QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Aspectele medico – sociale ale hepatitelor virale cronice la adulti in republica moldova





ASPECTELE MEDICO – SOCIALE ALE HEPATITELOR VIRALE CRONICE LA ADULTI IN REPUBLICA MOLDOVA


Summary

Medico-social aspects of chronic Virus Hepatitis

at adults in Republic of Moldova

Special attention to chronic Virus Hepatitis is caused by its wide spread all over the world and also by serious medico-social consequences of the given pathologies. By current data of WHO, chronic Virus Hepatitis are on the ninth place because of a mortality in the world. More than 2 billion and 3 million of people are carriers of viruses of Hepatitis B and D. The Republic of Moldova is a high endemic zone on virus Hepatitis. About 15 % of the population is infected with Hepatitis B virus. The result of processing of statistical data level of the general case rate shows that Chronic Virus Hepatitis at adults in Republic of Moldova continues to grow at the expense of augmentation of this indicator in a countryside that confirms the value of social aspect in studying of the given pathology.





Problemele de diagnostic, tratament, evolutie si prognostic ale hepatitelor cronice sunt importante sub aspect medical si social. Atentia sporita asupra acestor patologii este conditionata raspandirea larga in lume a maladiilor hepatice, care se caracterizeaza prin consecinte medicale si sociale grave. In ultimele decenii se observa cresterea morbiditatii prin hepatite cronice. Dupa datele OMS, hepatitele cronice virale este a 9-a cauza de deces in lume. Peste 2 miliarde 3 milioane de oameni sunt purtatori de virusi ai hepatitelor B si D.

Republica Moldova constituie o zona de endemie inalta pentru hepatitele virale. Aproximativ 15% din populatie este infectata cu hepatita virala B. In Republica Moldova in ultmii 10 ani s-a inregistrat o tendinta generala de sporire a incidentei hepatitelor virale cronice.

Aspectele medicale al hepatitelor cronice. Dificultatea problemei hepatitelor cronice consta in multitudinea si neomogenitatea mecanismelor de lezare a tesutului hepatic si a perturbarilor diverselor functii ale ficatului. Dezvoltarea stiintei medicale a contribuit la descoperirea multiplilor agenti etiologici pentru hepatitele cronice, rolul primordial revenindu-le virusurilor hepatice. Catre virusurile cu actiune hepatotropa se refera VHA (virusul hepatic A), VHB (virusul hepatic B), VHC (virusul hepatic C), VHD (virusul hepatic D), VHE (virusul hepatic E), VHG (virusul hepatic G), iar in ultimii ani „alfabetul” hepatitelor virale s-a largit. O semnificatie sociala reprezinta infectia cu VHB, VHD, VHC, avand in vedere persistenta lor indelungata in organism si procentul mare de cronicizare cu potential evolutiv spre ciroza hepatica si carcinom hepatocelular. Proportia trecerii in cronicitate nu este identica pentru toate tulpinile de virusuri hepatice. Dupa datele actuale din literatura de specialitate, procentul cronicizarii este diferit: pentru hepatita cu virus B – 5 - 10 %, pentru hepatita cu virus C – 50 - 90 %, pentru hepatita cu virus D – 20 - 50 %. Ultimii ani creste ponderea infectiei asociate B, C, D, cea ce mareste probabilitatea urmarilor fatale ale hepatitelor cronice.

Hepatita cronica virala B (HCVB). In 1967 a fost descoperit antigenul de suprafata al virusului hepatic B (AgHBs), iar mai tarziu s-au facut studii supra virusului insasi. Genomul virusului hepatic B (VHB) prezinta o molecula inelara de ADN, compusa din 3200 nucleotide. VHB contine o ADN-polimeraza (necesara pentru repararea lantului intern de ADN) si contine antigenele: HBsAg – de suprafata; HBcorAg – cor; HBeAg – antigenul infectiozitatii.

Conform studiilor epidemiologice, astazi in lume sunt circa 2 miliarde de infectati HBV, din ei 300-350 milioane (5% din populatia lumii) au devenit purtatori cronici HbsAg. Rata cronicizarii hepatitelor virale B determinata histologic este de 10-15%, din care 4/5 sub forma hepatitei cronice si 1/5 a cirozei hepatice. Carcinomul hepatic se intilneste de 218 ori mai frecvent la subiectii cu AgHBs pozitiv. Anual, circa 2 milioane de oameni decedeaza de maladiile hepatice respective. In Moldova frecventa depistarii HbsAg la donatorii de sange este de 6,1-19,7%, dintre ei la 37,0±4,3% a fost depistat HbeAg.

Virusul hepatic B are actiune hepatotropa, dar mai poseda si tropism fata de alte tesuturi: renal, splina, pancreas, piele, maduva osoasa, mononuclearele sangelui periferic. Afectarea hepatica in infectia cu VHB este conditionata nu de insasi agentul infectios, deoarece aceasta nu manifesta actiune citotoxica, dar dar este mediata imun. Rolul fundamental in cronicizarea hepatitelor acute revine sistemul imun. De capacitatea lui functionala depinde intreaga desfasurare a bolii spre vindecare sau cronicizare.

Hepatita cronica virala C (HCVC). Virusul hepatic C este un virus ARN sferic, cu invelis lipidic ce apartine familiei Flaviviridae. La persoanele care sunt infectate, VHC poate produce aproximativ un trilion de particule virale pe zi. Se cunosc 6 genotipuri ale VHC si mai multe de 50 subtipuri. Conform clasificarii lui P. Simmonds, 1995 se deosebesc urmatoarele geno- si subtipuri: 1a, 1b, 1c, 2a, 2b, 2c, 3a, 3b, 4, 5, 6. Genotipul 1, in particular genotipul 1b, nu este atit de respectiv la tratament ca genotipurile 2 si 3.  Genotipul 1 de asemenea poate fi asociat cu o forma mai severa de maladie hepatica si un risc mai mare de dezvoltare a carcinomului hepatocelular. In Moldova infectia cu VHC este preponderent cu genotipul 1b. Virusul VHC este raspindit pe tot globul pamintesc. Se estemeaza ca pina la 500 milioane de oameni sunt infectati cu VHC si la 90% din ei se dezvolta boala cronica a ficatului si 50-60% dintre acestea dezvoltind hepatita cronica, 20% ciroza hepatica si 15% carcinomul hepatocelular.

Istoricul natural a infectiei cu VHC:

- Manifestarile clinice dupa infectia acuta apar la numai 20-30% de pacienti, de obicei in saptamina a 7-8-a dupa infectare cu VHC.

- Infectia subclinica cronica cu persistenta viremiei VHC este cea mai frecventa si apare la 70-80% de pacienti.

- Ciroza se dezvoltp la 15-20% de pacienti cu hepatita cronica virala C.



  • Dezvoltarea ei poate dura pina la 30 ani.
  • Odata ce se dezvolta ciroza, riscul aparitiei carcinomului hepatocelular este aproximativ 14% pe an.
  • Evolutie progresiva mai rapida se observa la indivizii infectati cu HCV si HBV, la cei cu consum de alcool, barbati si cei ce se infecteaza la o varsta mai inaintata.

VHC provoaca leziuni hepatice direct – prin mecanizm citopatic si indirect – mediat imunologic. HCVC este o cauza bine cunoscuta a manifestarilor extrahepatice. Patogenia exacta a acestor complicatii extrahepatice n-a fost pe deplin elucidata, cele mai multe fiind expresia clinica a fenomenului autoimun.

Hepatita cronica virala D (HCVD). Virusul hepatic D (VHD) este un ARN-virus defectiv, pentru expresia si patogenitatea caruia este necesara functia ajutatoare a VHB. Tropismul hepatic al virusului este conditionat de invelisul HBsAg. Replicarea acestui virus are loc numai in hepatocite. Deobicei, VHD inhiba replicarea VHB. Infectarea cu VHD se poate produce prin coinfectie (infectarea simultana cu VHB si VHD) sau suprainfectie (infectarea purtatorilor de HBsAg cu VHD). Infectia cu VHD are o raspandire larga in lume, fiind inegala in diferite zone geografice. Anticorpii catre VHD in diferite regiuni se depisteaza la 9-50% pacienti cu hepatite cronice.

In patogeneza leziunilor hepatice la bolnavii cu infectie VHD sunt implicate mecanismele directe citopatice (efectul citopatic apare numai la concentratii foarte ridicate ale HD Ag) si mecanisme indirecte, mediate imun (cantitatea de HD Ag coreleaza cu intensitatea inflamatiei lobulare hepatice). Aparitia reactiilor autoimune aberante (anticorpi antimicrosomali, anti LKM1, anti celule ale stratului bazal si anti celule ale epiteliului timic) in infectia VHD, spre deosebire de infectia VHB, pledeaza in favoarea implicarii raspunsului imun in patogeneza HC VD.

Aspectul clinic al hepatitelor cronice. Exista opinii ca pacientii cu hepatite cronice nu prezinta acuze, pana in punctul de diagnosticare a maladiei. Aceasta fiind cauza, ca diagnosticul deseori se stabileste ocazional. Pe prim plan in tabloul clinic al HC se situeaza astenia fizica, fatigabilitatea. Alte simptome sunt putin manifeste, nespecifice si intermitente: disconfort sau greutate in hipocondriul drept, greata, alte semne dispeptice, inapetenta, mialgii, artralgii. Odata cu progresarea hepatitei spre ciroza sau in formele severe ale bolii, semnele clinice devin mai manifeste. In literatura de specialitate exista numeroase publicatii referitor la aparitia simptomelor neuropsihice la pacientii cu hepatite cronice.

Aspectele sociale al hepatitelor cronice. La momentul actual conform datelor statistice pentru anul 2007 nivelul prevalentei totale cu hepatitele virale cronice la adulti in Republica Moldova constituie 816 la 100 mii de populatie, iar nivelul incidentei totale cu hepatitele virale cronice la adulti in Republica Moldova constituie 108 la 100 mii de populatie.


Dinamica prevalentei ale hepatitelor virale cronice la adulti in Republica Moldova 

pentru anii 2004-2007










Dinamica incidentei ale hepatitelor virale cronice la adulti in Republica Moldova 

pentru anii 2004-2007







Analizand diagrama ce reflecta dinamica incidentei ale hepatitelor virale cronice la adulti in Republica Moldova pentru anii 2004-2007, putem concluziona ca incidenta totala pe Republica Moldova  a acestor maladii evolueaza in crestere din contul majorarii acestor indicator in sectorul rural. Acest fapt demonstreaza importanta studierii aspectelor sociale in cronizarea hepatitelor virale la adulti in Republica Moldova.


Bibliografie

1. ANDRIUTA C.A. Tabloul clinic si diagnosticul hepatitelor virale. – Chisinau, 1999: 22 pag.

2. BULIGESCU L. Tratat de hepatogastroenterologie. Vol. II. – Bucuresti, 1999: 991

3. BUTUR G., CEAUSU M., ARDELEANU C., si al. Particularitatile raspunsului imun celular in infectiile cronice cu virusuri hepatice // Revista Romana de hepatologie. Al XII-lea Congres National de hepatologie, Bucuresti 27-28 septembrie, 2002, 2 (3): 48

4. FORTON D.M., TAYLOR-ROBINSON S.D., THOMAS H.C. Cerebral dysfunction in chronic hepatitis C infection // J Viral Hepat, 2003, 10 (2): 81-6

5. HAYASHI P.H., DI BISCEGLIE A. The progression of hepatitis B- and C-infections to chronic liver disease and hepatocellular carcinoma: presentation, diagnosis, screening, prevention, and treatment of hepatocellular carcinoma // Med Clin North Am. 2005; 89 (2): 345-69


7. ЧЕСНОКОВ Е.В, KАШУБА Э.А. Хронические гепатиты и циррозы печени вирусной этиологии. – Тюмень, 2000: 2888






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }