QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Biodisponibilitatea si absortia medicamentelor








BIODISPONIBILITATEA SI ABSORTIA MEDICAMENTELOR


Biodisponibilitatea este un parametru specific fiecarui medicament exprimat prin cantitatea de substanta activa eliberata dintr-o forma farmaceutica si absorbita in circulatia sistemica si viteza cu care substanta activa ajunge la locul de actiune realizand concentratia plasmatica si manifestandu-si efectul terapeutic .

Absortia medicamentelor este etapa de trecere a substantei active dizolvate de la locul de administrare in sange . Aceasta este influentata de calea de administrare .

Principalele cai de administrare sunt :


  1. cai naturale :
    • calea orala (p.o.)
    • calea sublinguala
    • calea rectala
    • calea respiratorie
    • calea oculara
    • calea intravaginala
    • calea uretrala
    • calea cutanata




  1. cai artificiale - parenterale injectabil ( gr. Para-enteron = in afara intestinului )

    • cai intravasculare ( intravenoasa , intraarteriala , intracardiaca )
    • cai extravasculare ( subcutanata , intramusculara )
    • cai intraseroase ( intraperitoneala , intrapleurala , intrapericardica , intraarticulara , intrarahidiana , intraventriculara )
    • calea intraosoasa


VARIATIA ABSORTIEI UNUI MEDICAMENT IN FUNCTIE DE

FORMA FARMACEUTICA ADMINISTRATA


Biodisponibilitatea unui principiu activ dintr-o forma farmaceutica se determina practice in raport cu concentratia de substanta absorbita dintr-o forma care cedeaza cel mai rapid medicamentul .

Pentru formele farmaceutice orala , in care principiul active este prezentat alaturi de adjuvanti la care se adauga tehnologia de fabricatie , biodisponibilitatea se studiaza comparativ cu :

  • principiul activ in pulbere
  • principiul activ in pulbere asociat cu adjuvanti
  • si cu principiul activ adus in solutie .

Procentul de substanta activa pusa la dispozitia organismului se stabileste fie prin dozarea sanguina a substantei la diferiti timpi de la dministrare , fie prin determinarea efectului therapeutic .

Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca principalii parametri farmacocinetici
  • sa cunoasca formele farmaceutice ale medicamentelor
  • sa-si insuseasca notiuni de farmacocinetica generala

Materiale :

  • trei sobolani masculi
  • fenobarbital sodic:

solutie 0,5 % ( I )

suspensie 0,5 % ( II ) , ( preparata prin triturarea comprimatelor la mojar , unde exista substanta activa alaturi de excipientii folositi la comprimare )

  • trei clopote de sticla , un cronometru
  • seringa de 0,5 ml , ac de gavaj pentru sobolani , pense ( koher , pensa anatomica )

Metoda :

Animalele cantarite se introduce individual sub clopotele de sticla . Se calculeaza cantitatea necesara de substanta activa din formele farmaceutice respective ( I , II , III ) astfel incat sa se administreze 50 mg/kg corp fenobarbital .

Toate administrarile se fac oral de 1 ml apa .

Se noteaza :

  • timpul administrarii
  • latenta ( timpul scurs de la administrare si pana la instalarea efectului )
  • durata somnului

Rezultate :

Datele obtinute sunt grupate intr-un table si reprezentate grafic : pe abscisa sunt notate formele farmaceutice testate , iar oe ordonat4 timpul exprimat in minute .


Tabel nr. 3. Variatia absortiei unui medicament in functie de forma farmaceutica administrate


Animal

Nr

Forma farmaceutica

Ora administrarii

Efect farmacodinamic

Ora

Latenta

Ora

Durata somnului

1

I






2

II






3

III








Timp ( min.)





Forma farmaceutica


Fig. 3. Exprimarea grafica a latentei si durata somnului ( in minute ) a fenobarbitalului dupa administrarea orala la sobolan , in diferite forme farmaceutice .


Se observa o deosebire neta in latenta fenobarbitalului , data de cele trei forme administrate , ea crescand in ordinea :
forma I > II > III

solutie > suspensie > comprimat

De asemenea , se observa o deosebire in durata somnului care creste in ordinea :

forma I < II< III

solutie < suspensie < comprimat


Discutia rezultatelor si concluzii :

O substanta medicamentoasa administrata oral , sub diferite forme farmaceutice , realizeaza efecte farmacodinamice de intensitate si durata diferita .

Factorii determinanti sunt multiplii , constantele fizico-chimice ale substantei , prezenta adjuvantilor ca si tehnologia de fabricatie a formei farmaceutice respective .


Realizarea obiectivului :

  • studentii si-au insusit notiuni de farmacocinetica generala
  • au inteles particularitatile administrarii substantelor administrate in diferite forme farmaceutice

Teme :

  • explicati cum influenteaza constantele fizico-chimice biodisponibilitatea unei substante medicamentoase mentionand consecintele practice .
  • enumerate factorii care permit evaluarea potentialului terapeutic al unui medicament
  • definiti biodisponiblitatea si absortia

VARIATIA VITEZEI ABSORTIEI UNUI MEDICAMENT IN

FUNCTIE DE CALEA DE ADMINISTRARE


Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca principalele cai de administrare
  • sa cunoasca variatia vitezei de absortie a substantelor in functie de calea de administrare

Folosind conditii experimentale identice dar variind calea de administrare a unei substante , se poate demonstra daca acest factor influenteaza actiunea substantei utilizate .

Materiale :

  • 4 soareci
  • Solutie de strictina nitrica 1/5000
  • 5 vase de sticla , seringi de 1 ml , 2 ml
  • Ac pentru gavaj la soarece

Metoda :

Se aseaza pe masa de experienta 5 vase de sticla de aceasi capacitate . In fiecare vas se introduce cate un soarece , toate animalele avand aceasi greutate .

Se urmareste comportamentul general , motilitatea spontana , raspunsul motor la lovirea vaselor cu un instrument de metal sau cu mana .

Se administreaza cate 0,5 ml solutie strictina nitrica 1/5000 , la fiecare animal pe alta cale : intravenos , intraperitoneal , intramuscular , subcutanat , oral .

Se observa aparitia hiperreflectivitatii si a convulsiilor prin aplicarea repetata a unor stimuli externi .

Rezultate :

Cu toate datele obtinute se alcatuieste un table si un grafic in care pe abscisa se noteaza caile de administrare iar pe ordonata timpul ( in minute ) scurs de la administrarea strictinei pana la aparitia hiperreflexivitatii si convulsiilor .

Acest timp creste in ordinea :

Calea intravenoasa < intraperitoneala < intramusculara < subcutanata < orala


Discutia rezultatelor :

Strictina administrata pe diferite cai este transportata prin sange si se distribuie in tot organismul , actionand indeseobi ca un excitant medular .

Timpul de latenta , adica timpul scurs de la administrarea substantei pana la aparitia hiperreactivitatii medulare si apoi a convulsiilor este dat de suma :
L=A + T + D


In care :

  • A = timpul necesar absortiei
  • T = timpul necesar transportului prin sange
  • D = timpul de difuziune pana la locul unde actioneaza substanta .

In experienta noastra T si D pot fi considerate constante , intrucat s-a lucrat cu aceasi substanta , pe animale de aceasi specie si de aceasi greutate .

Timpul de latenta este influentat in mod hotarator de timpul necesar absoertiei . Cum acest timp de latenta a fost net deosebit la cele 5 animale si cum singura variabila care a intervenit in experienta noastra a fost calea de administrare , se poate deduce ca viteaza de absortie a aceleasi substante este variabila fiind influentata de calea de administrare .

Tinand seama ca prin introducerea substantei direct in sange ( administrarea intravenoasa ) timpul necesar absortiei este redus la zero , se poate afrma ca :

L = T + D


Pornind de la aceasta egalitate s-ar putea calcula timpul necesar absoertiei dupa administrare pe cai diferite .

Concluzii :

Viteza absortiei unui medicament este influentata de calea de administrare . Aceasta viteza creste in ordinea :


Calea orala < subcutanata < intramusculara < intraperitoneala < intravenoasa


Teme :

  • Explicati de ce substanta administrata pe cai diferite se absoarbe cu viteze diferite . Mentionati care sunt consecintele practice ale acestui fenomen
  • Explicati mecanismele care intervin . Indicati aplicatiile clinice ale obsevatiilor facute

ABSORTIA MEDICAMENTELOR PE CALE CUTANATA


Calea cutanata se utilizeaza pentru efectele locale sau sistemice .

Absortia medicamentelor se realizeaza la nivelul foliculului pilos si al glandelor sudoripare ; se pot absorbi in proportie redusa si la nivelul epidermului , care in mod fiziologic este o bariera pentru absortie .

Stratul adipos subcutanat reprezinta un loc de ,, retentie a substantelor liposolubile .


ABSORTIA MEDICAMENTELOR PRIN PIELE LA BROASCA


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca particularitatile cai cutanate de administrare a medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza absortia pe aceasta cale de administrare
  • Sa cunoasca toate caile de administrare a medicamentelor , avantajele si dezavantajele acestora

Material si metoda :

  • 2 broaste
  • Solutie de strictina sulfurica 0,25%
  • Solutie cloroformata 5

Se verifica starea initiala a animalelor , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului .

Animalele se introduc in doua pahare Berzelius continand volume egale din cele doua solutii mentionate .

Pentru a evita absortia orala , nivelul lichidului nu trebuie sa depaseasca extremitatea cefalica a animalelor .

Se lasa in contact cu solutiile timp de 15 minute , urmarind periodic modificarile aparute .


Rezultate :

Dupa administrare se observa :

  • Pentru strictina :

cresterea reflectivitatii , agitatie motorie

contracture musculare isolate apoi generalizate , convulsii tonice si tetanice

  • Pentru chloroform:

scaderea reflectivitatii , hipomotilitate urmata de adinamie

modificarea pozitiei corpului

somn superficial urmat de anestezie generala

Efectele apar mai rapid in cazul cloroformului .

Discutii :

Strictina este un excitant a SNC , apa cloroformata are efect deprimant SNC .

Cele doua substante administrate s-au absorbit pe cale cutanata , au produs efectele sistemice caracteristice .

Efectele se instaleaza mai rapid in cazul cloroformului datorita lipofiliei crescute in raport cu strictina .

Concluzii :

Aceste substante se pot aplica la nivel cutanat pentru aparitia efectelor sistemice deoarece se pot absorbi la acest nivel . Viteza de absortie si de aparitie a efectelor este influentata insa de lipofilia substantei respective .


ABSORTIA MEDICAMENTELOR PE CALE OCULARA


Deoarece la acest nivel este posibila absortia medicamentelor , calea oculara poate fi utilizata pentru obtinerea efectului local , la nivelul mucoasei conjuctivale , cat si pentru actiunea in profunzime asupra segmentelor globului ocular .

Uneori substantele aplicate local se pot absorbi sistemic , dand nastere efectelor caracteristice .


ABSORTIA ATROPINEI LA NIVELUL MUCOASEI

CONJUCTIVALE LA IEPURE





Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca particularitatile cai oculare de administrare a medicamentelor
  • sa cunoasca factorii care influenteaza absortia pe aceasta cale de administrare

Materiale si metode :

  • un iepure alb
  • solutie de sulfat de atropina 1 %

Se verifica starea initiala a animalului , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care se introduce intr-o cutie de contentie .

Se masoara diametrul pupilar apoi se determina reflexul pupilar prin proiectarea luminii unui bec de la o distanta de 20 cm fata de ochi .

In sacul conjuctival al unui ochi se instileaza 1-2 picaturi din solutia de sulfat de atropina .

Dupa 15 minute se repeat masurarea diametrului pupilar si se determina reflexul pupilar ( de adaptare la lumina ) .


Rezultate :

Dupa aplicarea stimulului luminos se produce mioza ( diminuarea diametrului pupilar) .

Dupa aplicarea solutiei de sulfat de atropina 1% la nivelul mucoasei conjuctivale se observa o crestere a diametrului pupilar .

Aplicand din nou stimul luminos , ochiul nu se mai adapteaza la lumina , diametrul pupilar ramanand nemodificat .


Discutii :

Ochiul se adapteaza la intensitatea luminoasa printr-un proces de mioza .

Dupa aplicarea substantei in sacul conjuctival apar efectele locale caracteristice : mioza , cicloplegie , cresterea presiunii intraoculare , fotofobie .


Concluzii :

Atropina aplicata la nivelul mucoasei conjuctivale se absoarbe si actioneaza local asupra segmentelor globului ocular prin mecanism parasimpatolitic .


ABSORTIA NICOTINEI LA NIVELUL MUCOASEI

CONJUCTIVALE LA COBAI


Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca particularitatile cai oculare de administrare a medicamentelor
  • sa cunoasca factorii care influenteaza absortia pe aceasta cale de administrare

Materiale si metode :

  • un cobai
  • solutie de nicotina pura

Se verifica starea initiala a animalului , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care se instileaza in sacul conjuctival al unui ochi o picatura din solutia de nicotina .

Se urmaresc modificarile care apar .

Rezultate :

Initial apare o reactie locala iritativa la nivelul ochiului tratat manifestat prin grataj , clipire , lacrimare .

Ulterior apar fenomenele generale caracteristice nicotinei : agitatie motoriz , tremuraturi , polipnee marcata , contracture musculare spastice , convulsii tonici-clonice , uneori moartea animalului .



Discutii :

Nicotina aplicata la nivelul mucoasei conjuctivale se absoarbe in circulatia generala si va determina efecte sistemice caracteristice .


ABSORTIA MEDICAMENTELOR PE CALE PULMONARA



La nivel pulmonar medicamentele sunt utilizate in special pentru efectul local . Pot fi administrate gaze , lichide volatile , aerosoli . Pentru efectul sistemic substantele se administreaza in scop anestezic ( exemplu : anestezicele generale inhalatorii ) .


ABSORTIA ETERULUI ETILIC PE CALE PULMONARA

LA SOARECE


Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca particularitatile cai pulmonare
  • sa cunoasca factorii care influenteaza absortia pe aceasta cale de administrare
  • sa-si insuseasca notiuni de farmacodinamie generala

Materiale si metode :

  • un soarece
  • eter etilic

Se verifica starea initiala a animalului , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care se introduce sub un clopot de sticla alaturi de un tampon imbibat cu 5 ml eter etilic .


Rezultate :

Dupa introducerea animalului in mediul cu eter se observa modificarile aparute .

La nivel local apar iritatie , grataj la nivelul mucoasei nazale .

Apar apoi agitatia motorie si polipneea , scaderea gradata a reflexivitatii animalului cu aparitia tulburarilor de echilibru ( mers ebrios ) .

In final animalul intra in starea de anestezie generala caracterizata prin pierderea constientei , somn profound , pierderea sensibilitatii dureroase .

Daca animalul este scos din mediul cu eter se observa revenirea gradata din anestezia generala . In cazul contactului prelungit cu eterul etilic animalul moare .


Discutii :

Dupa administrarea eterului pe cale inhalatorie , apar initial efectele locale iritative si apoi efectele sistemice , fiind parcurse perioadele si fazele caracteristice anesteziei generale : perioada de inductie si perioada de anestezie propriu-zisa .

Daca se prelungeste contactul animalului cu anestezicul general , se ajunge in perioada toxica a anesteziei generale cu deprimarea severa a centrului respirator bulbular .



Concluzii :

Eterul etilic , anestezic general inhalator , deprimant al SNC , s-a absorbit la nivelul caii pulmonare , a trecut in sange si a produs efectele sistemice caracteristice .

ABSORTIA MEDICAMENTELOR PE CALE DIGESTIVA


Pe cale digestiva substantele medicamentoase se administreaza pentru efectul local sau sistemic . Absortia se realizeaza la nivelul gastric in cazul acizilor organici slabi sau la nivel intestinal in cazul bazelor slabe .

Factorii fiziologici care influenteaza absortia sunt pH-ul local , motilitatea si timpul de golire , sistemele enzimatice din mediul gastric , respective intestinal , circulatia venoasa la acel nivel .

Primul pasaj ( intestinal , hepatic sau pulmonar ) influenteaza absortia prin aparitia efectelor utile , atunci cand prin biotransformarea substantei chimice inactive apar produsi active , sau , negativa , cand biotransformarea substantei chimice inactive apar produsi activi , sau negative , cand biotransformarea este in sensul inactivarii , in al doilea caz utilizarea cai orale fiind contraindicate .


ABSORTIA STRICNINEI PE CALE DIGESTIVA LA SOARECE


Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca particularitatile cai orale de administrare a medicamentelor
  • sa cunoasca factorii care influenteaza absortia pe aceasta cale de administrare
  • sa cunoasca toate caile de administrare a medicamentelor , avantajele si dezavantajele acestora

Materiale si metode :

  • un soarece
  • solutie de sulfat de stricnina 5%

Se verifica starea initiala a animalului , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului .

Se administreaza oral , prin gavaj , 0,5 ml din solutia de sulfat de stricnina urmarind modificarile care apar .


Rezultate :

Stricnina , excitant de tip medular al SNC , administrata prin gavaj se absoarbe la nivel digestive , trece in sange si produce efecte sistemice caracteristice .

La doze toxice efectul sau excitant se extinde si asupra altor segmente ale SNC .


Concluzii :

Medicamentele administrate oral se pot absorbi la nivel gastric si / sau intestinal , producand efecte sistemice caracteristice . Absortia poate fi influentata de factori care depind de organism si de interactiunile cu alimentele .



INFLUENTA MODIFICARII PH-ULUI GASTRIC ASUPRA

ABSORTIEI STRICNINEI


Traversarea membranelor biologice de catre substantele medicamentoase este influentata de o serie de factori , dintre care amintim pH-ul mediului .

Modificarile acestuia pot influenta in sens pozitiv sau negativ procentul de substanta absorbita , care se reflecta in variatia intensitatii si a duratei actiunii farmacodinamice .


Obiectivul lucrarii :

  • studentii trebuie sa cunoasca principalii factori care influenteaza absortia unui medicament
  • sa observe modificarile aparute in timpul absortiei unui medicament , in functie de pH-ul gastric

Materiale :

  • trei broaste aproape egale sa marime
  • eter etilic
  • ser fiziologic
  • stricnina solutie 1 %
  • solutie acid clorhidric 0,1 %
  • solutie bicarbonat de sodiu 5 %
  • clopote de sticla , vata , masa de contentie
  • ace pentru fixarea animalelor , foarfeca , pensa

Metoda :

Se narcotizeaza usor cu eter etilic , sub clopot de sticla , pe rand cele trei broaste . Se injecteaza in stomac la fiecare animal urmatoarele solutii :

  • broasca nr. 1 : 0,2 ml solutie NaCl 9 % si apoi 0,5 ml solutie de stricnina 1 %
  • broasca nr. 2 : 0,2 ml solutie HCl 0,1 % si apoi 0,5 ml solutie de stricnina 1 %
  • broasca nr. 3 : 0,2 ml solutie NaHCO3 5 % si apoi 0,5 ml solutie de stricnina 1 %

Se noteaza timpul scurs de la injecatrea solutiilor pana la aparitia hiperrreflectivitatii si a convulsiilor .


Rezultate :

Valorile obtinute se inscriu intr-un table , se alcatuieste un grafic notand pe abscisa cele trei animale luate in experienta , iar pe ordonata timpul in minute necesar aparitiei hiperreflectivitatii si convulsiilor .

Se observa o neta diferenta intre timpii necesari aparitiei hiperreflectivitatii si a convulsiilor in cele trei situatii :

  • fata de animalul martor ( 1 ) acest tip este :
  • crescut la animalul care a primit HCl 0,1 %
  • diminuat la cel care a primit NaHCO3 solutie 1 %

Tabel nr. 4 . modificarea absortiei stricninei prin variatii ale pH-ului gastric la broasca



Animal

Nr.

Solutie administrata

Ora administrarii

Efect farmacodinamic

Hiperreflectivitate

Convulsii

1



NaCl 9 % + stricnina 1 %





2

HCl 0,1 % + stricnina 1 %





3

NaHCO3 5 % + stricnina 1 %






Discutia rezultatelor si concluzii :

Alcalinizarea continutului stomacului la broasca a favorizat absortia stricninei , fapt constatat prin aparitia mai rapida a hiperreflectivitatii si a convulsiilor , datorita caracterului sau alcalin ( alkaloid a carui reactie alcalina este data de prezenta gruparilor aminice ) .

Tema : discutati valoarea pentru terapeutica a cunoasterii influentei pH-ului mediului in absortia medicamentelor.


INFLUENTA AGENTILOR DE DISPERSIE SI A ADJUVANTILOR

ASUPRA ABSORTIEI DIGESTIVE A CLORALHIDRATULUI


Avand in veder actiunea iritanta a cloralhidratului asupra mucoaselor , solutiile respective se prepara in farmacie cu ajutorul mucilagiilor de guma arabica . Experimental se pot determina modificarile aduse in absortia digestiva a acestei substante in functie de prezenta unor agenti de dispersie , care cresc vascozitatea solutiei sau care actioneaza ca agenti tensioactivi ca si in prezenta unor agenti absorbanti , prin testarea efectului terapeutic .


Material :

  • 4 soareci
  • Solutie 1 % cloralhidrat in mucilagiu de guma arabica
  • Solutie 1 % cloralhidrat in lauril sulfat de sodiu
  • Solutie 1 % cloralhidrat triturate cu 0,5 g % talc in apa
  • Clopote de sticla , seringa de 1 ml , ac de gavaj pentru soareci , cronometru


Metoda :

Cele 4 animale cantarite in prealabil primesc prin administrare orala , una din solutiile amintite , astfel incat sa se administreze cloralhidrat 100 mg/kg . Se noteaza timpul administrarilor cat si durata somnului .

Rezultate :

Timpii obtinuti se noteaza intr-un tabel

Tabel nr. 5. Variatia duratei somnului la soareci in functie de prezenta unor agenti de dispersie sau a unor adjuvanti


Animal nr.

Cloralhidrat sol. 1 % in

Ora administrarii

Efectul farmacodinamic

Ora

Durata somnului

1

Apa




2

Mucilagiu de guma Arabica




3

Lauril sulfat de Na




4

Prezenta talcului






Durata somnului este variabila , mai mare pentru soarecele care a primit cloralhidrat laurel de sodiu , urmat de cel cu substanta in mucilagiu , in apa si in final cel care a primit solutia de cloralhidrat in care era prezent si talcul .


Discutii si concluzii :

Agentii tensioactivi favorizeaza in general absortia digestiva a substantelor , modificarea vascozitatii formelor medicamentoase , iar prezenta unui adsorbant ( care intra de obicei in compozitia unei forme farmaceutice orale ) intarzie absortia acestora .


ABSORTIA FENOBARBITALULUI PE CALE DIGESTIVA

LA SOARECE


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca particularitatile cai orale de administrare a medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza absortia pe aceasta cale de administrare

Materiale si metode :

  • Un soarece
  • Solutie de fenobarbital 10 %

Se verifica starea initiala a animalului , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului .

Se administreaza oral , prin gavaj , 0,5 ml din solutia de fenobarbital urmarind modificarile care apar .


Rezultate :

Dupa administrarea solutiei de fenobarbital se observa scaderea gradata a reflectivitatii si motilitatii , contracture musculare spestice isolate , ulterior generalizate , convulsii tonice si tetanice , posibil moartea animalului .

Deosebirile constau in timpul diferit de instalare a efectelor pentru fiecare dintre cele patru animale .


Discutii :

Stricnina , excitant de tip medular al SNC , produce efecte sistemice caracteristice indiferent de calea de administarare .

La doze toxice efectul sau excitant se extinde si asupra altor segmente ale SNC .

Calea intravenoasa este cea mai rapida deoarece administrarea substantei se face direct in sange . Calea subcutanata este cea mai lenta datorita vascularizatiei reduse la acest nivel .


Concluzii :

Medicamentele administrate parenteral produc efecte sistemice caracteristice , viteza de absortie fiind influentata de calea de administrare cat si de gradul de vascularizatie al tesutului respectiv .





Fig. nr.4. Principalele cai de metabolizare ale medicamentelor





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }