QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Hepatita acuta infectioasa








Hepatita acuta infectioasa

-sindrom plurietiologic: virusuri cu tropism primar hepatic si micro-organisme cu tropism secundar hepatic (in febra tifoida, leptospiroza,scarlatina, malaria, giardia); alte cauze de sindroame icterice: afectare toxic-medicamentoasa, litiaza, pancreatita ulcero-necrotica;

Virusuri ce dau afectare hepatica

VHA: virus ARN, apartine Picornaviride (Enterovirusul 72); neanvelopat, cu un unic marker antigenic impotriva caruia apar anticorpi ce persista toata viata;

Transmitere: digestiva




Sezonalitate: endemo-epidemic (epidemii in sez.cald mai ales; focare epidemice in colectivitati inchise-cantine);

Grupa de varsta: scolar si prescolar mare, tineri;

Medii contaminate: alimente, apa (contaminare fecala), obiecte si vesela, exceptional de rar sange; in timpul sarcinii posibilitatea de transmitere mama- fat e extrem de rara dar exista;

Incubatie: 21-45 zile;

Patogenie: contaminare fecal-orala → tulpina rezista sucului gastric→ eliminare prin intestin in stare nativa (eliminare fecala de virus pana in ziua 7-8 de boala, ulterior ↓; bolnavul e o sursa de infectie); cele mai multe forme sunt asimptomatice anicterice si nu se dg.

Diagnostic: anticorpi anti VHA tip IgM pt infectia acuta/ IgG ca semn de trecere prin boala;


VHB: virus ADN, apartine Hepadnaviride, anvelopat, cu particula Dane, extrem de bogat antigenic (pe suprafata- Ag HBs; in miez- ag HBc si ag HBe); prevalenta geografica –exista 3 zone endemice;

Sezonalitate: nu exista;

Transmitere: parenterala ( s.n “hepatita de seringa”), sexual (c% f. abundenta in secretiile genitale), vertical;

Markerii antigenici:

-impotriva ag HBs → ac anti-HBs = markeri ai unei hepatite vindecate, stabilizate; apar dupa faza acuta sau vaccinare; cand apar ac ag HBs dispare! Daca exista simultan = mutante ale v. sau imunodepresie;

-impotriva ag HBc→ ac anti-HBc – tip IgM confirma ca exista o infectie acuta; tip IgG-semn ca individul a avut candva o hepatita B, corelatie cu existenta concomitent cu ag HBs;

-impotriva ag HBe → ac anti HBe- arata, daca sunt +, ca boala e stabilizata si nu exista replicare virala;

Deci, in faza de hepatita acuta tip B avem dpdv al markerilor antigenici, ag HBs +, ac tip IgM anti-HBc si ag HBe +;

Diagnostic: PCR (determinarea incarcarii virale); detectia ac tip IgM/ IgG anti HBc sau HBe prin ELISA sau EIA;

Incubatia: 45-160 (180) zile;

Persoane susceptibile: orice varsta daca exista caile de transmitere; la n-n→evolutie f. rapida, daca supravietuiesc la 1 an au deja ciroza; la restul pers→si frm. asimptomatice;

Zone endemice: endemicitate maxima (zona Asia-Pacific; >75%); medie (Europa de est mai  ales, America de sud si centrala; 50%) si mica (Europa de vest, America de nord si Canada inclusiv ); Africa-intre endemicitate medie-mare; → raspandire universala pe glob, solutie= vaccinarea!


VHC: virus ARN, apartine Flaviviride, anvelopat, mai mare ca VHB;

Incubatia: 6-12 sapt (maxim descris 90 sapt);

Transmitere: identic cu VHB, in principal insa post-transfuzional si prin droguri iv; recent si MSM;

Exista si e frecventa coinfectia: VHB +VHC, HIV+VHC (in crestere nr cazuri) sau HIV+VHB→ evolutie spre ciroza/ cancer hepatic > ca in pop. generala;

Diagnostic: ac anti ag viral unic, prin ELISA/ EIA; PCR pentru detectia incarcarii virale (raspuns sustinut la tratament= viremie nedetectabila la 1,5- 2 ani);


VHD: virus ARN, defectiv (necesita obligatoriu VHB pt a exista); neanvelopat dar cu o membrana; virus mic, 35 microni;

Incubatia: 4-6 saptamani;

Transmitere: parenteral, +/- sexual;

-virus unic ag→ ac ce semnifica fie o coinfectie, fie o suprainfectie ce agraveaza evolutia unei hepatite B;


VHE: fosta “hepatita non-A non-B”; Calicivirus, ARN, fara invelis;

Incubatie: maxim 6 sapt;

Transmitere: digestiva;

Localizare geografica: bazinul Mediteranei, Orientul mijlociu si apropiat;

Persoane susceptibile: adulti, persoane ce calatoresc mult (consum fructe tropicale incriminat); boala e autolimitanta si nu cronicizeaza;

Diagnostic: ac anti VHE, tip IgM sau IgG;


VHF: virus asemanator cu VHB/VHC; cazuri in Extremul Orient de obicei; forme severe→IHA/ deces; diagnostic dificil, prin eliminare, foarte recent si prin ELISA;

VHG: virus ARN descoperit 1995, apartine Flaviviride, foarte asemanator cu VHC dpdv genetic; transmiterea transfuzionala e dovedita; forme severe de boala; poate croniciza!



VHH (“hepatita viitoare”): posibilitate de cronicizare 10-15%, necunoscute alte info;

Un pacient care nu are nici unul din virusurile “obisnuite” (A- E)= pacient non-A non-E;

Patogenie: virusul intra in ficat unde se localizeaza in hepatocite→ inflamatie, necroza, procese degenerative; inflamatia se manifesta prin citoliza hepatica (↑ ALT), +/- usoara colestaza si evolutie variabila: cele mai multe frm se autolimiteaza, unele (B, C, D) cronicizeaza (25% din hepatitele B si 50% din cele C) sub una din urmatoarele frm: hepatita cronica stabilizata, activa/agresiva sau ciroza hepatica.

Virusurile B si C - oncogenitate→ carcinom hepatic;

Manifestari si evolutie:

Exista forme icterice/ anicterice; frm icterice debuteaza cel mai adesea cu o faza pre-icterica la finalul incubatiei, manifestata ca sdr. dispeptic;

Debut-tipuri: 1. digestiv (greata, varsaturi, inapetenta selectiva, dureri abd.colicative)

2. pseudo-gripal (stare subfebrila, tuse, icetr dupa 2-3z)

3. urticarian/ eruptiv (papule urticariene sau eruptii; doar VHB/VHC; sdr Gianotti- Crosti- hepatita B la scolar)

4. reumatismal (manifestari articulare; doar VHB/VHC)

5. neuropsihic ( mimeaza ebrietate/ psihoza)

Modalitatile de debut se pot combina, cel mai frecvent existand in oricare forma o componenta neuropsihica (somnolenta, inversare ritm somn-veghe, astenie fizica caracteristica in primele 7-10 z);

Icterul apare >5-10 z si se insoteste de ameliorarea simptomatologiei, dar modificarile biochimice si citoliza exista de la inceput;

Faza de stare (posibil precipitarea icterului): bilirubina totala ↑ pe seama celei directe mult , evolutie in trapez ( creste-platou-scade lent-dispare); transaminazele evolueaza la fel, cu o scadere in paralel/ divergent cu icterul; bilirubina persistenta + transaminaze n→ frm colestatice/ bilirubina dispare dar transaminazele persista→ sugestiv pt frm ce evol. spre cronicizare;

Concomitent-perturbarea sintezei fact coagularii: ↓sinteza protrombinei→ sangerari

Frm icterice comune: icter, urini hipercrome, scaune decolorate, HM cu consistenta relativ moale / HSM la copil;

Frm supra-ac/ fulminante/ IHA: ↓ dramatic dimensiunile ficatului; halena neplacuta; manifestari neuro- psihice severe (dementa, delir).

Indicele de protrombina= elem de prognostic al bolii→ obligatoriu in orice frm !


Evolutie: 14-21 z, ulterior convalescenta 1 luna si apoi supraveghere inca 6 luni/ pana la 1 an de evolutie pentru a stabili daca se poate vb de cronicizare;

Diagnostic: clinic, epidemio, lab (investizatii uzuale- Hb n, leucocite n/↓, limfocitoza, fara modificari de Eoz; ↑ citolizei hepatice >4x orienteaza dg/ >10x confirma dg; examen urina- pigmenti biliari si urobilinogen; markerii virali- ag HBs, ac anti-VHC→ daca ag HBs + cauti ac anti-HBc pentru a vedea daca e o hepatita ac/ cronica in puseu evolutiv; daca ag HBs – cauti ac anti-VHC; daca si ei sunt – te orientezi spre alte hepatite si cauti ac; daca toate sunt – cauti alta etiologie (toxic-medicamentoasa, etc)

Alte investigatii: indicele de protrombina, electroforeza proteinelor, imagistica (nu prea ajuta);


Diagnostic diferential: alti agenti etiologici ce se pot manifesta cu sindrom icteric, alte cauze (in functie de debut);

Tratament: boala de internare obligatorie in Romania, indiferent de forma;

Regim alimentar normosodat, cu evitarea carnii si produselor animale in faza icterica a bolii (ulterior evitarea grasimilor si a exceselor; se recomanda un aport usor crescut de dulciuri si hidrocarbonate- gem, compot, dulceata, pentru ca s-a observat ca apare o hipoglicemie).

Medicamentos: vitaminoterapie, antiemetice, antispastice, antiacide, re-echilibrare H-E si A-B (daca varsa si nu se poate hidrata);

Tratamentul formelor fulminante: ideal transplant hepatic; altfel: corticoterapie in doze foarte mari pentru a stopa inflamatia si necroza, chiar cu riscul ↑ ag HBs, al viremiei si al supresiei limfocitare; solutii glucozate, hidratare;

Pt VHB- Lamivudina de electie; IFN la decizia medicului;

Profilaxia: vaccinarea anti- VHA, VHB;




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }