fapte concrete si, prin intermediul operatiilor gandirii, se ajunge la definitia notiunii;

2).Deductiv - cand se porneste de la definitia notiunii, care se ilustreaza cu ajutorul faptelor si se extinde la o serie de cazuri particulare, diferentimdu-se intre acestea;[206]


In formarea cunostintelor, a prototipurilor si a conceptelor, elevul avanseaza prin aproximatii succesiv. Este vorba de patru niveluri si anume: (1) nivelul concret, (2) nivelul identificarii, (3) nivelul clasificator si (4) nivelul formal. Fiecare nivel inglobeaza pe cel precedent si il depaseste, ceea ce nu inseamna ca insusirea unei notiuni nu s-ar putea situa - la o anumita varsta - direct la un nivel superior (clasificator sau formal). La nivelul concret intalnim termenul corespunzator dar acesta este simpla eticheta verbala aplicata unui lucru (prototip); elevul recunoaste un obiect intalnit in experienta anterioara, il distinge de celelalte si ii atribuie denumirea adecvata. De exemplu, scolarul mic recunoaste un triunghi, il alege corect din colectia de piese aflate la indemana, fara sa fie in masura sa-i dea o definitie. Este, in continuare, nivelul prototipului. Procesul ca atare imbina un cuvant-eticheta cu o perceptie sau reprezentare. Nivelul identificarii presupune recunoasterea aceluiasi obiect - denumit printr-un termen dat - in diferite ipostaze spatio-temporale sau fiind perceput in modalitati senzoriale diferite (vizual, auditiv, tactil etc.). Intervine un element de generalizare intrucat lucrul, desi in ipostaze sau forme diferite, este considerat acelasi. De exemplu, masa de lucru, masa de la cantina, masa rotunda etc. sunt cuprinse sub aceiasi termen, conturand un portret rezumativ, fara a alcatui propriu-zis clase. Nivelul clasificator se caracterizeaza initial prin capacitatea elevului de a subsuma aceluiasi termen doua sau mai multe exemple distincte - pe baza unor atribute direct perceptibile -, fara a putea justifica clasificarea insasi, intr-o colectie de obiecte, elevul separa corect exemplarele care ilustreaza un concept - reperand pe celelalte ca fiind diferite sau „non-exemple' - dar nu reuseste sa dea o definitie.In sfarsit, la nivelul formal, scolarul poate lamuri precis conceptul in termenii notelor sale definitorii, reusind sa evalueze corect exemple si contraexemple (prezentate sau numai descrise) in functie de atributele esentiale cuprinse in definitia stiintific acceptata; de asemenea, conceptul devine operant in rezolvarea de probleme[207].

Dupa varsta prescolara sensurile multor denumiri de notiuni sunt invatate prin definitii sau prin intalnirea acestori denumiri in context specific. Definitia ofera celui ce invata atributele distinctive, exprimate in termeni déjŕ insusiti constient. Ori de cate ori atributele distinctive ale unei notiuni nu sunt descoperite de cel ce invata, ci ii sunt prezentate sub forma de definitie, invatarea notiunilor astfel rezultata se numeste asimilarea notiunilor


Pentru insusirea temeinica a acestora trebuie indeplinite cateva conditii:

- sa se intemeieze pe reprezentari care le lamuresc continutul;

- sa fie cunoscut intregul sistem din care face parte notiunea respectiva;

- sa fie aplicate intr-un exercitiu practic.













PROIECT DE LECTIE


Disciplina Istorie

Clasa: a V-a

Unitatea de invatare Introducere in studiul istoriei

Tema lectiei Istoria ca stiinta; Cronologia

Tipul lectiei predare – invatare – evaluare

Obiectivul fundamental al lectiei: formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de invatare ale elevilor, in vederea dobandirii de catre acestia a continuturilor specifice despre stiinta istoriei si dezvoltarea gandirii istorice

Obiective operationale

La sfarsitul lectiei, elevii sa fie capabili:

O1-sa defineasca obiectul stiintei istorice.

O2-sa identifice principalele categorii de izvoare istorice.

O3-sa enumere stiinte auxiliare

O4-sa opereze cu notiunile de deceniu, secol, mileniu, intr-un exercitiu de incadrare temporala

O5-sa aprecieze importanta izvoarelor istorice.

Metode si procedee conversatia, explicatia, demonstratie.

Forme de organizare activitate frontala, pe grupe si individuala

Mijloace de invatamant

-Liuba Ghiorghita, Sorin Oane, Istorie.Manual pentru clasa a V-a, Editura Teora, Bucuresti, 2001, p.4-8

-Zamfir Catalin, Filozofia istoriei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.

-plansa cu clasificarea izvoarelor istorice

-plansa cu stiintele auxiliare ale istoriei

-plansa cu axa timpului istoric


Momentele

lectiei

Obiective operationale

Activitatea profesorului

Activitatea

elevului

Strategii

didactice

Mijloace de invatamant

Evaluare

Moment

organizatoric


-noteaza absentele

-pregatirea documentelor scolare


1 min.

atentionare

Anuntarea lectiei

noi si precizarea obiectivelor;

Trecerea de la

ceea ce stiu elevii

la ceea ce trebuie

sa invete

(Captarea atentiei)


-scrie titlul pe tabla

Se vor proiecta imagini in Power Point



-scriu titlul lectiei in caiete

Vor urmari cu atentie imaginile proiectate

observarea

2 min

Aprecierea atentiei si implicarii

Dobandirea de noi cunostiinte

(Dirijarea predarii-invatarii)

-Definirea istoriei



-Izvoare istorice






-Stiinte auxiliare.








-Epocile

istorice





O1



O2






O3




O4






O5

-Priviti imaginile

-Cine sunt oamenii din imagini?

-Cand au avut loc evenimentele din imaginile prezentate?

-izvoare istorice:

a)izvoare scrise

b)izvoare nescrise




stiinte auxiliare:

numismatica, cronologia.

Cronologia

-anul

-deceniul

-secolul (veacul)

-mileniul

-i.Hr

-d. Hr

Epocile istorice

-preistoria

-antica

-medievala

-moderna

-contemporana

-Privind imaginile, elevii raspund:

-Imaginile reprezinta regi/regine/ daci/romani

-Evenimentele au avut loc in trecut.

-identifica principalele tipuri de izvoare folosind plansa cu clasificarea izvoarelor istorice

-elevii vor avea la dispozitie plansa cu stiintele auxiliare ale istoriei identificand doua stiinte auxiliare ale istoriei

-elevii vor avea la dispozitie plansa cu axa timpului istoric, descriind instrumentele de masurare a timpului

-elevii vor observa limitele principalelor epoci istorice

conversatia





explicatia


demonstratia













30-35 min







-plansa cu clasificarea izvoarelor istorice



plansa cu stiintele auxiliare ale istoriei

plansa cu axa timpului istoric


Evaluare orala

1.Alegeti raspunsul corect:

a)trecut

b)prezent

c)viitor

2.Uniti prin sageti: izvoarele scrise cu:

carti

harti     

arme                         

3.Completati spatiul liber:

Cronologia studiaza .

4.Din ce secol face parte anul 2010?

5.In ce epoca istorica suntem? ..


Fixarea cunostiintelor

O1,O2,O3,O4

-imparte elevilor fisa de lucru

-rezolva sarcina primita


10 min.

-evaluarea scrisa

Evaluarea

lectiei


Apreciaza contributia elevilor la desfasurarea lectiei, motivatia si implicarea acestora



1 min






Fisa de lucru

1. Completati spatiile punctate :

Numismatica studiaza . . . . . .

2. Scrieti notiunea potrivita pentru urmatoarea definitie :

Stiinta istoriei care studiaza epocile istorice

3. Descrieti folosind cuvintele voastre ce este istoria?


4. Alcatuiti cate o propozitie cu notiunile: preistorie, mileniu.

PROIECT DE LECTIE


Disciplina Istorie

Clasa a VI-a

Unitatea de invatare Revolutii ale epocii moderne

Tema lectiei Revolutia americana

Tipul lectiei evaluare-predare-invatare

Obiectivul fundamental al lectiei: formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de invatare ale elevilor, in vederea dobandirii de catre acestia a continuturilor specifice despre revolutia americana si dezvoltarea gandirii istorice.

Obiective operationale

La sfarsitul lectiei, elevii sa fie capabili:

O1-sa opereze corect cu termenii: revolutie, constitutie, George Washington, Curtea Suprema de justitie, Declaratia de independenta, iluminism, colonisti

O2-sa localizeze coloniile americane folosind harta astfel incat sa enumere 3 colonii

O3-sa explice cauzele revolutiei americane

O4-sa interpreteze Constitutia Statelor Unite ale Americii folosind un fragment astfel incat sa enumere principalele prevederi ale constitutiei americane

O5-sa aprecieze importanta revolutiei americane.

Metode si procedee: explicatia, conversatia, demonstratia;

Forme de organizare activitate frontala, activitate individuala;

Mijloace de invatamant

-Liviu Burlec,Liviu Lazar, Bogdan Teodorescu - Istorie.Manual pentru clasa a VI-a, Editura ALL, 2001, p.167-169

Rene Remond, Istoria Statelor Unite ale Americii

-America de Nord,Harta fizica si politica

-videoproiector

-calculator

-imagini




Momentele lectiei

Ob. op.

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Strategii didactice

Mijloace de invatamant

Evaluare

a)Moment organizatoric


-noteaza absentele

-verifica mijloacele de invatamant

-se pregatesc pentru lectie


-1 min.


b)Consolidarea si evaluarea temei precedente :

Iluminsmul

O1

-ce este iluminismul?

-ce sustine Montesquieu ?

-care au fost caracteristicile domniilor fanariote ?

-elevii raspund la intrebarile profesorului oferind raspunsuri corecte si complete


Conversatia

examinatoare

Explicatiile elevului

-5 min

-aprecierea raspunsurilor

c)Anuntarea lectiei noi si precizarea obiectivelor ;

Trecerea de la ceea ce stiu elevii la ceea ce trebuie sa invete (Captarea atentiei).

O1

-prezinta tema lectiei noi si precizeaza obiectivele operationale

-scrie titlul lectiei pe tabla

Se vor proiecta imagini in Power Point si film didactic cu sosirea lui Cristofor Columb in America


-sunt atenti la profesor


-scriu titlul lectiei pe caiete

Vor urmari cu atentie imaginile proiectate




-conversatie

-4 min.

-aprecierea atentiei

d)Dobandirea de noi cunostiinte

1.Coloniile engleze din America de nord

2.,,Ruptura’’ de Anglia


3.Declaratia de independenta

si razboiul



4.Constitutia S.U.A

O1



O2




O3



O1





O4


O5


-dupa 1492 in America au venit numerosi colonisti

-de ce coloniile erau conduse de regele englez?


-care sunt evenimentele care au marcat ,,ruptura’’de  Anglia?

-care sunt principalele prevederi ale declaratiei?

-unde au avut loc principalele lupte?

-dupa victorie noul stat  a adoptat o Constitutie.

-care sunt prevederile ei ?

-completeaza fisa de lucru nr.1


-elevii consulta grafic cu structura populatiei din America

-alcatuiesc o axa cronologica a evenimetelor

-consulta fragmentul cu declaratia de independenta

-consulta harta


-elevii consulta articolele din constitutie, pag. 170 din manual

-folosesc harta celor 13 colonii

-demonstratie

-conversatie

-grafic cu structura populatiei



-cronologie, din manual, pagina 168

-completeaza fisa nr.3



-conversatie

-completeaza fisa nr.4


-5 min.







-5 min.

-completeaza fisa nr.2

-5 min.





-10 min.




-evaluare orala



-aprecierea capacitatii de orientare pe harta

-aprecierea implicarii


-evaluarea capacitatii de analiza



- evaluarea capacitatii de analiza


e)Fixarea cunostiintelor

O1,O2,O3,O4,

-imparte test

-rezolva sarcina primita


10 min.

-evaluarea raspunsurilor

-feed-back

f)Evaluarea cunostiintelor



-formuleaza aprecieri asupra participarii elevilor la lectie.



-1 min


Fisa nr. 1 Coloniile engleze din America de nord


1)Caracteristici: -asezare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-populatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-ocupatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

2)Conducerea:

- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Fisa nr. 2 Ruptura de Anglia:



Fisa nr. 3 Declaratia de independenta si razboiul


1.Declaratia de independenta



2.Razboiul de independenta:

-lupte: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

conducatorul americanilor: . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..


Fisa nr. 4 Democratia americana


-Constitutia din 1787

. .. . . . . . . . . ..

-puterea legislativa: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .


-puterea executiva: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

puterea judecatoreasca:







TEST


I(1,5x3p).Completati propozitiile:

1.Teritoriile engleze din America de Nord cuprindeau, la mijlocul sec. XVIII..colonii

2.In 1776 reprezentantii coloniilor engleze din America s-au reunit in Congresul de la..

3.Potrivit Constitutiei S.U.A puterea legislativa era detinuta de un..


II.(1x2p) Incercuiti varianta corecta

1. Batalia decisiva a avut loc in 1781, la: a.Lexington b.Saratoga c. Yorktown

2.Guvernul de la Londra a recunoscut independenta coloniiloe engleze prin tratatul de la:

a.Londra b. Versailles c.Saratoga


III.(1p)Relatati faptele petrecute in decembrie 1773 la Boston precizand si denumirea sub care este cunoscut in istorie acest eveniment.


IV (0,5x3p)Enumerati trei prevederi a constitutiei americane



Oficiu 1p





PROIECT DE LECTIE


Disciplina:Istorie

Clasa:a VII-a

Unitatea de invatare:Lumea postbelica si problemele sale                       

Tema lectiei:Razboiul rece

Tipul lectiei:de consolidare a cunostiintelor si formare de priceperi si deprinderi

Obiectivul fundamental al lectiei: formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de invatare ale elevilor, in vederea dobandirii de catre acestia a continuturilor specifice despre razboiul rece si dezvoltarea capacitatii de analiza.

Obiective operationale

La sfarsitul lectiei, elevii sa fie capabili:

O1.-sa defineasca notiunile: comunism, razboi rece, NATO, Pactul de la Varsovia

O2.-sa localizeze pe harta principalelor statele care au luat parte la ”razboiul rece”

O3.- sa descrie evenimentele ”razboiului rece”, astfel incat sa localizeze pe harta principalele zone de conflict

O4.-sa argumenteze ridicarea zidului Berlinului

O5.-sa prezinte o problema istorica intr-o forma grafica

Metode si procedee expunerea, explicatia, conversatia, tabelul conceptual

Forme de organizare:activitate frontal, pe grupe si individuala

Mijloace de invatamant

-Harta politica a lumii

-Harta Europa in perioada razboiului rece (1945-1989)

-Sorin Oane ,Istorie.Manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas

Maria Ochescu





Momentele

lectiei

Ob.

op.

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Strategii didactice

Mijloace de invatamant

Evaluare

Moment organizatoric


-noteaza absentele

-pregatirea documentelor scolare

Observarea

1 min.

atentionare

Consolidarea si evaluarea temei precedente:





O1





O2

Adreseaza interogatii de control privitoare la continuturile predate si invatate anterior

-Care sunt statele in care regasim regim comunist?

-Care este denumirea oficiala a regimurilor comuniste?

-Care sunt trasaturile regimului comunist?

-Ce impact a avut instaurarea regimului totalitar in Europa de Est?

-In ce tari din afara Europei s-a instaurat comunismul?

Asculta, analizeaza si formuleaza raspunsurile asteptate, fiind indrumati de profesor

-raspund la intrebari

-demonstreaza la harta

-conversatie

-explicatie

5 min.

Harta razboiului rece

Analiza raspunsurilor stimularea elevilor si evaluarea rezultatelor invatarii

Aprecierea capacitatii de

a se orienta

Anuntarea lectiei noi si precizarea obiectivelor;

Trecerea de la ceea ce stiu elevii la ceea ce trebuie sa invete (Captarea atentiei)

O lume divizata. Razboiul rece

O1


O2






O3


-scrie titlul pe tabla

-profesorul adreseaza intrebari elevilor prin care cere sa identifice statele comuniste/statele libere/statele neutre de pe harta razboiului rece

-de ce sunt reprezentate cu culori diferite?

-scriu titlul lectiei pe caiete

-elevii dau exemple

-elevii localizeaza pe harta


-activitate frontala

4 min


-lucrul cu harta

Aprecierea atentiei si implicarii

Dobandirea de noi cunostiinte

(Dirijarea

predarii-invatarii)

30-35 min

A)Formarea celor doua blocuri





B)Razboiul rece








O1


O2









O3


O4



-realizeaza tabelul pe care trebuie sa il completeze elevii

-clasa este impartita pe grupe fiecarei grupe fiind repartizate anumite sarcini

-solicita elevilor sa prezinte informatiile completate in tabel

-care sunt tarile componente celor doua blocuri?

-solicita elevilor sa numeasca aliantele militare?

-profesorul completeaza tabelul clasei

-realizeaza tabelul pe care trebuie sa il completeze elevii

-solicita elevilor sa prezinte informatiile completate in tabel

-care sunt principalele conflicte?

-descrieti evenimentele razboiului rece?

-profesorul completeaza tabelul clasei

-realizeaza pe caiete tabelul si il completeaza

folosind informatiile din manual





-formuleaza raspunsuri

-arata pe harta statele din cele doua aliante militare

-elevii corecteaza eventualele greseli

-realizeaza pe caiete tabelul si il completeaza

folosind informatiile din manual

-formuleaza raspunsuri

-elevii enumera aceste conflicte si le localizeaza pe harta

-elevii corecteaza eventualele greseli

-tabelul conceptelor





-conversatie





-tabelul conceptelor


-conversatie





-descriere

5 min



10 min





Harta razboiului rece


5 min


10 min



Harta politica a lumii





-evaluarea capacitatii de a discerne esentialul de neesential




Aprecierea atentiei si implicarii


-evaluarea capacitatii de a discerne esentialul de neesential







Fixarea cunostiintelor

O1-

O5

-imparte elevilor testul

-rezolva sarcina primita


10 min.

-evaluarea raspunsurilor

-feed-back

Evaluarea lectiei


Apreciaza contributia elevilor la desfasurarea lectiei, motivatia si implicarea acestora



1 min












Formarea celor doua blocuri

Bloc

Tari componente

Alianta militara

Sistem economic

Est

URSS si tarile din estul Europei

Pactul de la Varsovia

comunist

Vest

SUA, Canada si tarile din vestul Europei

NATO

(Organizatia Tratatului Atlanticului

de nord)

capitalist



Confruntari in perioada razboiului rece

Confruntari

Perioada

Tara

Cauze

Urmari

Europa


Germania


Germania se imparte in RFG si RDG

Asia


Coreea

Coreea de Nord invadeaza Coreea de Sud

-razboi nedecis;

create doua state

America


Cuba

Amplasarea rachetelor rusesti

Presedintele Kennedy ameninta cu bomba atomic; rusii retrag rachetele

Africa


Egipt

Nationalizat Canalul de Suez

Sustinuti de rusi, egiptenii resping trupele franco-anglo-israeliene









TEST


I(1,5x3p).Completati propozitiile:

1.Statele capitaliste erau grupate in alianta militara ..

2.Intre 1950-1953 are loc razboiul din ..

3.In Africa conflicte au avut loc in


II.(1x2p) Incercuiti varianta corecta

1. Criza rachetelor din Cuba a avut loc in: a.1961 b.1962 c. 1963

2. Un stat neutru in perioada razboiului rece era:

a. Franta b. Finlanda c. Yugoslavia


III.(1p) Descrieti criza rachetelor din Cuba.


IV (0,5x3p) Enumerati trei evenimente din perioada razboiului rece



Oficiu 1p


PROIECT DE LECTIE


Disciplina:Istorie

Clasa:a VIII-a

Unitatea de invatare Constituirea Romaniei moderne

Tema lectiei Independenta de stat si unirea Dobrogei

Tipul lectiei:de consolidare a cunostiintelor si formare de priceperi si deprinderi

Obiectivul fundamental al lectiei:formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de invatare ale elevilor, in vederea dobandirii de catre acestia a continuturilor specifice razboiul de independenta dezvoltarea capacitatii de analiza.

Obiective operationale

La sfarsitul lectiei, elevii sa fie capabili:

O1.-sa defineasca notiunile: independenta, regat,

O2.-sa analizeze documente istorice

O3.-sa localizeze pe harta principalele lupte din balcani

O4.-sa enumere prevederile Congresului de la Berlin

O5.-sa argumenteze importanta independentei

Metode si procedee expunerea, explicatia, conversatia.

Forme de organizare:activitate frontal, pe grupe si individuala

Mijloace de invatamant

-Harta luptelor din balcani

-Sorin Oane ,Istorie.Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas

Maria Ochescu

-Florin Constantaniu,O istorie sincera a poporului roman



Momentele

lectiei

Ob.

op.

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Strategii didactice

Mijloace de invatamant

Evaluare

Moment organizatoric


-noteaza absentele

-pregatirea documentelor scolare

Observarea

1 min.

atentionare

Consolidarea si evaluarea temei precedente:

Constituirea Romaniei moderne

A)Inceputurile vietii politice moderne

B)Romanii din afara Romaniei






-cum se numea tara noastra?

-de cine era condusa?

-din ce provincii era formata?

-ce provincii se aflau sub dominatie straina?

-raspunde la intrebarile profesorului oferind raspunsuri corecte si complete

-conversatie

-explicatie

5 min.


Analiza raspunsurilor

Aprecierea capacitatii de

a se orienta

Anuntarea lectiei noi si precizarea obiectivelor;

Trecerea de la ceea ce stiu elevii la ceea ce trebuie sa invete (Captarea atentiei)


O1



-scrie titlul pe tabla

-profesorul cere elevilor sa arate vecinii Romaniei la 1866

-ce inseamna independenta


-scriu titlul lectiei in



-consulta dictionar

-activitate frontala

4 min

-lucrul cu harta

Aprecierea atentiei si implicarii

Dobandirea de noi cunostiinte

(Dirijarea

predarii-invatarii)

30-35 min

A)Contextul international


B)Razboiul pentru cucerirea independentei





C)Urmarile independentei







O2






O3



O4


O5





izbucnirea razboaielor in Balcani.

-Rusia intervine, incheind cu Romania o conventie militara.

-Romania atacata de Turcia, isi proclama independenta

-Rusia nereusind sa invinga Turcia cere ajutorul Romaniei

-Romania lupta alaturi de Turcia



-pacea stabilita prin Congresul de la Berlin

-mentioneaza principalele urmari

-elevii realizeaza in caiete axa cronologica

-analizeaza prevederile conventiei

-citesc si analizeaza discursul lui Mihail Kogalniceanu din Adunarea deputatilor

-este analizata telegrama marelui duce Nicolae

-elevii localizeaza pe harta principalele lupte din Balcani

-elevii citesc si comenteaza hotararile Congresului de la Berlin

eaza principalele hotarari ale Congresului.

-noteaza in caiete

-conversatie













-expunere

5 min





5 min





Harta cu luptele din Balcani


10 min





-evaluarea capacitatii de a discerne esentialul de neesential




Aprecierea atentiei si implicarii



-evaluarea capacitatii de a discerne esentialul de neesential

Fixarea cunostiintelor

O1-O5

-imparte elevilor testul

-rezolva sarcina primita


19 min.

-evaluarea raspunsurilor

-feed-back

Evaluarea lectiei


Apreciaza contributia elevilor la desfasurarea lectiei.



1 min









Test de evaluare


I.Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului correct:(5x6p)

1.Romania si-a obtinut independenta luptand impotriva:                            

a)Austro-Ungariei b)Bulgariei c)Imperiului Otoman d)Rusiei

2.Romania si-a proclamat independenta in anul:

a)1859                               b)1877 c)1881 d)1884

3.Independenta Romaniei a fost recunoscuta pe plan international,in anul:

a)1858                               b)1862 c)1878 d)1918

4.Romania si-a proclamat independent in timpul domniei lui:

a)Carol I b)Carol al II-lea c)Ferdinand I d)Mihai I

5.La Plevna,armata romana obtine victoria asupra fortelor:

a)austriece b)germane c)otomane d)rusesti

II.Completati spatiul liber cu cuvintele din lista: :(6x5p)

La 9 mai 1877,Romania si-a proclamat . . . . . . . . . . . .fata de Imperiul . . . . . . . . . ..A participat la . . . . . . . . .din Balcani,alaturi de . . . . . . . rusa.Domnitorul . . . . . . . . . . . . ..a condus operatiunile militare de la . . . . . . . . . . . . ..

Lista termenilor:armata, autonomie, Carol, AL.I.Cuza, independenta, Oituz, otoman, Plevna, razboi, tratat.                                                                                                                  

III.Cititi cu atentie textul de mai jos: :(5x6p)

,,Inca de la inceputul domniei sale,Carol si-a facut cunoscuta dorinta de a modifica raporturile cu Imperiul Otoman ( . ).Citiva ani mai tarziu, in iunie 1876, el isi exprima din nou parerea ca problema orientala nu-si va gasi rezolvarea decit o data cu destramarea Imperiului Otoman.

Pornind de la text raspundeti urmatoarelor cerinte:

1.Transcrieti dorinta regelui Carol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.Numiti un stat aliat cu Romania in razboiul de independenta


3.Mentionati o lupta purtata de armata romana


4.Precizati doua urmari ale dobandirii independentei:

a) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .











ANEXE






Capitolul II. Cadrul geografic

Figura 1. Asezarea orasului Roman


Asezarea orasului Roman.png


Figura 2. Harta comunelor


Harta comunelor.png

Figura 3. Harta unitatilor de relief

Unitatile de relief.png

Figura 4. Harta inaltimilor

Harta inaltimilor.png


Figura 5. Expozitia versantilor


Harta pantelor.png


Figura 6. Harta pantelor


Harta versantilor.png




Capitolul III. Repertoriul arheologic



rsz_harta_antica.pngHarta cu asezari antice (a doua epoca a fierului-evul mediu timpuriu)





Harta cu asezari preistorice (de la                 paleolitic la prima epoca a fierului

rsz_harta_preistorica.png

Capitolul IV. Evolutia habitatului uman


rsz_img_4818.jpg

Figura.1

Oase de mamut descoperite la Trifesti

(Muzeul de istorie Roman)





Figura. 2 Idoli antropomorfi (Muzeul de istorie Roman)


rsz_img_4802.jpg




Figura 3.Unelte din corn (Muzeul de istorie Roman)


rsz_img_4822.jpg

rsz_img_4841.jpg


Figura 5.Seceri din bronz (Muzeul de istorie Roman)




Figura 4.Ceramica epoca bronzului Muzeul de istorie Roman)

rsz_img_4845.jpg


Figura 7. Unelte din fier (Muzeul de istorie Roman)


rsz_img_4942.jpg


rsz_img_4967.jpgFigura 8. Unelte mestesugaresti (Muzeul de istorie Roman)



rsz_img_4976.jpgFigura 9. Obiecte de podoaba (Muzeul de istorie Roman)







Figura 10. Fructiera dacica (Muzeul de istorie Roman)


rsz_img_4985.jpgFigura 11. Tezaur de monede de la Simionesti (Muzeul de istorie Roman)


rsz_img_5008.jpg



rsz_img_5011.jpgFigura 12. Amfora romana (Muzeul de istorie Roman)



rsz_img_5020.jpgFigura 13. Vas urna (Muzeul de istorie Roman)






Figura 14. Margele (Muzeul de istorie Roman)

rsz_img_5035.jpg


rsz_img_5065.jpgFigura 15. Pieptan de os (Muzeul de istorie Roman)







rsz_img_5083.jpgFigura 16. Diverse obiecte (Muzeul de istorie Roman)












Bibliografie


Abric Jean-Claude, Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002.

Albulescu Mirela, Albulescu Ion, Studiul disciplinelor socio-umane. Aspecte formative: structura si dezvoltarea competentelor, Cluj-Napoca, Dacia, 2002.

Albulescu Mirela, Albulescu Ion, Didactica disciplinelor socio-umane, Editura Napoca Star, Cluj- Napoca, 1999.

Amariucai Mircea, Sesul Moldovei Extracarpatice dintre Paltinoasa si Roman. Studiul geomorfologic si hidrologic, Editura Corson, Iasi, 2000.

Atkinson, R. L., Atkinson, R. C., Smith, E. E., Bem, D. J., Introducere in psihologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002.

Atlasul cadastral al apelor Romaniei, vol.III, Bucuresti, INMH, 1972.

Ausubel David P. , Robinson Floyd G., Invatarea in scoala.O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

Badea Lucian, Octavia Bogdan, Dragos Buga, Geografia Romaniei, vol.IV, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1992.

Bacaoanu Vasile (coord), Podisul Moldovei.Natura.Om. Economie, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1980.

Bacaoanu Vasile, Martiniuc Constantin, Cercetari geomorfologice asupra partii de sud a interfluviului Moldova-Siret in Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, sectiunea IIc, geografie, tom.XVI, 1970.

Bagu Gheorghe, Mocanu Alecu, Geologia Moldovei.Stratigrafie si consideratii economice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984.

Barliba Dan Mihai, Petru Ioan, Stirbat Traian, Logica, adevar formal si relevanta interpretativa, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1988

Boghian Dumitru, Inceputurile istoriei omenirii, Editura Bucovina istorica, Suceava, 2003.

Bojoi Ion, Ionita Ichim, Judetele Romaniei.Neamt, Editura Academiei, Bucuresti, 1974.

Botezatu Petre, Introducere in logica, Editura Polirom, Iasi, 1997.

Botezatu Petre, Semiotica si negatie.Orientare critica in logica moderna, Editura Junimea, Iasi, 1973.

Calinescu Raul, Biogeografia Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972.

Carac Ioan S., Introducere in semantica propozitiei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991.

Carciumaru Marin, Paleoetnobotanica, Editura Glasul Bucovinei, Iasi, 1996.

Carciumaru Marin, Mediul geografic in pleistocenul superior si culturile paleolitice din Romania, Editura Academiei, Bucuresti, 1980.

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007.

Comsa Eugen,Viata oamenilor din spatiul carpato-danubiano-pontic in mileniile VII-IV i.Hr., Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996.

Cucos Stefan, Contributii la reportoriul arheologic al judetului Neamt, in Memoria Antiquitatis, nr.18, Muzeul de istorie Piatra Neamt, 1992.

Devitt Michael, Kim Sterelny, Limbaj si realitate.O introducere in filosofia limbajului, Editura Polirom, Iasi,

Dinu Constantin, Barbuleanu Silvia, Formarea sistemului de notiuni la istorie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

Dobos Danut, Sagna.File de monografie istorica, Editura Sapientia, Iasi, 2003

Donisa Ion, Harjoaba Ion, Terasele Siretului intre Roman si Marasesti in Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, sectiunea IIb, geografie, tom XX, 1974.   

Enescu Gheorghe, Filozofie si logica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973.

Enescu Gheorghe, Dictionar de logica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.

Enescu Gheorghe Tratat de logica, Editura Lider, Bucuresti, 1997.

Fürst Maria, Jürgen Trinks, Manual de filozofie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997.

Giurescu Constantin C., Istoria padurii romanesti.Din cele mai vechi timpuri pana astazi, Editura Ceres, Bucuresti, 1976.

Hayes Nicky, Orrell Sue, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 1997.

Iancu Gheorghe, Monografia comunei Horia din tinutul Romanului, Piatra Neamt, 2000.

Jinga Ioan, Istrate Elena, Manual de pedagogie, Editura All, Bucuresti, 2006.

Klaus Georg, Logica moderna, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.

Kneller F. George, Logica si limbajul educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973.

Marga Andrei, Dima Teodor, Dragan Stoianovici, Logica generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1991.

Margarit Ciprian Mihai, Cristian Dan Lesenciuc, Corelatii pedo-geomorfologice la confluenta Siretului cu Moldova, in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.15-16, 1995-1996, p. 127-133.

Margarit Ciprian, Dan Lesenciuc, Stadiile de evolutie ale invelisului de sol din regiunea de confluenta a Moldovei cu Siretul, in Factori si procese pedogentice din zona temperata, Vol. V, Iasi, 1999, p. 209-212.

Neacsu Ioan, Instruire si invatare, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990.

Neumann Victor, Heinen Armin, Istoria Romaniei prin concepte, Editura Polirom, Iasi, 2010.

Neumann Victor, O pledoarie pentru istoria conceptuala pe https://www.acum.tv/articol/10474/

Olariu Petru, Maria Serbu, Maria Popa, Rita Pruteanu, Traian Vasilca, Quelques particularites du regime de l’ecoulement de la riviere Moldava dans le region extracarpatique (Gura Humorului-Roman) in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.15-16, 1995-1996, p. 85-101.

Olariu Petru, Gherman Gh., Stanescu I., Bilantul scurgerii apei pe raul Siret intre confluentele cu Suceava si Bistrita, in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.17-18, 1997-1998, p. 33-47.

Oncescu Nicolae, Geologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1965.

Paun Stefan, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucuresti, 2003.

Panisoara Ion-Ovidiu, Profesorul de succes.59 de principii de pedagogie practica, Editura Polirom, Iasi, 2009.

Petrovici Ion, Teoria notiunilor, Editura Polirom, Iasi, 1998.

Petrescu-Dimbovita Mircea, Vulpe Alexandru, Istoria romanilor, Vol.I:Mostenirea timpurilor indepartate, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2010.

Popa Alina, Morfometria meandrelor raului Siret pe teritoriul Romaniei, in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.15-16, 1995-1996, p. 37-43.

Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, Relieful Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974.

Posea Grigore, Geomorfologia Romaniei, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2005.

Protase Dumitru, Suceaveanu Alexandru, Istoria romanilor, Vol.II:Daco-romani, romanici, alogeni, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2010.

Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria celor sase notiuni, Editura Meridiane, Bucuresti, 1981.

Tanasa Gheorghe, Metodica invatarii-predarii istoriei, Editura Spiru-Haret, Iasi, 1998.

Tanase Alexandru, Isac Victor, Realitate si cunoastere in istorie, Editura politica, Bucuresti, 1980.

Salavastru Constantin, Antinomiile receptivitatii.Incercare de pragmatica logica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997.

Sandulescu Mircea, Geotectonica Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984.

Sarcu Ion, Valea Siretului intre Roman si Bacau. Studiul teraselor in Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, sectiunea IIb, geografie, tom XVII, 1971.

Schoumaker Bernadette Merenne, Didactica Geografiei, Editura All, Bucuresti, 1998.

Sion Gratiela, Psihologia varstelor, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007.

Statutul municipiului Roman, anexa B la H.C.L, nr.134, din 30.06.2009, p. 1-30

Spinei Victor, Moldova in secolele XI-XIV, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1982.

Teodor Dan Ghe., Teritoriul est-carpatic in veacurile V-XI e.n. Contributii arheologice la problema formarii poporului roman, Editura Junimea, Iasi, 1979;

Tufescu Victor, Pe valea Moldovei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970.

Tufescu Victor, Subcarpatii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966.

Ujvari Iosif, Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972.

Ursachi Vasile, Istoria orasului Roman, Editura Imprimeria ,,Bacovia’’, Bacau,

Ursachi Vasile, Muzeul de istorie din Roman.50 de ani, Editura Grafit, Roman, 2007.

Ursachi Vasile, Sabaoani.Monografie arheologica, Casa editoriala Demiurg, Iasi, 2007.

Ursachi Vasile, Episcopia Romanului.Cercetari arheologice, Editura Filocalia, 2008.

Ursulescu Nicolae, Evolutia Culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, Muzeul Judetean Suceava, Suceava, 1984.

Valeriu Alexandru, Logica, Editura Garamond, Bucuresti, 2007.

Valeanu Madalin, Omul si mediul natural in neo-eneoliticul din Moldova, Editura Helios, Iasi, 2003.

Verza Emil, Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

Zaharia N, M. Petrescu-Dambovita si Em. Zaharia, Asezari din Moldova. De la paleolitic pana in secolul al XVIII-lea, Editura Academiei, Bucuresti, 1970.

Zamfir Catalin, Filozofia istoriei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.




Dobos Danut, Sagna.File de monografie istorica, Editura Sapientia, Iasi, 2003

Ursachi Vasile, Muzeul de istorie din Roman.50 de ani, Editura Grafit, Roman, 2007, p.5-11

Devitt Michael,Kim Sterelny, Limbaj si realitate.O introducere in filosofia limbajului, Editura Polirom, Iasi, 2000, p. 25-26

Fürst Maria, Jürgen Trinks, Manual de filozofie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 163

Jinga Ioan, Istrate Elena, Manual de pedagogie, Editura All, Bucuresti, 2006, p. 185

Kneller F. George, Logica si limbajul educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, p. 11

Ibidem, p. 82-83

Botezatu Petre, Semiotica si negatie.Orientare critica in logica moderna.Editura Junimea, Iasi, 1973, p. 67

Ibidem, p. 240

Klaus Georg, Logica moderna, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 166-167

Sion Gratiela, Psihologia varstelor, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007, p. 196

Ibidem, p. 197

Verza Emil, Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, p. 203-204

Panisoara Ion-Ovidiu, Profesorul de succes.59 de principii de pedagogie practica, Editura Polirom, Iasi, 2009, p. 139

Bagu Gheorghe, Mocanu Alecu, Geologia Moldovei.Stratigrafie si consideratii economice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984, p. 7

Sandulescu Mircea, Geotectonica Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984, p. 75

Bagu Gheorghe, Mocanu Alecu, Op. cit., p. 11

Bacaoanu Vasile (coord), Podisul Moldovei. Natura. Om.Economie, Editura Stiinsifica si enciclopedica, Bucuresti, 1980, p. 17-18

Bagu Gheorghe, Mocanu Alecu, Op. cit., p. 37

Oncescu Nicolae, Geologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1965, p. 24

Badea Lucian, Octavia Bogdan, Dragos Buga (coord.), Podisul Moldovei in Geografia Romaniei, vol.IV, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1992, p. 558

Ibidem, p. 548

Ciubotaru Elena, Monumente istorice din judetul Neamt.Vol.1:Situri arheologice, Editura Timpul, Iasi, 2007, p. 9.

Tufescu Victor, Subcarpatii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966, p. 94

Valeanu Madalin, Omul si mediul natural in neo-eneoliticul din Moldova, Editura Helios, Iasi, 2003, p. 23.

Ibidem, p. 30

Amariucai Mircea, Sesul Moldovei Extracarpatice dintre Paltinoasa si Roman. Studiul geomorfologic si hidrologic. Ed. Corson, Iasi, 2000, p. 66

Bacaoanu Vasile, Martiniuc Constantin, Cercetari geomorfologice asupra partii de sud a interfluviului Moldova-Siret, in Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, sectiunea IIc, geografie, tom. XVI, 1970, p. 2-3.

Tufescu Victor, Pe valea Moldovei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970, p. 204-205

Statutul municipiului Roman, anexa B la H.C.L, nr.134, din 30.06.2009, p. 1

Ursachi Vasile, Istoria orasului Roman, Editura Imprimeria ,,Bacovia’’, Bacau,1992, p. 8

Tufescu Victor, Pe valea , p. 206

Olariu Petru, Gherman Gh., Stanescu I., Bilantul scurgerii apei pe raul Siret intre confluentele cu Suceava si Bistrita, in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.17-18, 1997-1998, p. 36-37

Popa Alina, Morfometria meandrelor raului Siret pe teritoriul Romaniei, in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.15-16, 1995-1996, p.41

BacaoanuVasile (coord.), Op. cit., p. 264.

Iancu Gheorghe, Monografia comunei Horia din tinutul Romanului, Piatra Neamt, 2000, p. 7.

Ibidem, p.9-10.

Donisa Ion, Harjoaba Ion, Terasele Siretului intre Roman si Marasesti in Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, sectiunea IIb, geografie, tom XX, 1974, p. 7-8

Sarcu Ion, Valea Siretului intre Roman si Bacau. Studiul teraselor in Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Sectiunea IIb, Geografie, tom XVII, 1971, p. 26-27

Donisa Ion, Harjoaba Ion, Op. cit.,, p. 9.

Ujvari Iosif, Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972, p. 491

Atlasul cadastral al apelor Romaniei, vol.III, Bucuresti, INMH, 1972, p. 9-10

Ujvari Iosif, Op. cit., p. 515

Bacaoanu Vasile (coord.), Op. cit., p. 279

Ibidem, p. 6-7

Atlasul cadastral al apelor Romaniei, vol.III, p. 9-10

Ujvari Iosif, Op. cit., p. 493

Badea Lucian, Octavia Bogdan, Dragos Buga, Op. cit., p. 548.

Ibidem, p. 550

Ibidem, p. 550

Margarit Ciprian, Dan Lesenciuc, Stadiile de evolutie ale invelisului de sol din regiunea de confluenta a Moldovei cu Siretul, in Factori si procese pedogentice din zona temperata, Vol. V, Iasi, 1999, p. 212.

Iidem, Corelatii pedo-geomorfologice la confluenta Siretului cu Moldova, in Lucrarile seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir”, nr.15-16, 1995-1996, p.129-131

Iidem, Stadiile de evolutie ale invelisului de sol., p. 212

Badea Lucian, Octavia Bogdan, Dragos Buga, Op. cit., p. 551

Bojoi Ion, Ionita Ichim, Judetele Romaniei.Neamt, Editura Academiei R.S.R, Bucuresti, 1974, p. 68

BacaoanuVasile (coord.), Op. cit., p. 314.

Bojoi Ion, Ionita Ichim, Op. cit., p. 34.

BacaoanuVasile (coord.), Op. cit, p. 11

Ibidem, p. 31.

Ibidem, p. 35

Ibidem, p. 56

Posea Grigore, Geomorfologia Romaniei, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2005, p. 315.

Tufescu Victor, Pe valea., p. 206

Bacaoanu Vasile (coord.), Op. cit . , p. 60.

Olariu Petru, Gherman Gh.,Stanescu I., Op. cit., p. 35.

Posea Grigore, Op. cit., p. 311.

Bacaoanu Vasile (coord.), Op. cit, p. 61-63.

Ibidem p. 38

Carciumaru Marin, Paleoetnobotanica, Editura Glasul Bucovinei, Iasi, 1996, p. 9.

Alti cercetatori au alte opinii. De exemplu: Boghian Dumitru in Inceputurile istoriei omenirii, Editura Bucovina istorica, Suceava, 2003, p. 29-30 distinge urmatoarele: pentru regiunile din emisfera nordica, Holocenul a fost impartit, din punct de vedere climatic, in mai multe faze: Preborealul (8700/8200-7900/7800 bc), Borealul  (7900/7800-6000/5500 bc),  Atlanticul (6000/5500-3500/2500 bc), Subborealul (3500/2500-1000/700 bc), Subatlanticul (1000/700 bc-prezent), ultimul mileniu cuprinzand o faza calda (1000-1500) si o mica glaciatiune (1500-prezent).

Carciumaru Marin, Op.cit., p. 18.

Calinescu Raul, Biogeografia Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972, p. 43.

Carciumaru Marin, Op.cit., p. 19-23.

Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, Relieful Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974, p. 124

Giurescu Constantin C., Istoria padurii romanesti.Din cele mai vechi timpuri pana astazi, Editura Ceres, Bucuresti, 1976, p. 11

Repertoriul arheologic cuprinde asezari in care descoperirile arheologice pot fi incadrate cu certitudine intr-o anumita epoca istorica.

Localizarea asezarii este obtinuta folosindu-se Google Earth

Marin Carciumaru, Mediul geografic in pleistocenul superior si culturile paleolitice din Romania, Editura Academiei, Bucuresti, 1980, p. 215-216.

Eugen Comsa, Viata oamenilor din spatiul carpato-danubiano-pontic in mileniile VII-IV i.Hr., Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996, p. 15

Ursulescu Nicolae, Evolutia Culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, Muzeul Judetean Suceava, Suceava, 1984, p. 8

V.Ursachi, Cercetari arheologice efectuate de muzeul de istorie din Roman, in Carpica, nr.1, din 1968, pag.133-134

Idem, Sabaoani.Monografie arheologica, Casa editoriala Demiurg, Iasi, 2007, p. 87

Cucos Stefan, Un topor de arama descoperit la Trifesti, jud. Neamt, in Memoria Antiquitatis, nr. VIII, p. 199-200.

Mircea Petrescu-Dambovita, Depozitele de bronzuri din Romania, Editura Academiei, Bucuresti, 1977, p. 75.

Morintz Sebastian, Contributii arheologice la istoria tracilor timpurii. Epoca bronzului in spatiul carpato-balcanic, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1978, p. 107

Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Civilizatia fierului la daci, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 36-57

Ibidem, p. 58-76

Ibidem, p. 77-128

Ibidem, p. 129

Ursache Vasile, Sabaoani , p. 36.

Ibidem, p. 18 trebuie

V. Mihailescu-Barliba, Mem.Ant., nr.1, 1969, p. 429

Cucos Stefan, Contributii la reportoriul arheologic al judetului Neamt, in Memeria Antiquitatis, nr.18, Muzeul de istorie Piatra Neamt, 1992, p. 57.

Ursachi Vasile, Sabaoani , p. 103

Silviu Sanie, Civilizatia romana la est de Carpati si romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec.II i.e.n-III e.n), Editura Junimea, Iasi, 1981, p. 71.

Ursache Vasile, Sabaoani, p. 148

Ibidem p. 39-42

Protase Dumitru, Suceveanu Alexandru, Istoria romanilor, vol.II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2010, p.36-43.

Ursachi Vasile, Cercetari arheologice . in Carpica, nr.1, 1968, p.147

Ibidem, p.148-149

Ioan Mitrea, Contributii la cunoasterea populatiei locale dintre Carpati si Siret in secolele V-VII e.n, in Memoria Antiquitatis, nr. II, 1970

Dan Gh.Teodor, Teritoriul est-carpatic in veacurile V-XI e.n.Contributii arheologice si istorice la problema formarii poporului roman, Editura Junimea, Iasi, 1978, p.15-19 .

Ursachi Vasile, Episcopia Romanului. Cercetari arheologice, Editura Filocalia, 2008, p. 14

Spinei Victor, Moldova in secolele XI-XIV, Editura stiintifica sl enciclopedica, Bucuresti, 1982, p. 82-104


Barliba Dan Mihai, Petru Ioan, Stirbat Traian, Logica, adevar formal si relevanta interpretativa, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1988, p.142-143

Petrovici Ion, Teoria notiunilor, Editura Polirom, Iasi, 1998, p. 79

Valeriu Alexandru, Logica, Editura Garamond, Bucuresti, 2007, p. 27-29

Ibidem, p. 37

Ibidem, p. 29

Ibidem, p. 61

Enescu Gheorghe, Filozofie si logica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973, p. 186

Idem, Dictionar de logica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985, p. 255

Enescu Gheorghe, Op. cit., p. 186

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 186

Carac Ioan S., Introducere in semantica propozitiei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991, p. 32

Enescu Gheorghe, Tratat de logica, Editura Lider, Bucuresti, 1997, p. 17

Botezatu Petre, Introducere in logica, Editura Polirom, Iasi, 1997, p. 117

Ibidem, p. 117-118

Ibidem, p. 119

Ibidem, p. 119-121

Ibidem, p. 124

Valeriu Alexandru, Op.cit., p. 30

Petrovici Ion, Op.cit., p. 86

Botezatu Petre, op.cit., p. 124

Atkinson, R. L., Atkinson, R. C., Smith, E. E., Bem, D. J., Introducere in psihologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002, p. 392

Ibidem, p. 392

Botezatu Petre, Op.cit., p. 124

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 18

Petrovici Ion, Op.cit., p. 88

Botezatu Petre, Op.cit., p. 126-127

Ibidem, p. 127

Ibidem, p. 127

Petrovici Ion, Op.cit., p. 101

Carac Ioan S., Op.cit., p. 104

Botezatu Petre, Op.cit., p. 127

Petrovici Ion, Op.cit., p. 101

Carac Ioan S., Op.cit., p. 106

Petrovici Ion, Op.cit., p. 108-109

Salavastru Constantin, Antinomiile receptivitatii, incercare de pragmatica logica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997, p. 74

Fürst Maria, Jürgen Trinks, Manual de filozofie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 47

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 259

Botezatu Petre, Op.cit., p. 161

Petrovici Ion, Op.cit., p. 128

Botezatu Petre, Op.cit., p. 162

Alexandru Valeriu, Op.cit., p. 33

Botezatu Petre, Semiotica si negatie.Orientare critica in logica moderna, Editura Junimea, Iasi, 1973, p. 267

Idem, Introducere in logica, p .162

Marga Andrei, Dima Teodor, Dragan Stoianovici, Logica generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991, p. 87

Petrovici Ion, Op.cit., p. 128

Valeriu Alexandru, Op.cit., p. 33

Maria Fürst, Jürgen Trinks, Op.cit., p. 47

Carac Ioan S., Op.cit., p. 106

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 258

Botezatu Petre, Op.cit., p. 164

Ibidem, p. 164-165

Ibidem, p. 165

Ibidem, p. 167

Petrovici Ion, Op.cit., p. 142-143

Valeriu Alexandru, Op.cit., p. 34

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 35

Ibidem, p. 38

Valeriu Alexandru, Op.cit., p. 32-33

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 38

Ibidem, p. 257

Petrovici Ion, Op.cit., p. 117-118

Ibidem, p. 121-122

Ibidem, p. 42

Valeriu Alexandru, Op.cit., p. 34

Valeriu Alexandru, Op.cit., p. 34

Botezatu Petre, Op.cit., p.169

Enescu Gheorghe, Op.cit., p. 258

Enescu Gheorghe, Op. cit., 42

Petrovici Ion, Op. cit., p.132

Botezatu Petre, Op. cit., p. 165

Enescu Gheorghe, Op. cit., p. 33

Schoumaker Bernadette Merenne, Didactica Geografiei, Editura All, Bucuresti, 1998, p. 45

Petrovici Ion, Op.cit., p. 63

Ibidem, p. 52-53

Abric Jean-Claude, Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002, p. 26

Salavastru Constantin, Op.cit., p. 190.

Kneller F. George, Logica si limbajul educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, p. 12-13

Atkinson, R. L., Atkinson, R. C., Smith, E. E., Bem, D. J., Introducere in psihologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002, p. 392

Hayes Nicky, Orrell Sue, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 1997, p. 143-144

Albulescu Mirela, Ion Albulescu, Studiul disciplinelor socio-umane. Aspecte formative:structura si dezvoltarea competentelor, Cluj-Napoca, Dacia, 2002, p. 34-36

Ibidem p. 41-42


Neumann Victor, O pledoarie pentru istoria conceptuala la https://www.acum.tv/articol/10474/

Neumann Victor, Heinen Armin, Istoria Romaniei prin concepte, Editura Polirom, Iasi, 2010, p. 31

Zamfir Catalin, Filozofia istoriei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, p. 23

Tanase Alexandru, Isac Victor, Realitate si cunoastere in istorie, Editura politica, Bucuresti, 1980, p. 15

Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria celor sase notiuni, Editura Meridiane, Bucuresti, 1981, p. 32

Zamfir Catalin, Op. cit., p. 39

Ibidem, p. 43

Tanasa Gheorghe, Metodica invatarii-predarii istoriei, Editura Spiru-Haret, Iasi, 1998, p. 10

Tatarkiewicz Wladyslaw , Op.cit., p. 58

Tanase Alexandru, Isac Victor, Op.cit., p. 142

Zamfir Catalin, Op. cit., p. 46

Paun Stefan, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucuresti, 2003, p. 39

Albulescu Mirela, Ion Albulescu, Studiul disciplinelor socio-umane.Aspecte formative:structura si dezvoltarea competentelor, Cluj-Napoca, Dacia, 2002, p. 40

Ibidem, p. 43-45

Neacsu Ioan, Instruire si invatare, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990, p. 274

Albulescu Mirela, Ion Albulescu, op.cit., .p. 45-47



Ionescu Miron (coord.), Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 50-51

Ausubel David P., Robinson Floyd G., Invatarea in scoala.O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, p. 88-90





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }