QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Sulfonamide antimicrobiene





SULFONAMIDE ANTIMICROBIENE


Sunt substante de sinteza derivati de sulfanilamida, cu formula generala:


R2HN-C6H4-SO2-NR1H





Gruparea amino din din pozitia para fata de gruparea sulfonamidica este esentiala pentru activitatea antimicrobiana.


Mecanism de actiune:sunt bacteriostatice ,distrugerea microorganismelor se realizeaza prin fortele fiziologice de aparare ale organismului. Efectul lor este slab atunci cand organismul nu dispune de forte fiziologice de aparare.

Sulfamidele interfera cu procesul de sinteza al acidului folic, deoarece molecula prezinta asemanari structurale cu acidul paraaminobenzoic, pe care il antagonizeaza competitiv.

Blocheaza dihidropteroatsintetaza, enzima care catalizeaza incorporarea acidului paraaminobenzoic, respectiv transformarea in → acid dihidrofolic→ acid tetrahidrofolic (folinic).

De asemenea, prin substituirea acidului p-aminobenzoic de catre sulfamide in procesul de biosinteza se formeaza un analog nefunctional al acidului folic. Deficitul de acid folic impiedica formarea nucleotizilor purinici si pirimidinici si in final a acidului dezoxiribonucleic.

Actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este impiedicata e acidul p-aminobenzoic, purina si timina, de prezenta puroiului si a tesuturilor necrozate (care contin cantitati mari de nucleotizi purinici si pirimidinici).

Eficacitatea clinica –este in concordanta cu eficacitatea lor ca antivitamine,ca antimetaboliti ai acidului para aminobenzoic. Efectul este reciproc, sulfamidele sunt putin active in prezenta puroiului si a tesuturilor necrotice, din cauza   prezentei unor cantitati mari de nucleotizi purinici si pirimidinici.

Rezistenta la sulfamide se instaleaza lent – prin aparitia unor cai alternative- substituirea caii metabolice a acidului folic.


Pteridine + PABA→→ Dihydropteroic acid→→→Didihydrofolic acid→→Tetrahydrofolic acid


Spectru:

  • Coci gram pozitiv: streptococ, pneumococ;
  • Coci gram negativ; gonococ, meningococ;
  • Bacili gram pozitiv: Clostridium tetani;
  • Bacili gram negativ: Brucella, E. Coli, Haemophilus influenzae, Klepsiella, Proteus, Salmonella, Schigella;
  • Clamidii;
  • Micoplasme;
  • Actinomicete;
  • Noocardia;
  • Protozoare: toxoplasme, plasmodii, Pneumocystis.
  • Neisseria meningitis

Rezistenta bacteriana se instaleaza prin:

  • Sinteza unei dihidropteroat sintetaze (mediata plasmidic) rezistenta la sulfamide;
  • Sinteza bacteriana a unor cantitati mari de acid p-aminobenzoic si dihidropteroatsintetaza;
  • Substituirea caii metabolice a acidului folic (germenii utilizeaza aportul exogen de timina si metionina);
  • Scaderea permeabilitatii invelisului microbian la sulfamide;
  • Modificarea enzimei bacteriene obisnuite (determinata cromozomial), care devine insensibila.



Farmacocinetica:

  • De absorb bine din tubul digestiv, exceptie face ftalilsulfatiazolul;
  • Difuzeaza bine in tesuturi, unele pot ajunge si in LCR, fiind utile in meningite;
  • Se leaga de proteinele plamatice in proportie diferita;
  • Difuziunea este dificila in focarele supurative incapsulate;
  • Traverseaza placenta trecand in circulatia fetala;
  • Actioneaza intra si extracelular;
  • Sufera biotransformare hepatica, prin acetilare, cu formare de compusi inactivi. Acetilarea se face in proportii diferite;
  • Eliminarea se face preponderent renal dar si biliar (cele care sufera reabsorbtie intestinala);
  • In urina acida pot precipita, cu formare de precipitate aciculare, care pot duce la leziuni renale.

Efecte adverse:

Reactiile adverse sunt relativ frecvente (in jur de 5%) si sunt favorizate de folosirea de doze mari in administrare prelungita.

SNC: cefalee, ameteli, nevrite;


Aparat excretor: sulfamidele cu durata scurta de actiune, putin solubile in apa produc cristalurie, hematurie, colici si obstructie renala. Aceste fenomene pot fi evitate prin administrarea unor cantitati mari apa (volumul dde urina trebuie mentinut la 1,2 l in 24 ore) si prin alcalinizarea urinii (cresterea pH-ului duce la cesterea solubilitatii).

Accidente de natura toxica -la nivelul sangelui- : produc cianoza prin met- si sulfhemoglobinemie si tulburari de coagulare prin hipovitaminoza K (consecinta disbacteriemiei). La bolnavii cu deficit de G-6-P dehidrogenaza produc anemie hemolitica (anelmia poate fi de natura imuna sau idiosincrazica). Alte reatii adverse sunt: agranulocitoza, trombocitopenie (alergica sau toxica), anemie aplastica (prin mielosupresie).



Aparat digestiv : greturi, inapetenta, varsaturi.

Reactii alergice manifestate prin:

febra, erupii cutanate si mai rar edem angioneurotic, fotosensibilitate, vasculite alergice;fenomenele alergice sunt mai frecvente dupa aplicare locala manifestate prin purpura, compusii cu grupari p-amino-benzoici produc sensibilizare la contact cu tegumentele,

rar pot produce sindrom Stevens Johnson, sindrom Lyel, mai ales sulfamidele cu durata lunga de actiune;

la nou nascut pot creste nivelul bilirubinei, cu aparitia icterului nuclear. Fenomenul apare pe deoparte datorita imaturitatii sistemelor enzimatice (sulfamidele si bilirubina intra in competitie pentru sistemele de conjugare), iar pe de alta parte datorita deplasarii moleculelor de bilirubina de pe proteinele plasmatice.

Contraindicatii :

Alergia la sulfamide;

Insuficienta renala si hepatica;

Nou-nascuti (in prima saptamana).

Precautii: tratamentul prelungit necesita control hematologic.

Farmacoterapie:

Utilizarea sulfamidelor este in prezent restransa datorita reactiilor adverse si alergice relativ frecvente si datorita introducerii unor grupe noi de chimioterapice cu activitate bacteiana superioara.

Sunt utilizate in tratamentul infectiilor urinare (mai ales asocierea sulfametoxazol+ trimetoprim), in noocardioza (medicatie de electie);

Se utilizeaza ca medicatie de alternativa in infectiile cu Chlamidia trachomatis, infectii biliare, respiratorii.

Salazosulfapiridina este indicata in rectocolita ulcerohemoragica cronica.

Sulfamidele locale sunt utilizate in infectii oculare superficiale cu germeni sensibili

(sulfacetamida) si pentru profilaxia infectiei plagilor (sulfadiazina argentica).



Din punct de vedere al proprietatilor farmacocinetice sulfamidele se deosebesc astfel :

a ) - sulfamide sistemice cu durata de actiune scurta -

. au absorbtie digestiva buna, legarea de proteinele plasmatice este medie, difuzeaza bine in tesuturi. Realizeaza concentratii mai mari cu 10-40% in ficat si rinichi, comparativ cu concentratiile plasmatice. In LCR realizeaza 30-80% din concentratia plasmatica. Au difuziune redusa in focarele supurative incapsulate. Trec prin placenta in circulatia fetala.

Biotransformarea se face in ficat prin N4-acetilare, cu formare de derivati acetilati lipsiti de activitate microbiana, dar cu toxicitate ridicata. Metabolizarea este dependenta de substanta, doza administrata, de reactivitatea individuala (acetilatori rapizi sau lenti).

Sulfafurazolul (neoxazol)

Se absoarbe bine din tubul digestiv, cu atingerea concentratiilor plasmatice maxime dupa 1-2 ore.

In LCR realizeaza 1/3 din concentratia sanguina. Biotransformarea are loc prin acetilare in proportie de 30%. Eliminarea se face 90% renal.

Indicatii:

  • Pielita si pielonefrita acuta fara suferinte obstructive,
  • In cistita acuta produsa de E. Coli.
  • Este medicament de electie in noocardioza.

Contraindicatii:

-sensibilizarea la sulfamide reprezinta o contraindicatie absoluta

la nou-nascut (in prima saptamana de viata);

gravide (cu o sptamana inainte de termen);

insuficienta renala si hepatica grava.

Doze: 2-4g la 4-6 ore.



b ) -sulfamide sistemice semiretard (t1/2 8-16 ore)

Sulfafenazol (sulfazol)

Are absorbtie orala buna, T1/2 mai mare de 8 ore. Legarea de proteinele plasmatice se face in proportie de 80%. Nu difuzeaza in LCR. Indicati: infectii urinare acute, pielonefrite, cistite.

Infectii respiratorii acute, otite, sinuzite.

Enterocolite acute.

Sulfametoxazol

Are biodisponibilitate orala buna,. Se leaga de proteinele plasmatice in procent mai mare (peste 70%). T1/2 este de aproximativ 10 ore. Este acetilat in ficat in proportie mare, prezentand risc mare de cristalurie. Are difuziune buna in tesuturi, atingand concentratii active in LCR. Trece prin placenta. Eliminarea se face preponderent renal.

Spectrul antimicrobian este specific sulfamidelor, iar in terapie se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim.

Doze: 2g la 12 ore initial, apoi 1g la 12 ore.

Sulfadiazina

Are t1/2 lung, difuzeaza bine in LCR. Se administreaza la 12 ore, aprox 4 g/zi. Doza se poate creste la nevoie.

c) - sulfamide sistemice retard-



Au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv si legare mare de proteinele plasmatice (peste 95%).

Se acetileaza in proportie mica (aproximativ 10%), metabolizarea se face prin N1-glucuronoconjugare (metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili si se elimina usor). T1/2 este lung, depasind 24 ore.

Sulfametoxidiazina (sulfametin)

Are T½ de 35-40 ore. Doza initiala este de 2 compimate (a 500mg), dupa care se continua cu cate un comprimat pe zi.

Indicatii: infectii cu germeni sensibili la nivelul aparatului respirator, urinar, biliar si in ORL.

Poate da reactii alergice de durata lunga


Sulfadimetoxina este un preparat depozit.

Se leaga 95% de proteinele plasmatice, patrunde in LCR.

Doza de atac este de 1g, doza de intretinere de 0,5g.se utilizeaza in infectii ale apartului respirator, in ORL.

Sulfalenul

Se administreaza oral: 2g o data pe saptamana.

Se utilizeaza in infectii cronice respiratorii, infectii urinare, biliare cu germeni sensibili.

T ½ este lung de 48- 96 de ore .

Sulfadoxima

Are   T ½ variabil de la 72 de ore la 11 zile.

Se administreaza initial 2g apoi 1-1,5 g/saptamana.

In asociere cu pirimetamina se utilizeaza in tratamentul malariei.


Sulfamide cu actiune intestinala


Au absorbtie redusa din tubul digestiv. Nu realizeaza concentratii sanguine eficace in administrare pe aceasta cale. Se elimina predominant prin fecale.

Sunt indicate pentru reducerea florei bacteriene inaintea interventiilor chirurgicale pe colon sau in infectii intestinale cu germeni sensibili

In tratament prelungit pot favoriza suprainfectia cu Candida.

Ftalilsulfatiazolul

Este insolubil in apa, inactiv ca atare. In colon este hidrolizat lent, cu formare de sulfatiazol activ.

Se absoarbe maxim 5%

Doze: 4-6g/zi la6-12 ore.

In dizenteria bacilara doza este de 10g/zi la intervale de 6 sau 12 ore.

Salazosulfapiridna

Se absoarbe foarte putin din intestinul subtire, se leaga de tesutul conjunctiv al peretelui intestinal avand efect antiinflamator.

In colon se desface in    sulfapiridina si acid 5-aminosalicilic.

Indicatii:

In colita ulceroasa, enterite.

Colopatii acute sau cronice.

In poliartrita reumatoida, boli reumatice.

Reactii adverse: greata, febra, eruptii cutanate.

Doze: 4-6 comprimate (a 500mg)/zi timp de 3 saptamani . (in enterite si colopatii).


Sulfamide cu actiune locala.


Sulfacetamida

Este indicata in conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili. Se foloseste ca sare sodica, solutia de 10-30% (instilatii conjunctivale; 1-2 pic la 2-3 ore). Nu este iritanta. Se poate utiliza si in ORL.

Contraindicatii: la persoanele alergice la sulfamide.

Sulfadiazina argentica se utilizeaza sub forma e crema 1% pentru profilaxia si tratamentul infectiei plagilor. Actioneaza atat prin sulfamida cat si prin argintul eliberat.

Mafenidul (sulfamylon)

Este un omolog al sulfanilamidei, cu spectru antimicrobian asemanator acesteia, dar cu unele avantaje: este mai activ fata de anaerobi si unele tulpini sulfamidorezistente, iar actiunea antimicrobiana nu este antagonizata de acidul p-amino-benzoic.

Se gaseste in solutie oftalmica de 5% sau creme 10%.

Se utilizeaza pentru profilaxia infectarii arsurilor.

Poate produce reactii alergice si acidoza sistemica (daca este aplicat pe suprafete intinse)

Puroiul nu-i scade eficacitatea ,avantaj fata de restul sulfamidelor.


Sulfamida cu structura de diaminopirimidina, cu actiune sistemica↓↓


Trimetoprim

Este un derivat diaminopirimidinic, inrudit structural cu pirimetamina.

Spectrul este asemanator sulfamidelor insa potenta sa este mai mare pentru ca este activ asupra majoritatii germenilor G-.

Are absorbtie digestiva buna si rapida. Se leaga in proportie de 35-40% de proteinele plasmatice. T1/2este de 10ore. Are difuziune buna in tesuturi, realizand concentratii tisulare superficiale celor plasmatice in lichidul pleural, umoarea apoasa, secretia prostatica, vaginala, biliara, expectoratie.



Concentratia urinara este de 100 ori mai mare decat cea plasmatica. In insificienta renala prezinta tendinta de cumulare.

Mecanism de actiune: inhiba selectiv dihidrofolat reductaza bacteriana impiedicand transformarea acidului dihidrofolic in acid tetrahidrofolic activ, precursorul acidului folinic.

Afinitatea pentru dihidrofolat reductaza bacteriana este de aproximativ 50.000 de ori mai mare decat pentru cea umana, aceasta implicand toxicitatea electiva fata de microorganismele bacteriene .


Acidul para amino-benzoic + pteridina



↓ Dihidropteroat sintetaza ◄ Sulfamide


Acidul dihidropteroic



↓ Dihidrofolat sintetaza



Acidul dihidrofolic


↓ Dihidrofolat reductaza ◄Trimetoprim



Acidul tetrahidrofolic


Acidul folinic



Trimetoprimul in mod frecvent se foloseste asociat cu o sulfamida. Asociatia trimetoprim-sulfamida actioneaza sinergic, raportul optim intre concentratii fiind 1:5.

Avantajul asocierii este actiunea bactericida si spectru antimicrobian mai larg. Efectul bactericid se explica prin blocarea celor doua etape deformare a folatului activ: incorporarea acidului p-aminobenzoic in acidul dihidrofolic si transformarea acidului dihidrofolic in acid tetrahidrofolic activ.

Avantajele asocierii:

-doza de 80 mg trimetoprim+ 400 mg sulfamethoxazol( Cotrimoxazol, Biseptol) realizeaza concentratii plasmatice de 1 mcg/ml trimetoprim si 20 mcg/ml sulfametoxazol;

T1/2 al celor doua componente este asemanator, 10-11 ore;

In urina raportul concentratiilor trimetoprim/ sulfamethoxazol este 1/5-1/1 (deoarece sulfametoxazolul este inactivat in proportie mare); acest raport permite obtinerea unui efect sinergic dar nu este optim.

Un raport optim urinar se obtine in cazul asocierii trimetoprim-sulfadiazina (deoarece aceasta se metabolizeaza in proportie mica).

Asocierile sunt indicate in:

infectii urinare acute si cronice cu germeni sensibili: E. coli, Klepsiella, Enterobacter, proteus mirabilis, Proteus morgani (mai ales in infectii cronice recidivante) si mai ales pentru profilaxia infectiilor recurente la femei cu ½ comprimat seara/la2 zile.

Infectii respiratorii,pneumonie,bronsita cronica ,acutizata.

Dizenteria bacilara cu Schigella, constituie medicatia de prima alegere la copii (este util in cazul instalarii rezistentei la tetraciclina, eritromicina);

Salmoneloze (alternativa a ampicilinei asociata cu rifampicina si a cloramfenicolului);

Noocardioza (ca alternativa la sulfamide cand nu sunt eficace singure);

Otite cu Haemophilus influenzae (rezistent la ampicilina sau la bolnavii alergici la penicilina);

Medicatie de prima alegere in infectia cu Pneumocistis carinii (la doze mari, corespunzand la 20 mg/kg/zi de trimetoprim), la bolnavii imunodeprimati se face tratamentul profilactic cu 2 comprimate de 2 ori /zi.

Infectii ganococice.

Efecte adverse: greturi, varsaturi, diaree, stomatita,eruptii alergice,etc.

Contraindicatii:

- gravide (inhiba acidul tetrahidrofolic)- poate avea efecte teratogene.

- in anemii megaloblastice






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }