Functiile aparatului dento-maxilar

Clasificarea functiilor aparatului dento-maxilar

Principale (esentiale)

Suptul (la nou-nascut)

Masticatia

Deglutitia

Fizionomia (mimica)

Fonatia (vorbirea articulata)

Ocazionale sau profesionale (cu caracter fiziologic)

Tusea

Stranutul

Suflatul (instrumente muzicale sau fabrici de sticla)

Parafunctii

Respiratia orala

Bruxismul

Centric

Excentric

Interpunerea si suptul degetului, limbii, buzelor, obrajilor

Suptul

Definitie

Principalul mod de alimenare al nou-nascutului

Act reflex conditionat

Alimentatie naturala sau artificiala

Elemente implicate si modul lor de actiune

Muschii  orofaciali

Buzele

Obrajii

Crestele alveolare frontale

Muschii  propulsori

Mandibula -

Limba

Deglutitia infantila

Rolul alimentatiei naturale

Dezvoltarea oaselor maxilare, a ATM

Tonusul muschilor mobilizatori ai mandibulei si oro-faciali

Prima mezializare a mandibulei

Masticatia

Definitie - act reflex conditionat cu posibilitatea de control voluntar

Prehensiunea

Prelucrarea mecanica a alimentelor

Procesele fizice de insalivatie

Procesele chimice (enzimatice)

Elemente implicate

Musculatura mobilizatoare a Ap.D.M

ATM

Muschii limbii, buzelor, obrajilor

Palatul dur

Dintii si tesuturile lor de sustinere

Glandele salivare

Act reflex conditionat, cu control voluntar

Arcul reflex

Receptori tactili, gustativi, olfactivi

Fibre aferente - primul neuron senzitiv (ggl Gasser)

Neuron motor masticator - punte

Musculatura mobilizatoare a mandibulei

Coordonarea voluntara - aria corticala din lobul frontal

Timpul mecanic al masticatiei

Definitie - miscari ritmice, succesive - scop

Etape

Incizia

Triturarea

Incizia

Nu este obligatorie

Dependenta de natura rapoartelor de ocluzie in zona frontala

Ocluzie psalidodonta - traseul invers al ghidajului anterior

Mecanism de forfecare

Ocluzie labiodonta

Incizie prin sectionare

Mecanism de cleste

Triturarea

Definitie - act mecanic de fragmentare a alimentelor

Mod de realizare - miscari combinate

Coborare-ridicare

Propulsie-retropulsie

Lateralitate stanga-dreapta -revenire

Succesiune de cicluri masticatorii

Ciclul masticator

Definitie: traiectoria unui punct mandibular (punctul interincisiv inferior), pe parcursul unei deschideri si inchideri a cavitatii orale

Forma generala (sectiune frontala)

Fazele ciclului masticator

Deschidere

Inchidere

Fara contact interdentar

Cu contact interdentar

Faza de deschidere

In plan frontal

Pozitia initiala- IM

Coborare 16-18 mm- intre marginile incizale

Lateralitate spre hemiarcada activa 5-15 mm-

dependenta de

Stadiul masticatiei

Consistenta alimentelor

In plan sagital

Propulsie-mai mare la incizie

Faza de inchidere

Fara contact interdentar

Traseu de ridicare

Amplitudine - pana la realizarea primelor contacte interdentare

Sens - revenire din lateralitate pana la 3 mm de linia mediana

Dintii laterali ai hemiarcadei active sunt in acelasi plan frontal

Cu contact interdentar

- pana in IM

Sagital-revenire din propulsie-RC-IM

Durata unui ciclu masticator - 1 sec

Frecventa - 70-80/min

Amplitudinea - jumatate din aria miscarilor limita

Contactele interdentare in timpul ciclului masticator

Conditii de aparitie

Frecventa

Stereotipul masticator

Definitie - configuratia predominenta a miscarilor masticatorii

Factori care influenteaza stereotipul masticator

Genetici

morfologia dintilor

natura relatiilor de ocluzie

morfologia musculaturii ,a ATM

De mediu

Obiceiuri alimentare

Stereotipuri masticatorii- definire

Tipul tocator

Tipul frecator

Tipul propulsor

Tipul mixt

Corelatii cu

Inclinatia pantei tuberculului articular

Gradul de cuspidare a dintilor laterali

Gradul supraacoperirii frontale

Adancimea curbei de ocluzie sagitala

Hemiarcadele utilizate in masticatie

Masticatie bilaterala

Alternative (80 %) Posselt 1961

Cele 2 hemarcade vor functiona alternativ ca hemiarcade

Activa

De balans

Simultane (8 %)

Masticatie unilaterala (12%)

Eficienta masticatorie

Definitie

Gradul de faramitare al alimentelor

Timpul necesar pentru zdrobirea unui aliment cu o consistenta data

Dependenta de

Varsta

Forta de contractie musculara

Numarul stopurilor ocluzale - integritatea arcadelor dentare

Tipul contactelor interdentare ocluzale - (tripodice, in suprafata)

Participarea elementelelor ADM in procesul masticatiei

Dintii - participa la incizie si triturare

Presiunile masticatorii

dependente de-natura alimentelor

momentul ciclului masticator- maxime in IM

Muschii mobilizatori ai mandibulei

-mobilizeaza mandibula in timpul ciclurilor masticatorii

Buzele

dirijeaza prehensiunea alimentelor

etanseizeaza cavitatea orala

Obrajii

mentin alimentele intre arcade

repozitioneaza alimentele din vestibul - arcade

Limba

Sensibilitatea gustativa

Pozitionarea si repozitionarea alimentelor pe suprafetele ocluzale  (faza de coborare)

homotropia linguo-mandibulara

Analiza si divizarea bolului alimentar

Autocuratirea suprafetelor dentare

Palatul dur

Fibromucoasa - receptori tactili - calitatea alimentelor

Zona rugilor palatine - sprijin pentru varful limbii

FUNCTIA FONETICA

Definitie

functie de integrare sociala

al 2-lea sistem de semnalizare

Timpii fonatiei

Timpul I

Expulzia coloanei de aer din plamini

In laringe - producerea sunetului fundamental cu doua lungimi de unda (corzile vocale inferioare)

Timpul al 2-lea - (laringian)

La nivelul corzilor vocale superioare

Producerea vibratiilor sonore secundare (armonicele sunetului fundamental)

Frecventa mai mare comparativ cu vibratiile sonore fundamentale

Dependente de caracteristicile morfologice ale cavitatilor prin care trece coloana de aer- determina timbrul vocal

Formarea vocalelor-

Vibratii lungi -U, O

Vibratii scurte -I, E

Vibratii medii - A

Timpul al 3-lea (oral)

Fenomenul fiziologic de conformare a tubului fonetic -articularea fonetica

Definitivarea vocalelor

Articularea consoanelor

Elemente care intervin in articularea fonetica

muschii mobilizatori ai mandibulei

Miscari simetrice de coborare - ridicare - modificarea tubului fonetic in sens vertical

Pozitiile fonetice limita

Spatiul minim fonetic (fara contacte interdentare)

Coborare maxima

muschii orofaciali

Modificarea tubului fonetic in sens sagital si transversal

Zonele fonetice ale cavitatii orale - intervin specific in formarea anumitor vocale si consoane

Buzele

Limba

Zona rugilor palatine

Valul palatin

Dintii

Clasificarea sunetelor in functie de zonele fonetice care intervin in formarea lor

Linguo-dentale: T, D, N, L

Labio-dentale: F,V

Siflante: S

Bilabiale: M, P, B

Guturale- baza limbii -valul palatin- K, G

Durata emiterii consoanelor

Explozive - P

Continue - S

Vibrante - R

Clasificarea sunetului in functie de regiunea limbii care participa la formare

Anterolinguale: T, D, N

Posterolinguale: K, G

Mediolinguale: C

Mecanismul fonatiei

Fonatia - are la baza reflexe neuromusculare

Initial - proces constient

Ulterior - proces automatizat - reflexe neuromusculare specifice

Mecanismul articularii sunetelor - subconstient - trunchiul cerebral

Continutul fonatiei - constient - cortical

La modificarea conditiei cavitatii orale (edentatii, protezari) - fonatia redevine constientizata