QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA Kinetoterapie si motricitate speciala








UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Educatie Fizica Si Sport

Specializarea: Kinetoterapie si motricitate speciala


INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA – ANUL III

EVALUAREA CUNOSTINTELOR FUNDAMENTALE SI DE SPECIALITATE



1.Abductia bratului pana la 90s este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:




a. Mare dorsal, deltoid

b. Supraspinos, deltoid

c. Deltoid, subspinos


2.Abductia orizontala a bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Deltoid


3.Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:

a. 0s - 180s

b. 0s - 45s

c. 0s - 90s


4.Abductia soldului are o amplitudine de miscare:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 100s


5.Adductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Trapez, mare rotund, mic rotund

b. Trapez, mare romboid, mic romboid

c. Trapez, mare rotund, mare romboid


6.Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 95s


7.Adductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Mare pectoral


8.Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:

a. 45s si 0s

b. 90s si 0s

c. 100s si 0s


9.Adductia soldului este realizata de:

a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern

b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern

c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern


10.Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 90s - 180s


11.Amplitudinea de miscare a rotatiei interne a bratului este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 0s - 70 ???


12.Coborarea si adductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Trapez portiune inferioara

b. Trapez portiune superioara

c. Supraspinosul


13.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:

a. Paralizia completa a muschiului

b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita


14.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:

a. Forta unui muschi normal

b. Paralizie completa a muschiului

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita


15.Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, bratul fixat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, bratul fixat

c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat


16.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp


17.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp


18.Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Asezat, bratele pe langa trunchi

b. Decubit dorsal, bratele incrucisate

c. Decubit ventral, bratele pe langa corp


19.Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 25s

b. 0s - 15s

c. 0s - 30


20.Eversia piciorului este realizata de:

a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral

b. Tibialul anterior, tibialul posterior

c. Gemenii, solearul


21.Extensia bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Deltoid, coracobrahial, biceps

b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid

c. Mare rotund, triceps, subscapular


22.Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata

amplitudinea

b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine

limitata

c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata


23.Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:

a. 145s-160s si 0s

b. 180 s si 0s

c. 120s si 0s


24.Extensia cotului este realizata de:

a. Mare dorsal, mare rotund

b. Triceps, anconeu

c. Trapez, mare rhomboid


25.Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:

a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90s, cotul flectat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, cotul in flexie

c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, cotul in flexie


26.Extensia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

b. Tensiunea ligamentului galben

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei


27.Extensia gatului este realizata de MUSCHII:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul

gatului, digastricul nucal

b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal

c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal


28.Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 120s - 130s si 0s

b. 180s si 0s

c. 160s si 0s


29.Extensia genunchiului este realizata de:

a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern

b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern

c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral


30.Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 70s

c. 0s - 100s


31.Extensia pumnului este realizata de:

a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior

b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior

c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar


32.Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:

a. 0s si 10s - 15s

b. 0s si 20s

c. 0s si 25s


33.Extensia soldului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial

b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural


34.Extensia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui

b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal

c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal


35.Flexia bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare dorsal, trapez

b. Trapez, anconeu

c. Deltoid, coracobrahial


36.Flexia cotului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator

b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator

c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator


37.Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

a. Gambierul (tibialul) anterior

b. Gambierul (tibialul) posterior

c. Tibialul posterior


38.Flexia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

c. Apropierea apofizelor spinoase


39.Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 180s

b. 0s - 130s

c. 0s - 160s


40.Flexia genunchiului este realizata de:

a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos

c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,

semimembranos, semitendinos


41.Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 45s

b. 0s - 90s

c. 0s - 25s


42.Flexia plantara este realizata de:

a. Gemeni, solear, tibial anterior

b. Gemeni, solear, tibial posterior

c. Gemeni, solear, lung extensor degete


43.Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 120s

c. 0s - 50s


44.Flexia pumnului este realizata de:

a. Cubital anterior, mare palmar

b. Cubital posterior, mare palmar

c. Cubitalul posterior, mic palmar


45.Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 180s

b. 0s - 150s

c. 0s - 125s


46.Flexia soldului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Ilio-psoas

b. Fesier mijlociu

c. Fesier mare


47.Flexia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal

b. Marele dorsal

c. Marele complex


48.Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

a. 0s - 10s

b. 0s - 20s

c. 0s - 30s


49.Inclinatia radiala a pumnului masoara:

a. 0s - 30s

b. 0s - 20s

c. 0s - 10s


50.Inversia piciorului are o amplitudine de:

a. 0s - 15s

b. 0s - 10s

c. 0s - 35s


51.Inversia piciorului este realizata de:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete

b. Tibialul posterior, lung flexor degete

c. Tibialul anterior, lung extensor degete


52.Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea trunchiului examinatorului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului


53.Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:

a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului

b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului

c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna


54.Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea gambei pacientului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului


55.Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul

b. Trapezul fibre inferioare

c. Deltoidu


56.Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:

a. Fesier mijlociu

b. Fesier mic

c. Fesier mare


57.Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:

a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90s abductie

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s


58.Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi


59.Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta


60.Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta


61.Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi


62.Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat


63.Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat


64.Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate


65.Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate


66.Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:

a. Decubit lateral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie interna


67.Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie


68.Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie


69.Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat

b. Decubit ventral

c. Decubit dorsal


70.Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit lateral

c. Decubit ventral


71.Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin


72.Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin


73.Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c Decubit dorsal


74.Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c. Decubit dorsal


75.Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

a. Asezat, antebratul in supinatie

b. Asezat, antebratul in pronatie

c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna


76.Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut


77.Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut


78.Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:

a. Decubit ventral sau decubit lateral

b. Decubit dorsal sau ortostatism

c. Ortostatism sau decubit lateral


79.Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat


80.Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna


81.Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:

a. Decubit lateral

b Decubit dorsal

c. Asezat, gambele atarnate


82.Pentru a testa rotatia in jos i adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s

c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate


83.Pentru a testa rotatia in sus i abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat


84.Pentru a testa rotatia in sus i abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:

a Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat


85.Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:

a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie

b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie

c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat




86.Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:

a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si

oboseste

c In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara


87.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Trapez, mare rotund, mic rotund

b. Trapez, mare romboid, mic romboid

c. Trapez, mare rotund, mare romboid


88.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia bratului pana la 90s nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal, deltoid

b. Supraspinos, deltoid

c. Deltoid, subspinos


89.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia orizontala a umarului nu se evalueaza intre:

a. 0s - 180s

b. 0s - 45s

c. 0s - 90s


90.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia orizontala a bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Deltoid


91.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia orizontala a bratului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 95s


92.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia orizontala a bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal

b. Mare rotund

c. Mare pectoral


93.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului nu este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 90s - 180s


94.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne nu este de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 180s

c. 0s - 70 ????????


95.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Abductia soldului nu are o amplitudine de miscare:

a. 0s - 90s

b. 0s - 45s

c. 0s - 100s


96.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia soldului nu are o amplitudine de miscare intre:

a. 45s si 0s

b. 90s si 0s

c. 100s si 0s


97.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Adductia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern

b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern

c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern


98.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprima:

a. Paralizia completa a muschiului

b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita


99.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprima:

a. Forta unui muschi normal

b. Paralizie completa a muschiului

c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita


100.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Coborarea i adductia omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Trapez portiune inferioara

b. Trapez portiune superioara

c. Supraspinosul


101.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia gatului nu este limitata de:

a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

b. Tensiunea ligamentului galben

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei


102.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia gatului nu este realizata de MUSCHII:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul

gatului, digastricul nucal

b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal

c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,

splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul

gatului, digastricul nucal


103.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp


104.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit lateral, mainile intinse in fata

b. Decubit dorsal, mainile sub cap

c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp


105.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Asezat, bratele pe langa trunchi

b. Decubit dorsal, bratele incrucisate

c. Decubit ventral, bratele pe langa corp


106.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui

b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal

c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal


107.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2 nu se testeaza din:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata

amplitudinea

b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine

limitata

c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata


108.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Deltoid, coracobrahial, biceps

b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid

c. Mare rotund, triceps, subscapular


109.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, nu presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, bratul fixat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, bratul fixat

c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat


110.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia cotului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal, mare rotund

b. Triceps, anconeu

c. Trapez, mare rhomboid


111.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia cotului nu are o amplitudine de miscare intre:

a. 145s-160s si 0s

b. 180 s si 0s

c. 120s si 0s


112.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia cotului pentru forta 3 nu presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:

a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90s, cotul flectat

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie externa, cotul in flexie

c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s si rotatie interna, cotul in flexie


113.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia pumnului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior

b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior

c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar


114.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia pumnului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 70s

c. 0s - 100s


115.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial

b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural


116.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia soldului nu are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:

a. 0s si 10s - 15s

b. 0s si 20s

c. 0s si 25s


117.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia genunchiului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 120s - 130s si 0s

b. 180s si 0s

c. 160s si 0s


118.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Extensia genunchiului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern

b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern

c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral


119.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Eversia piciorului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral

b. Tibialul anterior, tibialul posterior

c. Gemenii, solearul


120.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Eversia piciorului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 25s

b. 0s - 15s

c. 0s - 30


121.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia gatului nu este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei

c. Apropierea apofizelor spinoase


122.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal

b. Marele dorsal

c. Marele complex


123.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia bratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Mare dorsal, trapez

b. Trapez, anconeu

c. Deltoid, coracobrahial


124.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia cotului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator

b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator

c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator


125.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia pumnului nu are o amplitudine a miscarii de:

a. 0s - 90s

b. 0s - 120s

c. 0s - 50s


126.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia pumnului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Cubital anterior, mare palmar

b. Cubital posterior, mare palmar

c. Cubitalul posterior, mic palmar


127.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Ilio-psoas

b. Fesier mijlociu

c. Fesier mare


128.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia genunchiului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos

c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,

semimembranos, semitendinos


129.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia genunchiului nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 180s

b. 0s - 130s

c. 0s - 160s


130.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia plantara a gleznei nu are o amplitudine de miscare de:

a. 0s - 45s

b. 0s - 90s

c. 0s - 25s


131.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia plantara nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Gemeni, solear, tibial anterior

b. Gemeni, solear, tibial posterior

c. Gemeni, solear, lung extensor degete


132.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Flexia dorsala a gleznei nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Gambierul (tibialul) anterior

b. Gambierul (tibialul) posterior

c. Tibialul posterior


133.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inclinatia cubitala a pumnului nu masoara:

a. 0s - 10s

b. 0s - 20s

c. 0s - 30s


134.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inclinatia radiala a pumnului nu masoara:

a. 0s - 30s

b. 0s - 20s

c. 0s - 10s


135.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inversia piciorului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete

b. Tibialul posterior, lung flexor degete

c. Tibialul anterior, lung extensor degete


136.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Inversia piciorului nu are o amplitudine de:

a. 0s - 15s

b. 0s - 10s

c. 0s - 35s


137.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Muschii principali care realizeaza flexia gatului nu sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul

b. Trapezul fibre inferioare

c. Deltoidu


138.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Miscarea de adductie a omoplatului nu este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea trunchiului examinatorului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului


139.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului nu este:

a. Fesier mijlociu

b. Fesier mic

c. Fesier mare


140.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Miscarea de eversie a piciorului nu este limitata de:

a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului

b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului

c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna


141.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Miscarea de eversie a piciorului nu este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului

b. Greutatea gambei pacientului

c. Greutatea membrului superior al examinatorului


142.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4 , rezistenta nu se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi


143.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4 , rezistenta nu se aplica pe:

a. Occiput

b. Frunte

c. Trunchi


144.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4 , nu se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin


145.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4 , nu se opune rezistenta:

a. Pe partea superioara a toracelui

b. Pe partea inferioara a toracelui

c. Pe bazin


146.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit ventral sau decubit lateral

b. Decubit dorsal sau ortostatism

c. Ortostatism sau decubit lateral


147.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul nu este in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat


148.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3 , pacientul nu este in:

a Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat


149.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit ventral

c. Asezat


150.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3 , pacientul nu se afla in:

a. Decubit lateral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie externa

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s si rotatie interna


151.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul nu se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate

b. Decubit ventral, bratul in abductie 90s

c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate


152.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c. Decubit dorsal


153.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul nu se afla in:

a. Asezat

b. Decubit lateral

c Decubit dorsal


154.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Decubit dorsal

b. Decubit lateral

c. Decubit ventral


155.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul nu se afla in:

a. Asezat

b. Decubit ventral

c. Decubit dorsal


156.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90s abductie

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s

c. Decubit ventral, bratul in abductie 90s


157.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul nu se afla in:

a. Decubit ventral, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90s, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical

la marginea mesei

c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna


158.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pronatia antebratului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Patrat pronator, mare pronator

b. Rotund pronator, patrat pronator

c. Rotund pronator, mare pronator




159.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Asezat, antebratul in supinatie

b. Asezat, antebratul in pronatie

c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna


160.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului nu este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut


161.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului nu este de:

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut

c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut


162.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4 , pozitia pacientului nu este:

a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie

b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie

c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat


163.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate


164.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa abductia soldului, forta 4 , pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie

c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate


165.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa adductia soldului, forta 3 , pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie


166.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este:

a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de

examinator cu o abductie de 25s

b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45s

c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie


167.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului nu este de:

a. Decubit lateral

b Decubit dorsal

c. Asezat, gambele atarnate


168.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului nu este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta


169.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului nu este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut

c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta


170.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului nu este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat


171.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4 , pozitia pacientului nu este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta

b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta

c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat


172.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 nu se realizeaza:

a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si

oboseste

c In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara


173.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Rotatia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal

b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal

c. Marele complex, micul complex


174.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Ridicarea bazinului nu este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal

b. Patratul lombar, sacro-lombarul

c. Fesierul mare, pectineul


175.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Rotatia in sus si abductia omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Trapez

b. Mare dorsal

c. Dintat anterior


176.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. Ridicarea omoplatului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:

a. Dintat anterior, mare dorsal

b. Trapez fibre superioare, angularul

c. Rotund mare, supraspinos


177.Pronatia antebratului este realizata de:

a. Patrat pronator, mare pronator

b. Rotund pronator, patrat pronator

c. Rotund pronator, mare pronator


178.Ridicarea bazinului este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal

b. Patratul lombar, sacro-lombarul

c. Fesierul mare, pectineul


179.Ridicarea omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Dintat anterior, mare dorsal

b. Trapez fibre superioare, angularul

c. Rotund mare, supraspinos


180.Rotatia externa a bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Subscapular, mare rotund

b. Subscapular, mic rotund

c. Subspinos, mic rotund

181.Rotatia externa a soldului este realizata de:

a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen

inferior, fesier mare

b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,

gemen inferior, fesier mare

c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,

gemen inferior, fesier mare


182.Rotatia externa a soldului masoara:

a. 0s - 15s

b. 0s - 55s

c. 0s - 45s


183.Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare romboid, mic romboid, trapez

b. Mare rotund, mic rotund, trapez

c. Supraspinos, subspinos, subscapular


184.Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Trapez

b. Mare dorsal

c. Dintat anterior


185.Rotatia interna a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund

b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid

c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare rhomboid


186.Rotatia interna a soldului este realizata de:

a. Fesier mare, tensorul fasciei lata

b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata

c. Fesier mic, tensorul fasciei lata


187.Rotatia interna a soldului masoara:

a. 0s - 15s

b. 0s - 55s

c. 0s - 45s


188.Rotatia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal

b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal

c. Marele complex, micul complex


189.Supinatia antebratului este realizata de:

a. Biceps brahial, scurt supinator

b. Coracobrahial, scurt supinator

c. Anconeu, scurt supinator


190.Valgusul este:

a. Miscare de lateralitate interna

b. Miscare de lateralitate externa

c. Miscare de sertar


191 Mana cazuta” este aspectul clinic major in paralizia de:

a. nerv median

b nerv radial

c. nerv cubital


192.Afazia fluenta presupune un debit de:

a. peste 100 cuvinte / minut

b peste 200 cuvinte / minut

c. peste 50 cuvinte / minut


193.Afazia nonfluenta presupune un debit de:

a sub 50 cuvinte / minut

b. intre 100-75 cuvinte / minut

c. intre 100-50 cuvinte / minut


194.Agnozia reprezinta:

a imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur

b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur

c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur


195.Amorfognozia reprezinta:

a nerecunoasterea formei obiectelor

b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului

c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marime

si consistenta


196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra:

a. fortei si rezistentei musculare

b. stabilitatii articulare

c. metabolismului bazal


197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice, dintre care cel mai important este:

a grupul ligamentelor plantare tarsiene

b. gambierul (tibialul) posterior

c. lungul peronier lateral


198.Asomatognozia reprezinta:

a. recunoasterea schemei corporale

b incapacitatea de recunoastere a schemei corporale

c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait


199.Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce:

a distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia

b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei

c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara


200.Axonotmesis inseamna:

a leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina

b. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului


201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos in picioare este:

a statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in

abductie, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele

b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in

flexie anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele

c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in

abductie, inchiderea ochilor accentueaza simptomele


202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos in repaus este:

a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica

membrul inferior afectat de pe planul patului

b. tremuratura de repaus a capului

c ambele


203.Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului:

a median

b. radial

c. cubital


204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:

a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern

b. entorsele piciorului propriu-zis

c entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern


205.Clonusul apare in:

a. leziuni pseudobulbare

b leziuni piramidale

c. leziuni de nervi periferici


206.Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare dupa intinderea brusca a:

a. bicepsului femural

b. tibialului anterior

c. tricepsului sural


207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata, dureaza:

a. intre 1-2 luni

b. 3 luni

c. pana la 4-5 luni


208.Debitul verbal normal la o persoana sanatoasa este de :

a. 100-150 cuvinte / minut

b. 50-100 cuvinte / minut

c. peste 150 cuvinte / minut


209.Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit i in legatura cu:

a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati

b obezitatea, intemperiile, caratul de greutati

c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul


210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:

a tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala

b. folosirea diagonalelor Kabat

c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa


211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi miscarile sunt:

a lente, hipermetrice, sacadate

b. rapide, hipermetrice , cursive

c. rapide, hipermetrice, sacadate


212.Disartria reprezinta:

a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca

stie ce vrea sa spuna

b exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor

c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele


213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare in traumatologia sportiva se bazeaza pe efectul acestora:

a. de a stimula sinteza prostaglandinelor

b de a inhiba sinteza prostaglandinelor

c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor


214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:

a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun

b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii

c sa realizeze toate aceste manevre


215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare:

a direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul ei

b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei

c. indirect pe piele si apoi ridicat


216.Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:

a scolioza

b. cifoza

c. nu deceleaza modificari vertebrale statice


a limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice

b. limitarea mobilitatii in plan frontal

c. mobilitatea nu este influentata


217.Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va decela niciodata:?????

a. hiperlordozare

b. cifoza

c. nu deceleaza modificari vertebrale statice


218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului in care subiectul:

a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort

b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efort

c se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile


219.Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca i miscarea “de a face mana cupa (caus)”, fac parte din programul de reeducare analitica in:

a. paralizia de radial

b. paralizia de medial

c paralizia de cubital


220.Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea imobilizarii, urmareste intretinerea miscarii:

a. cu solicitare si cu implicarea leziunii

b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii

c fara solicitare si fara iritarea leziuni


221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul sportivilor:

a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii

b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor

c trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea

consecintelor negative


222.Fractura de scafoid nu se poate complica cu:

a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa

b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopart

c. calus vicios, cu anchiloza secundara


223.In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:

a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala

b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile

c imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile


224.In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:

a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina

b inert si inutil

c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei


225.In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza:

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii

c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii


226.In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive i din “suspendat”, pot incepe:



a. dupa primele 21 de zile

b. dupa 3-4 saptamani

c. dupa 4-5 zile


227.In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:

a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea

b asuplizarea articulatiei

c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic


228.In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune musculo-tendinoasa), se prefera:

a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor

b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana

c interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani


229.In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:

a. imediat dupa interventie

b. dupa minimum o saptamana de la interventie

c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie


230.In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:

a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala

b. in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv

c. cu membrele inferioare in extensie puternica


231.In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba „indice-nas” la pacientul cu sindrom cerebelos se observa:

a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)

b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie)

c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie)


232.In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba „indice-indice” la pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observa:

a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge

+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos

b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste

+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos

c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge

+ degetul sanatos dedesubtul celui afectat


233.In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba asimetriei tonice dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observa, la comanda de a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte pana la orizontala:

a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normal

b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos

decat cel normal

c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal


234.In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membru inferior flectat din coapsa i genunchi, evoca:

a. meningita

b. Parkinson

c. sciatica


235.In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:

a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare

b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme

c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza


236.In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea umarului posttraumatic se poate face:

a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile

b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zile

c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate


237.In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata:

a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor

traumatizate

b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor

c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare


238.In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:

a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta


239.In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de:

a. abductie + adductie degete

b. pronatie + flexie pumn

c. extensie cot + extensie pumn


240.In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:

a. pronatie + flexie pumn

b. extensie cot + extensie pumn

c. abductie + adductie degete


241.In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:

a. pronatie + flexie pumn

b. extensie cot + extensie pumn

c. abductie + adductie degete


242.In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:

a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies

inexpresiv

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta


243.In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia se indica:

a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore

b. hidrokinetoterapie calda

c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare


244.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. programul Williams

c. contractii izometrice


245.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda exercitii de tip:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. hold-relax

c. contractii izometrice


246.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat

c. contractii izometrice


247.In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica i antrenarea adductorului policelui (sa tina intre policele addus i index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:

a. paraliziei de nerv radial

b. paraliziei de nerv medial

c. paraliziei de nerv cubital


248.In recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii generale, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos:

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune mobilizare sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie

continuata recuperarea

b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatia

c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta

extensia


249.In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala este contraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:

a. primele 2-3 saptamani

b. primele 5-6 saptamani

c. primele 6-8 saptamani


250.In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderile cu pozitionare pe atele amovibile sunt:

a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile

b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor

c. contraindicate, ca si termoterapia


251.In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza:

a. paraligamentar

b. supraligamentar

c. subligamentar


252.La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este:

a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies

inexpresiv

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta


253.La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare daca se produce:

a. flexia + adductia policelui & flexia indexului

b. extensia + abductia policelui & flexia indexului

c. opozitia policelui + flexia indexului


254.La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana daca apare:

a. extensia degetelor + pronatia antebratului

b. flexia degetelor + supinatia antebratului

c. extensia degetelor + supinatia antebratului


255.Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, se recupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in:

a. sutura tendoanelor

b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva


256.Leziunea arhicerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,

nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT

abolite


257.Leziunea neocerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,

nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT

abolite


258.Leziunea paleocerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,

nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT

abolite


259.Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata:

a. efortului fizic normal, repetat

b. efortului fizic supradimensionat

c. nu depinde de efortul fizic


260.Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:

a. C5-C7

b. C5-C6

c. C6-C8


261.Nervul musculocutanat are originea in radacinile:

a. C5-C7 ( ???? in carte e C5-C6)

b. C5-C6

c. C6-C8


262.Nervul suprascapular are originea in radacinile:

a. C5-C7

b. C5-C6

c. C6-C8


263.Neurapraxie inseamna:

a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina


264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:

a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului

b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat


265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:

a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului

b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului


266. Neurotmesis reprezinta:

a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului


267.Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu excep ia uneia dintre cele de mai jos:

a. decubitul dorsal

b. combinatia flexie- adductie- rotatie externa

c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat


268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:

a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnava

b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasa

c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza


269.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. C8-T1contingent T2

c. in principal C7


270.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. in principal C7

c. C5-C7


271.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. C5-C7

c. C5-C7


272.Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara una dintre urmatoarele:

a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil

b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare(repaus la pat,interzicerea

sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)

c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare


273.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile nu dureaza:

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii

c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii


274.Precizati care dintre variantele de mai jos nu este adevarata. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia nu se indica:

a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore

b. hidrokinetoterapie calda

c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare


275.Pregatirea programului kinetic de recuperare func ionala se face folosind triada:

a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica

b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare

c. caldura + masaj + electroterapie antialgica


276.Primul obiectiv in recuperarea func ionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este:

a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului

b. refacerea amplitudinii complete de miscare

c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati


277.Printre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numara:

a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolate

b. caratul de greutati in mod obisnuit

c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva


278.Proba Babinski – a aplecarii pe spate in sindromul cerebelos:

a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc

b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului

c. cerebelosul o face cu tripla flexie


279.Proba Garcin Rademaker – pacientul sta cu un picior inaintea celuilalt, cu picioarele departate si este impins anterior:

a. normal – se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior

b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt

c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt


280.Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara:

a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare

b. determina scaderea fortei de contractie

c. nu influenteaza activitatea musculara


281.Programele educa ionale kinetice in cazul discopatilor i i propun printre obiective:

a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului


a. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale superioare si inferioare

b. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor fesieri

c. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor abdominali


282.Programul de kinetoterapie in recuperarea soldului nu presupune:

a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei

b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne

c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri


283.Raspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu:

a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelor

b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in

evantai

c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in

evantai


284.Recuperarea func ionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfa oara in:

a. faza a II-a

b. faza a III-a

c. faza a IV-a


285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:

a. caldura - intindere - masaj

b. caldura - intindere - atela

c. masaj - intindere – atela


286.Redoarea de ceafa apare in:

a. meningite, hemoragii meningeene

b. boala Parkinson

c. discopatii vertebrale


287.Redoarea de ceafa defineste:

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare activa si pasiva a cefei

b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare activa a cefei

c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare pasiva a cefei


288.Refacerea stabilitatii si mi carii controlate in recuperarea umarului incepe din:

a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare

b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare

c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare


289.Reflexul ahilian depinde de radacinile:

a. L2-L4

b. L5-S2

c. L4-S2


290.Reflexul bicipital este controlat motor de:

a. nervul axilar – ramurile C4-C6

b. nervul musculocutanat – ramurile C5-C6

c. nervul radial – ramurile C6-C8


291.Reflexul bicipital se exprima prin:

a. flexia antebratului

b. usoara supinatie a antebratului

c. ambele


292.Reflexul rotulian depinde de radacinile:

a. L2-L4

b. L5-S2

c. L4-S2


293.Reflexul tricipital este controlat motor de:

a. nervul median – ramurile C6-C8

b. nervul radial – ramurile C6-C8

c. nervul cubital – ramurile C6-C8


294.Reflexul tricipital se exprima prin:

a. extensia antebratului + usoara rotatie externa

b. extensia antebratului + usoara rotatie interna

c. extensia bratului


295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:

a. la jonctiunea tendon-muschi la tineri

b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici

c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive


296.Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este:

a. redoarea articulara

b. edemul cronic de glezna

c. instabilitatea laterala a gleznei


297.Semnul Babinski se ob ine prin stimularea partii laterale a plantei si se face cu membrele inferioare:

a. in flexie

b. in extensie

c. indiferent


298.Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincinezie caracteristica:

a. leziunilor pseudo-piramidale

b. leziunilor -piramidale

c. leziunilor de nervi periferici


299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii inchisi) este pozitiv de cauza cerebeloasa, daca:

a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensul

caderii

b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru

c. apare imediat dupa inchiderea ochilor


300.Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta:

a. simtul atitudinilor

b. simtul miscarii si pozitiei

c. ambele


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat