Sistemul osos - reflexologie

SISTEMUL OSOS - REFLEXOLOGIE

Descriere anatomica

Tesutul osos intra in alcatuirea sistemului osos, formand oasele, piese anatomo-functionale, care intra in alcatuirea scheletului uman. Din sistemul osos mai fac parte cartilajele de crestere articulare, ligamentele si  tendoanele. Acestea reprezinta de fapt niste "organe vii" cu suport nervos, sanguin si limfatic propriu. Contin si minerale precum: fosfat si carbonat de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, etc. Forma oaselor este variata. Ele pot fi: lungi, scurte, late, neregulate si sesamoide (incluse in tesuturi moi). Articulatiile sunt constituite prin totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele, Dupa functia si miscarea pe care o determina ele pot fi: articulatii fibroase, unde miscarea este redusa sau inexistenta si sinoviale (sunt cele mai multe si la nivelul lor se produc miscari multiple.

Functiile sistemului osos

• Scheletul asigura forma corpului, protectia pentru partile moi, protectia data de forte antigravitationale.    
• Permit atasarea sau insertia muschilor si formeaza parghii, care actionate de muschi permit miscarea.
• Tesutul osos are si functie metabolica ceea ce-l conduce la stocarea elementelor minerale, care la nevoie pentru organism, pot fi scoase din tesutul osos, in vederea restabilizarii homeostaziei.
• In acelasi timp mai depoziteaza o serie de elemente toxice: plumb, arsenic: avand astfel o functie antitoxica.
• Tesutul osos are functie hematogena - formare a elementelor figurate sangvine, functie indeplinita de maduva rosie, a oaselor, care este intalnita la embrioni, iar la adulti doar la anumite oase (coastele, sternul, anumite oase ale capului si bazinului. In rest maduva rosie se transforma in maduva galbena, fara rol hematogen. 

Conexiunea minte/corp

Oasele reprezinta structura si sprijin, iar ligamentele, usurinta miscarii, fenomenul schimbarii, felul si ritmul in care ne adaptam acesteia, precum si modul in care evoluam intr-o anumita directie in viata. Articulatiile pot reprezenta "eul" si tendintele acestuia de a fi inflexibil.

Descrierea punctelor reflexe si actiunea asupra lor

In hartile reflexogene oasele nu au o reprezentare proprie, ci doar articulatiile. Atat in profilaxie cat si in tratarea unor afectiuni prin reflexoterapie se insista asupra articulatiilor, a glandelor (in special tiroida si paratiroida) si a zonelor sangvine si limfatice. Coloana vertebrala este singura componenta a sistemului osos care ocupa o zona importanta in hartile reflexe, probabil datorita functiilor multiple, a multitudinii de articulatii existente si a faptului ca ea adaposteste maduva spinarii.

Nici articulatiile nu sunt reprezentate in totalitate ci doar cele mai importante, mai mari si mai mobile, Astfel vom intalni pe langa coloana vertebrala si articulatiile acestea, zonele cefei, unde se articuleaza craniul cu coloana vertebrala, articulatiile scapulohumerale (ce leaga membrele superioare libere de trunchi), articulatiile coxofemurale (care leaga membrele inferioare de trunchi) si articulatiile cotului respectiv genunchiului (tinand cont de zonele corelate).

a)       Zona reflexa a coloanei vertebrale este situata pe partea mediana a picioarelor, de la linia umerilor  pana la cea pelvina pe care o depaseste putin), asezare logica daca ne gandim ca talpile unite reprezinta oglinda corpului. Trebuie observat perfect paralelismul dintre coloana vertebrala si linia mediana a picioarelor, astfel si zonele coloanei vor fi reprezentate fiecare de a-lungul acesteia, putand fi lucrate individual atunci cand e cazul. De a-lungul partii mediane a picioarelor distingem:

Cele 7 vertebre ale zonei cervicale, sunt reprezentate pe partea laterala a falangei proximale a halucelui.

Imediat sub ea urmeaza reflexul celor 12 vertebre toracale ce se intinde de a-lungul primului metatars, intre articulatia acestuia cu falanga proximala a halucelui si cu cea tarsometatarsiana.

De a-lungul primului os tarsian, trecand pe sub maleola interna, pana dam de osul calcaneu, se gaseste zona reflexa a celor 5 vertebre lombare.

Imediat sub iele, coborand pe marginea calcaneului spre planta, la linia calcaiului, gasim reflexul osului sacru.

Punctul reflex al coccisului este reprezentat tot pe partea mediana a piciorului, continuandu-l pe cel al sacrului cam 1-2 cm pe marginea calcaneului.

De obicei se actioneaza asupra intregii zonei reflexe a coloanei vertebrale, sustinand piciorul drept cu mana stanga si pe cel stang cu mana dreapta, ne folosim de police pentru a efectua o miscare de apasare si tragere de-a lungul acestea. Mai putem tine priza pe partea laterala a piciorului si folosi pentru presare partea laterala a policelui de la cealalta mana. Cand este necesara insistenta asupra anumitei zone  a coloanei, modul de lucru este acelasi doar ca deplasarea va fi scurta si repetata pe locul respectiv.

b)       Punctele reflexe corespunzatoare cefei se gasesc pe partea plantara, imediat sub articulatia interfalangiana a halucelui, de-a lungul liniei umerilor. Miscarea cea mai indicata aici este de apasare-ridicare sau apasare-tragere in sens orizontal. Se poate face tinand priza pe partea laterala a piciorului folosim policele mainii opuse, sau folosindu-ne de oricare dintre degetele mari dar prinzand in palma, degetele piciorului in lucru.

c)       Punctele reflexe ale articulatiei scapulo-humerale se gasesc pe plantele picioarelor, sub linia umerilor, pe falanga proximala a degetului 5

Actiunea asupra lor este identica cu cea asupra vezicii biliare, splinei, ficatului si inimii, adica tinand priza cu palma sprijinita pe marginea exterioara a piciorului si cu degetele pozitionate pe partea anterioara a acestuia, se pot executa miscari de apasare-tragere, circulare sau apasare-ridicare.

d)       Reflexele articulatiilor coxofemurale sunt probabil cele mai usor de depistat deoarece se gasesc la ambele picioare in jurul maleolelor. 

Miscarile sunt facute de police fiind circulare in jurul acestora, sustinand piciorul cu mana sprijinita pe partea s-a anterioara. Evident ca pentru masajul in jurul maleolei externe a piciorului drept si pentru cea interna a piciorului stang, folosim mana dreapta, iar pentru cea interna a piciorului drept si cea externa a piciorului stang, mana stanga.

e)       Pe partea laterala a picioarelor, sub articulatia tarsometatarsiana gasim ca o curbura pe marginea ultimului os tarsian si a calcaneului. La fiecare picior acesta reprezinta punctul reflex al articulatiei cotului si genunchiului, a mainii si respectiv piciorului de aceeasi parte.

Cu piciorul asezat in mana de pe aceeasi parte folosim policele pentru miscari de apasare-tragere de-a lungul acestei zone. Putem sa ne folosim si de mana de pe partea opusa, miscarile fiind aceleasi dar sustinerea piciorului se face prinzand-ul dinspre partea plantara.

Obs: Pentru afectiuni la nivelul articulatiilor mainii nu exista un punct reflex, cum nici pentru cele ale picioarelor, benefic in tratarea afectiunilor din aceste zone fiind masajul reflexogen de ansamblu. Tinand cont si de corelatia dintre acestea. Principiul tratarii prin corelare functioneaza si pentru celelalte articulatii.