Boala Parkinson

Boala Parkinson

Etiopatogenie:

degenerarea neuronilor dopaminergici din sistemul nigrostriat;

boala Parkinson este o boala degenerativa a SNC ce afecteaza abilitatile motorii si vorbirea;

apartine unui grup de boli numite afectiuni ale miscarii

este caracterizat de: rigiditate musculara, tremor, bradikinezie, akinezie

este o afectiune cronica si progresiva

sindroamele parkinsoniene pot aparea ca urmare a utilizarii medicatiei tranchilizante majore sau a altui tip de medicatie ce intrerupe functiile dopaminergice (fenotiazinele, rezerpina, alfa-metil dopa), intoxicatii cu CO, intoxicatii cu mangan sau alte metale grele, ca urmare a folosirii de droguri sintetice, urmarea unor encefalite virale, asociat uneori leziunilor de focar in substanta cenusie sau in nucleul striat.  

Manifestari clinice:

debut intre 40 si 70 ani cu evolutie ulterioara cronica;

tremor, rigiditate, incetinirea miscarilor, pierderea dexteritatii, deteriorarea scrisului, dificultati de ridicare de pe scaun;

anomalii de mers si postura;

transpiratii excesive, sialoree, hipotensiune posturala, dementa subtila, stare depresiva;

posibile complicatii precum pneumonia de aspiratie, escare, probleme secundare inanitiei.

Simptome motorii:

v    tremor: 4-7 hz maxim in repaus, scade la miscarea voluntara, unilateral ca debut.

v    rigiditatea: tonusul muscular e crescut la mobilizari pasive

v    bradikinesia/akinezia: incetinirea sau absenta miscarilor

v    instabilitate posturala: absenta reflexelor posturale- dezechilibrul si cadere

v    mersul: pasi mici, tarati,nu poate depasi obstacolele, balansul membrelor superioare absent, rotirea in bloc,trunchi anteflectat, capul si gatul flectate inainte, mersul creste in intensitate pe parcurs, inghetarea mersului

v    vorbitul si tulburari de inghitire: vorbeste incet, monoton, hipersalivatie, disfagie,

v    oboseala, fata imobila, dificultati de intoarcere in pat, scris marunt,  dificultati de coordonare, reducerea miscarilor

Simptome ne-motorii:

v    tulburari ale afectivitatii: depresie, anxietate, apatie, abulie

v    tulburari cognitive: deficit de atentie, tulburari de evaluare a mediului social, de constientizare a timpului, dementa, tulburari de memorie, comportamentale, halucinatii, paranoia

v    tulburari de somn: somnolenta diurna, insomnie

v    tulburari senzitive:discriminarea culorilor, vedere dubla, ameteli, sincope, tulburari de proprioceptie, miros, durere

v    tulburari autonome: piele uleioasa,nicturie, constipatie, incontinenta urinara, afectarea functiei sexuale, scadere ponderala

Stadializarea Hoehn - Yahr 

Stadiul I

1. semne si simptome unilaterale
2. simptomatologie de intensitate medie
3. simptomele sunt deranjante dar nu determina dizabilitate
4. tremor unilateral
5. anturajul a observat modificari posturale, de locomotie si expresie faciala
• Stadiul II

1. simptome bilaterale
2. dizabilitate minima
3. afectarea posturii si a mersului

• Stadiul III

1. lentoare semnificativa in executarea miscarilor
2. deficit de echilibru static si dinmic
3. disfunctionalitate generalizata de intensitate medie

• Stadiul IV

1. simptomatologie severa
2. mers pe distanta limitata
3. rigiditate si bradikinezie
4. necesita asistenta permanenta (nu mai poate locui singur)
5. tremorul poate fi mai redus fata de stadii mai timpurii

• Stadiul V

1. casexie
2. invaliditate completa
3. nu se poate ridica sa mearga
4. necesita ingrijire medicala (nursing) continua

Tratament:

parkinsonismul indus medicamentos se trateaza prin reducerea dozelor de medicatie sau prin administrarea unui anticolinergic;

anticolinergicele sunt utilizate pentru tratamentul cazurilor usoare de boala Parkinson idiopatica, pentru a reprima tremorul de repaus;

beta blocantele sunt folosite pentru tremorul intentional;

cabidopa/levodopa este elementul principal al tratamentului in cele mai multe dintre cazuri.

Tratamentul de recuperare:

Exersarea si ameliorarea initierii miscarii

• tehnici de facilitare neuroproprioceptiva (FNP),
• antrenamentul pentru folosirea controlului cognitiv in organizarea miscarii prin stimuli vizuali si auditivi (stimulii auditivi  implica ritm, numarat sau batut din palme in timpul performarii unor miscari sau a mersului, numirea pasilor unor activitati si pronuntarea lor in timpul executarii; stimulii vizuali presupun urmarirea vizuala, in oglinda sau direct, a miscarilor pentru cresterea acuratetii executiei)

Mentinerea/ameliorarea amplitudinii articulare

• prevenirea contracturilor, ameliorarea posturii, promovarea extensiei,
• exercitii pentru flexibilitate, stretching.

Cresterea fortei musculare

• tonifierea musculaturii extensoare,
• ameliorarea functiei motorii,
• prevenirea atrofiei de inutilizare,
• cresterea miscarilor reciproce,
• balansul greutatii,
• coordonarea fina,
• activitati globale legate de trunchi, rasuciri, intoarceri, mers, ridicarea de pe scaun
• mentinerea echilibrului,
• miscari tranzitionale de crestere a fortei musculare.

Cresterea rezistentei

• conservarea energiei si simplificarea muncii,
• stabilirea orarului zilnic in functie de oboseala.

Reeducarea mersului

• ridicarea piciorului pentru a pasi evitandu-se tararea picioarelor si aplecarea trunchiului inainte,
• balansarea bratelor pe langa corp,
• intoarcerile se efectueaza printr-o bucla larga in forma de "U" evitandu-se intoarcerea prin pivotare,
• daca la initierea pasului pacientul are senzatia ca piciorul este "lipit de podea" este invatat strategii de pornire (imaginarea pasirii peste un obstacol cu ridicarea piciorului; balansatul intr-o parte si in alta pentru a rupe senzatia de blocare; pacientul nu trebuie sa fie grabit/impins de insotitor, aceasta prelungind uneori episodul de blocare).

Prevenirea caderilor

• ameliorarea posturii si a mersului,
• pacientul este invatat sa se sprijine de obiecte stabile (perete,mobila) cand se intinde dupa un obiect, cand deschide usile etc.,
• obiectele se transporta in poligonul de sustinere, cu o singura mana pentru ca cealalta sa fie folosita pentru sprijin,
• asezarea pe scaun se face lent cu o mana pe bratul acestuia,
• ridicarea din pat din pozitia culcat se face treptat: 15 secunde se sta asezat pe marginea patului, 15 secunde se ramane in picioare cu sprijin.

Coordonare

• exercitii libere axio-periferice si periferice-axio-periferice
• exercitii de rotatie a trunchiului, asociind miscari de brate sau pasi de mers, ritmul de executie fiind foarte important
• exercitii cu mingea, cu bastoane, popice etc, in concomitenta cu miscari ale membrelor inferioare (mers, sprijin pe un picior cu ridicarea genunchiului opus, mers pe virfuri etc.), in care de asemenea ritmul joaca un rol decisiv
• exercitii de mers : viteze variabile, pasit pe aceeasi linie, pasit urmarind semne trasate pe podea, pasit in lateral sau inapoi, mers cu pasi incrucisati, urcat  si coborat scari etc.
• in timpul acestor exercitii de mers o atentie deosebita se va acorda balansului membrelor superioare si oscilatiilor laterale ale trunchiului.
• exercitii de "cules' diferite obiecte si aranjat in diverse modalitati

Respiratie

exercitii de relaxare generala si toracica, urmate de exercitii respiratorii toracice, apoi abdominale si, in final, abdomino-toracice inferioare.

exercitiile respiratorii vor fi ritmate pe "stimulatoare de respiratie'sau prin simpla comanda. Ritmarea se va face si pe pasii de mers.

Mimica

exercitiile de mimica se executa in fata oglinzii si sunt la inceput -analitice - vizand separat fruntea, sprancenele, ochii, obrazul, gura apoi globale, de expresie (de ras, plans, mirare, furie ).

tehnica de lucru are la baza repetitiile aceleiasi miscari ritmate pe stimuli senzoriali.

Cresterea independentei functionale in executarea ADL

• stadiul I  - se exerseaza scrisul, aplicarea fardului la femei;
• stadiul II - se exerseaza toaleta, imbracarea, alimentarea, manuirea banilor, deschiderea usilor;
• stadiul III - se acorda o atentie deosebita echilibrului in cursul performarii de activitati, se folosesc echipamente ajutatoare;
• stadiul IV - se urmareste mentinerea functiilor restante (acest stadiu necesita asistenta).

Tehnici de compensare pentru declinul cognitiv

• programari zilnice ferme,
• carnetel de notite.

Prevenirea si managementul stres-ului

Adaptarea mediului pentru functionalitate optima

• stabilirea locurilor de odihna in timpul activitatii,
• compensarea deficitului de perceptie.

Resurse sociale

• grup de exercitii
• centre de zi pentru ingrijire si antrenament.