QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Formele histopatologice ale principalelor tumori epiteliale benigne si maligne








FORMELE HISTOPATOLOGICE ALE PRINCIPALELOR TUMORI EPITELIALE BENIGNE SI MALIGNE


TUMORI EPITELIALE BENIGNE




papilomul

polipul

adenomul

teratomul

TUMORI EPITELIALE MALIGNE

Carcinomul bazocelular

Carcinomul adenoid chistic

Carcinomul scuamos- spinocelular

Adenocarcinomul

TUMORI EPITELIALE BENIGNE

I. PAPILOMUL

este tumoarea benigna a epiteliilor pavimentoase stratificate,

este localizat la piele si la mucoasele cu asemenea epitelii, cum sint: mucoasa bucala, faringiana, corzile vocale inferioare, esofag, vulva, vagin, anus etc.

se dezvolta ca o neoformatie pediculata sau cu baza de implantare larga.

suprafata este neteda sau rugoasa.

de obicei tumora este unica si de dimensiuni reduse, dar in regiunea perianala si vulvara se pot forma papiloame mai voluminoase.

pot fi multiple - procesul patologic este denumit papilomatoza.

Microscopic

epiteliul tumoral este ingrosat, cu ramificari proeminente si creste de marimi inegale care se dispun ca nervurile unui eventai, prezentind fiecare cite un ax conjunctivo-vascular, format prin hiperplazia papilelor dermice sau chorionului

membrana bazala este indemna, continua

proliferarea tumorala produce ingrosarea diferitelor straturi ale epiteliului pavimentos.

ingrosarea stratului malpighian este denumita acantoza, iar ingrosarea stratului granular si cornos cu exces de cheratinizare, hipercheratoza. Papiloamele cu hipercheratoza se intilnesc mai ales la nivelul pielii si au o consistenta dura si suprafata rugoasa.

ulcerarea si infectarea secundara a tumorii se insotesc de infiltrate inflamatorii in tesutul conjunctivo-vascular.

Papilomul se dezvolta si ca tumora a epiteliilor de tip tranzitional - exemplu la nivelul vezicii urinare

se prezinta ca o crestere intravezicala

este constituit din axe conjunctivo-vasculare subtiri, ramificate, acoperite de celule epiteliale de tip tranzitional, urotelial, fara atipii.

Termenul de papilom este utilizat si pentru tumorile epiteliale benigne, in care proliferarea epiteliala realizeaza, intraductal, formatiuni papilifere cu axe conjunctivo-vasculare acoperite de celule epiteliale (de exemplu, papilomul intraductal mamar).

Spre deosebire de papiloamele adevarate, tumorale, in unele inflamatii cronice specifice sau nespecifice ale mucoaselor, epiteliul pavimentos supraiacent prolifereaza si sufera modificari asemanatoare acelora din papilomin aceste cazuri, se vorbeste de transformare papilomatoasa a epiteliului.


Forme particulare de papiloame

1. Condilomul

este o forma particulara de papilom

este caracterizata prin asocierea proliferarii epiteliale cu o hiperplazie accentuata a dermului sau a chorionului si prezenta unui bogat infiltrat inflamator, mai ales in regiunea anala, vulvara si perineala.

Cheratoacantomul (moluscum sebaceum)

este o leziune cutanata care apare indeosebi in regiunile descoperite ale pielii (fata si miini)

clinic si histopatologic, se aseamana cu carcinomul epidermoid.

Macroscopic

→ se prezinta ca un nodul cutanat neted, cu centrul ombilicat. Sint forme cu noduli voluminosi sau cu noduli multipli.

Microscopic

este constituit din insule si cordoane celulare epidermoide, care patrund in derm, dar numai in zona superficiala a acestuia, si care prezinta cheratinizari si perle epiteliale foarte numeroase si voluminoase.

in dermul invecinat se gaseste infiltrat inflamator cronic si uneori reactie granulomatoasa cu celule gigante.

Evolutia este benigna cu regresiune lenta si vindecare.

II. POLIPUL

este tumora benigna a epiteliilor cilindrice si cubice de suprafata.

localizarile sale corespund cu acelea ale mucoaselor acoperite de asemenea epitelii, dar mai frecvent se intilneste la mucoasa nazala, stomac, intestin subtire si colon, endometru, endocol.

poate fi unic sau multipli (polipoza), ce se intilnesc mai ales la stomac, intestin subtire si colon

in functie de elementele proliferate, distingem

polipi simpli,

polipi adenomatosi (glandulari) si



polipi papilari (vilosi)

1. Polipul simplu

Macroscopic

se prezinta ca o neoformatie pediculata sau sesila,

suprafata neteda sau neregulata, vegetanta, deseori ulcerata.

Microscopic

este constituit din epiteliul cilindric sau cubic proliferat, unistratificat sau pluristratificat, dispus pe un ax conjunctivo-vascular, care este in continuitate cu corionul mucoasei si prezinta uneori infiltrat inflamator.

membrana bazala este prezenta, continua si indemna.

2. Polipii adenomatosi (glandulari)

Macroscopic

sunt mai voluminosi

au suprafata neregulata, boselata

Microscopic

se constata asocierea proliferarii epiteliului cilindro-cubic de suprafata cu neoformare de glande localizate in axul conjunctivo-vascular al tumorii dar lipsite de canal excretor.

caracterul benign al acestor polipi este atestat si de faptul ca glandele neoformate nu depasesc nivelul de implantare a axului conjunctiv al polipului, iar la mucoasele organelor digestive, musculara mucoasei.

membrana bazala este prezenta atit la nivelul de contact intre epiteliul de suprafata si tesutul conjunctiv, cit si in jurul glandelor.

uneori glandele din asemenea polipi sint dilatate chistic (prin retentie de secretie) producind marirea de volum a tumorii.

frecvent polipii sunt ulcerati si prezinta zone de necroza cu infiltrate inflamatorii in axul lor conjunctivo -vascular.

Diagnostic diferential - formatiunile polipoide de natura inflamatorie, cu caracter cronic, granulomatos la care se asociaza adesea si procese hiperplazice epiteliale de intensitate variabila.

Polipii adenomatosi (glandulari) forme particulare

polipozele gastrice si intestinale

Polipoza multipla familiala

cu localizare la colon

se transmite autozomal dominant

debuteaza obisnuit in copilarie si adolescenta;

intr-un procent ridicat de cazuri prezinta transformare maligna.



Sindromul Peutz-Jeghers

se caracterizeaza prin dezvoltarea de polipi pedunculati la stomac, intestin subtire si colon, asociati cu pigmentare melanica neobisnuita a fetei, buzelor, mucoasei bucale si degetelor.

afectiunea se transmite ca o dominanta mendeliana simpla,

polipozele gastrice si intestinale se considera ca, intr-un procent redus de cazuri, pot suferi transformare maligna.

3. Tumora viloasa (polipul papilifer, adenomul papilar, adenomul vilos)

este o forma particulara de proliferare polipoida a epiteliului de acoperire,

intilnita la colon si indeosebi la rect.

Macroscopic

neoformatie vegetanta, moale, cu numeroase arborizatii si ramificatii subtiri, delicate.

Microscopic

acestea sint constituite dintr-un ax conjunctivo-vascular acoperit de un epiteliu inalt, in general mucosecretor

in unele cazuri tumora secreta o atit de mare cantitate de mucus incit se produc tulburari metabolice importante consecutiv pierderii de potasiu care insoteste secretia de mucus, precum si pierderii de apa si cloruri.

evolutia maligna este relativ frecventa.

4. Adenomul

este tumora benigna a epiteliilor de tip glandular.

se dezvolta din

o  epiteliile glandelor exocrine sau endocrine,

o  epiteliile parenchimului hepatic,

o  epiteliile cilindro-cubice canaliculare sau tubulare.

localizarile sunt foarte numeroase:

oglanda mamara,

oprostata,

oficat,

orinichi,



otiroida,

osuprarenala,

ohipofiza,

oparatiroida,

oglande endocrine si sebacee etc.

Macroscopic

se prezinta ca formatiuni nodulare unice sau multiple,

bine delimitate si incapsulate,

dimensiuni variabile, uneori foarte voluminoase (ca in adenomul de prostata).

Microscopic forme:

adenomul acinos sau alveolar

adenomul trabecular (ca in ficat)

adenomul tubular (ca in glanda mamara)

adenomul folicular (ca in tiroida).

celulele epiteliale

sunt asemanatoare celor de origine.

in formatiunile glandulare sau tubulare ele se dispun uni-sau bistratificat

sunt delimitate de stroma inconjuratoare printr-o membrana bazala continua

Formatiunile glandulare si tubulare din adenoame nu comunica cu canalele excretoare, de aceea, produsul de secretie al celulelor epiteliale se acumuleaza in lumenul acestor formatiuni. De obicei, produsul de secretie din adenoamele glandelor exocrine este reprezentat de mucus, deoarece celulele adenomatoase nu prezinta o alta diferentiere functionala decit aceea mucosecretorie (cu exceptia, si aceasta foarte rara, a unor adenoame si glande salivare).

Adenoame chistice sau chistadenoame

apar prin retentia de secretie in lumenele formatiunilor glandulare sau tubulare cu dilatarea chistica a acestora

epiteliul din chisturi este mai mult sau mai putin aplatizat, in raport cu gradul de distensie al chisturilor.

Adenom papilifer

adenoame in care proliferarea epiteliala este mai intensa si se realizeaza formatiuni papilifere, vegetante, intraglandular sau intratubular;

poate apare in rinichi, glanda mamara, etc.

Chistadenomul papilifer apare prin asocierea proliferarii papilifere cu dilatarea chistica a formatiunilor glandulare

in general, adenoamele chistice sunt mai benigne decat chistadenoamele papilifere, unde intervine o proliferare epiteliala mai accentuata.

Adenoamele dezvoltate din celulele glandulare endocrine prezinta particularitatea ca celulele tumorale isi pastreaza adesea functia secretorie hormonala producind tulburari generale de hiperfunctie endocrina, in raport cu glanda afectata si tipul celular proliferat

adenoamele tiroidiene se pot insoti de hipertiroidism,

adenoamele paratiroidiene de osteodistrofie fibroasa,

adenoamele antehipofizare cu celule acidofile de acromegalie,

adenoamele hipofizare cu celule bazofile de sindrom Cushing,

adenoamele insulelor pancreatice cu celule beta de hipoglicemie, prin hipersecretie insulinica,

adenoamele insulelor pancreatice cu celule non-beta de sindrom Zollinger-Ellison etc.

Adenofibroame sau fibroadenoame

apar prin asocierea proliferarii epiteliale glandulare si a tesutului conjunctiv

denumirea difera in functie de tesutul care predomina cantitativ.

Fibroadenoamele

se formeaza in glandele mamare si prostata.

forma nodulara,

sunt unice sau multiple

pot atinge dimensiuni importante

in glandele mamare, fibroadenoamele prezinta doua forme:

pericanaliculare si intracanaliculare.

in fibroadenoamele pericanaliculare tesutul conjunctiv proliferat se dispune in jurul neoformatiilor tubulare, respectand forma acestora,

in fibroadenoamele intracanaliculare proliferarea mai accentuata a tesutului conjunctiv determina compresiuni asupra tubilor adenomatosi si formeaza pinteni intratubulari, modificari care produc deformarea tubilor neoformati, acestia capatind aspecte variate, dintre care cele mai caracteristice sint aspectele in coarne de cerb'.

in adenoamele de prostata proliferarea glandulara se insoteste si de proliferarea fibrelor musculare.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }