QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Alimentarea pacientului: - alimentarea activa, alimentarea pasiva, alimentarea artificiala








Alimentarea pacientului: - alimentarea activa

-alimentarea pasiva

-alimentarea artificiala

Una din cele mai importante sarcini ale ingrijirii bolnavului este alimentatia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea alimentelor pe cale naturala sau artificiala, constituie sarcini elementare ale ingrijirii oricarui bolnav spitalizat.




In functie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon

pasiv pacientei i se introduc alimentele in gura

artificial alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentarea activa se poate face in sala de mese, in salon; la masa sau la pat.

In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate estetic sunt asezate pe mese mici (4 persoane). Se invita pacientele la masa, se invita sa se spele pe maini. Felurile de mancare se servesc pe rand, vesela folosita se ridica imediat. Nu se ating alimentele cu mana.

Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si se iau masuri.

In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (tavita,scuipatori, plosca). Se invita pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze la masa; servirea mesei se face ca in sala de mese.

In salon, la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se aseaza pacientul in pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistenta servindu-i materialele necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza masa speciala la pat si se serveste masa la fel ca in salon la masa.

Alimentarea pasiva - Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati.

Scop

  • vor fi hraniti bolnavii

imobilizati

paralizati

epuizati , adinamici

in stare grava

cu usoare tulburari de deglutitie

Pregatiri

materiale

tava

farfurii

pahar cu apa sau cana cu cioc

servet de panza

cana de supa

tacamuri

asistenta

  • imbraca halatul de protectie
  • asaza parul sub boneta
  • se spala pe maini

pacient

  • se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia
  • i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
  • se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
  • se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura

Servirea mesei

asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna

verifica temperatura alimentelor(pacientii in stare grava nu simt temperatura, nici gustul alimentelor), gustand cu o alta lingura

ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului

este sters la gura, i se aranjeaza patul

se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor

schimba lenjeria daca s-a murdarit

acopera pacientul si aeriseste salonul

strange vesela si o transporta la oficiu





De stiut

  • se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia alimentelor in procesul vindecarii
  • se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
  • se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece , neputand sa le inghita, ar putea sa le aspire

De evitat

- servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci

- atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului

Alimentarea artificiala inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale.

Se realiz. prin urmatoarele procedee:

  • sonda gastrica sau intestinala
  • gastrostoma
  • clisma
  • parenteral

scop:

v    hranirea pacientilor inconstienti

v    cu tulburari de deglutitie

v    cu intoleranta sau hemoragii digestive

v    operati pe tubul digestiv si glandele anexe

v    cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

v    in stare grava; negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica

Materiale

de protectie: aleza, prosoape

sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica

nesterile : palnie, tavita renala

bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare calorica

Pacient v. sondaj gastric

Executie

in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica

se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, incalzit la temperatura corpului

se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda

se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie complicatie grava

se extrage sonda cu atentie

DE STIUT

*     la pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale , sonda se introduce endonazal

*     sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

*     ratia zinica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul de perfuzat utilizand vase izoterme

Alimentarea prin gastrostoma

deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care cale esofagiana este intrerupta

in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma

in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin palnie

respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica




alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite , dupa orarul de alimentatie al pacientilor , incalzite la temperatura corpului

cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml

dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora

tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prlinge adesea pe langa sonda , provocand uneori leziuni apreciabile

de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansamentb absorbant

Alimentarea prin clisma

se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp

deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie

alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47 cu rol hidratant

v.pregatirea si efectuarea clismei

in locul irigatorului se foloseste un termos

alimentarea parenterala

materile necesare

  • dezinfectante - alcool iodat
  • materiale pentru punctia venoasa

de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza;

pt. dezinfectia tegumentului tip I (cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul timp de 30 de sec.)

instrumentar si materiale sterile - seringi si ace de unica folosinta(se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor) - in functie de scop; pense, manusi chirurgicale, tampoane

alte materiale-garou sau banda Esmarch, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala

  • perfuzor = trusa de perfuzie (ambalat de unica intrebuintare)
  • pompa de perfuzie automata-cu reglare programata a volumului si ratei de flux
  • robinete cu doua sau mai multe cai
  • branula(cateter i.v.)
  • fluturas
  • benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) si a tubului perfuzorului de pielea bolnavului

Se face cu substante care:

v    Au valoare calorica ridicata

v    Pot fi utilizate direct de tesuturi

v    Nu au proprietati antigenice

v    Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone : glucoza 10-20-33-40% , fructoza 20% , solutie dextran , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive

Nevoia de lichide este completatacu ser fiziologic sau sol. glucozate si proteice

Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea

Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h



loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }