Notiuni elementare de anatomie si fiziologie - aparat respirator

NOTIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE - APARAT RESPIRATOR

Aparatul respirator asigura schimbul gazos intre sange si mediul extern.

- caile aeriene: nazofaringe, laringe, trahee, bronhii, bronhiole, alveole

- plaman: lobi si lobuli.

Pleura - foita ce inveleste plamanii: foita viscerala si foita parietala intre ele o cavitate virtuala cavitatea pleurala.

Respiratia externa sau ventilatia patrunderea aerului in caile respiratorii, unde este purificat, umezit, incalzit.

Respiratia interna - trecerea O2 din aer in sange: Aer membrana alveolo-vasculara vas de sange (O2+ hemoglobina)

Sange tesuturi: elibereaza O2 si preia CO2 sange cu CO2 plaman

CONDITII NECESARE:

- aerul inspirat sa contina suficient O2

- caile respiratorii sa fie permeabile

- conformatia toracica sa fie normala

- musculatura, vascularizatia si inervatia sa fie morfologic si fiziologic normale

- presiunea CO2 alveolar (care reflecta incarcarea sangelui cu CO2) sa fie fiziologica;

- suprafata respiratorie (rezultata din suma suprafetelor alveolare) sa fie integra morfofunctional;

- pleurele sa-si indeplineasca functiile lor fiziologice (sa nu fie lipite, sa nu contina aer sau lichid in afara celui fiziologic);

- centrul respirator din bulb sa fie in stare morfo-functionala normala;

- aparatul cardiovascular sa fie integru, iar globulele rosii suficiente ca numar.

Orice modificare a unuia din factori duce la aparitia respiratiei dificile (dispnee) pana la apnee si asfixie.

SEMIOLOGIE

Semiologia se ocupa cu studiul si interpretarea simptoamelor, a semnelor de boala, cu ajutorul carora se elaboreaza diagnosticul.

Principalele tulburari functionale sunt: dispneea, durerea toracica, tusea, expectoratia, hemoptizia, sughitul si tulburarile vocii.

Dispneea - dificultatea de a respira "sete de aer".

Dupa conditiile de aparitie:

dispneea permanenta (insuficienta cardiaca avansata, pneumotorax),

dispneea de efort (procese pleuro-pulmonare care scad ventilatia pulmonara, insuficienta cardiaca)

dispneea de decubit (bolnavul nu poate sta culcat, fiind obligat sa sada)

dispneea paroxistica intalnita in astmul bronsic si in insuficienta ventriculului stang (astmul cardiac si edemul pulmonar acut).

Dupa frecventa respiratorie:

bradipneea sau dispneea cu ritm rar (procese obstructive ale cailor respiratorii, astm bronsic )

polipneea sau tahipneea - (dispnee cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii, depasind 40/min.) (majoritatea bolilor pleuro-pulmonare si cardiovasculare).

Dupa timpul respiratiei:

dispneea inspiratorie (edem al glotei, corp strain in laringe)

dispneea expiratorie (astmul bronsic si emfizemul pulmonar)

dispneea mixta se intalneste atat in pleureziile cu lichid mult, cat si in pneumonia masiva).