QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate latina

Declinarea a II-a - latina








Declinarea a II-a - latina

Declinarea a II-a cuprinde:

substantive masculine terminate in –us, atat comune: lupus - lup, amicus - prieten, filius - fiu, deus - zeu, cat si substantive proprii: Lucius, Marcus, Aemilius, Cornelius;

substantive masculine terminate in –er, puer - copil, gener - ginere, socer - socru, liber – carte, ager -ogor;




substantive masculine terminate in –ir, vir – barbat.

substantive neutre terminate in –um, templum – templu, donum – cadou, imperium – comanda, bellum – razboi.

Exceptii feminine terminate in –us, care denumesc:

a.      nume de arbori si pomi fructiferi: pirus – par, prunus – prun, cerasus – cires, malus – mar, fagus – fag, platanus, i - platan;

b.     nume de tari: Aegyptus, Epirus, Peloponesus;

c.      nume de orase: Corinthus;

d.     nume de insule: Cyprus, Rhodus, Samus, Delus.

La declinarea a II- a VT este -o/e-. Genitivul singular este -i. Substantivele feminine se declina la fel cu substantivele masculine terminate in -us. Doar la aceste substantive, terminate in -us la nominativ singular, vocativul singular este diferit de nominativul singular, fiind –e. In rest V=N la singular si respectiv la plural. La genul neutru sunt trei cazuri identice: N=V=Ac atat la singular cat si la plural.

Singular                                                                Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin

N. amicus     cerasus                            N. amici cerasi

V. amice       cerase                              V. amici cerasi

G. amici cerasi G. amicorum        cerasorum

D. amico      ceraso                              D. amicis               cerasis

Ac. amicum cerasum                          Ac. amicos             cerasos

Abl. amico ceraso                             Abl.amicis cerasis

Substantivele masculine terminate in- er, fie il pierd pe e, ca in ager, agri – ogor, magister, magistri - profesor, liber, libri – carte, fie il mentin pe e, ca in socer, soceri - socru, gener, generi -ginere, liber, liberi - zeul Bacchus, puer, pueri - copil, vesper, vesperi - seara, liberi, liberorum - copii. Substantivele care il pierd pe e isi schimba radicalul incepand cu cazul genitiv singular. O data ce acest radical a fost schimbat el ramane asa pe tot parcursul declinarii, mai putin la N.sg si V.sg unde e se mentine. La substantivele la care e se mentine in radical pe parcursul flexiunii, declinarea se face intocmai ca la substantivele masculine terminate in –us, adaugandu-se desinentele la radicalul cuvantului.

Singular Plural

N.    ager                N. agri

V. ager                V. agri

G. agri                                  G. agrorum

D.    agro D. agris

Ac. agrum                                                           Ac agros

Abl agro          Abl.agris


Substantivele neutre au trei cazuri identice, N=Ac=V. La singular desinenta este –um, iar la plural desinenta este –a.

Singular                                                     Plural


N.Ac.V. templum N.Ac.V. templa

G.          templi G. templorum

D.Abl. templo                                      D.Abl. templis


Observatii:


Substantivele terminate in –ius si –ium la nominativ singular fac genitivul singular in –ii. Lucius – Lucii, ingenium – ingenii, consilium – consilii.

Numele proprii de origine latina terminate la nominativ singular in – ius, -aius, -eius, fac vocativul singular in –i: Publius – Publi, Cornelius – Corneli, Lucius - Luci, Pompeius - Pompei, Horatius - Horati. La fel se comporta substantivele: filius - fili, genius - geni si pronumele posesiv meus - mi.

Unele substantive fac genitivul plural in –um in loc de –orum.

a.      nume de monede sau masuri: nummus – nummum, sestertius – sestertium, denarius – denarium.

b.     nume de popoare: Grai – Graium, Argivi – Argivum, Pelasgi – Pelasgum.

c.      in cateva cuvinte lungi: consanguineus – consanguinem.

Substantivele humus – pamant, si numele de orase si insule mici de declinarea a doua, la singular pastreaza urmele unui vechi caz, numit Locativ, a carui desinenta specifica este – i: humi – pe pamant, Corinthi – in Corint.

Unele substantive sunt defective de numar: castra, -orum – tabara, arma, orum arma, liberi, orum – copii.

Substantivul deus are o declinare particulara la plural:


N. V. dei, dii, di                             D.Abl. deis, diis, dis

Ac. deos G. deorum, deum


Exercitii de autoevaluare

Indicati care din cuvintele urmatoare se declina precum dominus. Este suficienta terminatia –us a cazului nominativ singular pentru a afirma ca un nume este la declinarea a II-a?

populus, populi – popor                      genus, generis - categorie

tempus, temporis – timp                     tribunus, tribuni - tribun

modus, modi – fel                               corpus, corporis trup

manus, manus – mana             socius, socii- aliat

legatus, legati – sol, loctiitor             scelus, sceleris –crima.


Declinati la plural servus, la singular locus si la plural annus.


Traduceti si declinati la singular: animus et memoria, la plural: via et murus, puella et amici, dei et fortuna, feminae servusque.


Indicati categoriile gramaticale ale urmatoarelor nume:

magistros                    donis

lupae                           terris

lupi        terram

dona      virorum

templum rosarum

puero lupe

nautam cerase

dominus fili


Declinati pulcher puer, bonus liber, femina et vir, miser servus, ager silvaque.


Traduceti in limba latina sintagmele:

Sclavii stapanului, in gradinile stapanilor, de catre sabiile solilor, prin vantul toamnei, cu un medic cu suflet, hrana pentru cocosi, pe camp cu iezi, din gradina profesorului intr-o seara de toamna, cutit pentru mistret, pe ciresul din gradini, seara sub platani, lupule rau, pe destinele prizonierilor, pe un cuvant de elev, in Tarent la casatoria prietenilor, in vechiul Egipt al scribilor priceputi.


Traduceti sintagmele, indicand categoriile gramaticale ale acestora:

Venti vesperorum, tecta domorum, foci templis, verba avi, officia domino, remedium morbo, domum argenti, donum aurei domino, auxilio frumenti captivis, nuntii incendii oppidorum, remedia morborum puerorum, libertos instrumenta domini, pueros ornamenta familiarum.


Traduceti propozitiile in limba romana:

Advocati Romani in forum veniunt et suum officium exercent. Magistri pueris oppidorum ornamenta ostendunt. Ostia templorum auro argentoque tecta sunt. Pueri puniti domi stant et libros legunt. Discipuli in ludis sub vesperum discunt. Rustici ex pratis frumenta cum asinis legunt et saepe cum flagello eos ducunt.


Traduceti propozitiile in limba latina:

Barbatii neinfricati dau sfaturi bune pentru lupta. Cai iuti trag carele in razboaie. Paharele au un pret de doi talanti. Profesorii ii invata pe copii multe cuvinte. Taranii ara campul cu plugurile si cu magari. Stapanii au in ajutor multi sclavi si un libert. Stapanul casei il elibereaza pe Lucius, sclavul sau.


Traduceti in limba romana:

Post Aeneam Ascanius, Aeneae filius, in Italia diu regnat. Cum amicis et magno servorum numero, Albam in amoeno loco condit. Post Ascanius, Ascanii filius magno animo patriam regit, nec deos omittit. Ita per multos annos Aeneae familia in Italia regnat. Tandem Proca regnat qui duos filios gignit. Numitor post Procam patriae curam accipiet, nam sapientissimus est: „O, fili, semper patriam in animo habe, nam Albae dominus eris.” Sed mox Amulius, malus filius, eum ex patriae muris expellit, filiosque interficit. Filiam quoque, Rheam Silviam, Vestae vovet: ita neque nubere neque filium habere debet. Fortuna vero deum Rheae Silviae obiicit: Rhea in silva ambulans, deum videt. Deus Rheam Silviam amat. Ita Rhea gemellos pariet: Romulus et Remus dei feminaeque filii sunt.

(dupa Titus Livius)


Traduceti in limba romana:

Amulius servo imperat: „Serve, Rheae Silviae filii in fluvii aquis perire debent”. Servus vero Romulum et Remum in alveo collocat. In sicco loco aqua deponuntur. Ibi nunc lupa gemellis mammas praebet neque gemellos interficit. Tyrrani vero servus, Faustulus, gemellos invenit et educat. Audaciam et patientiam animis gemellorum iniicit. Tandem, post viginti annos, gemelli amicorum animos incendunt. Audacia patriam mox liberant Amuliumque interficiunt. Avo patriae curam reddunt. Romulus Remusque coloniam cum copiis condere statuunt in ripa ubi aquis depositi erant. Ibi Remus ante Romulum sex vulturios videt; Romulus, vero, mox duodecim vulturios videt. Vulturiorum numero dei Romulum designant. Amici quoque Romulum salutant: „Romule, nunc dominus es”. Ita Romulus ducendo fossam, coloniam condit locumque appellat Romam. „O amici, per deos, semper servate Romae muros”. Remus vero ridet: „Romule, Romae muri ridiculi sunt!” Et fossam transilit. Romulus Remum ad pugnam vocat et interficit. Post pugnam, Romulus Romam aedificare incipit et muro cingit.

(dupa Titus Livius)

Traduceti in limba romana:

Cum Asia in regis Darii imperio esset, quidam Histiaeus, vir summo ingenio, qui apud Darium erat, Aristagorae amico rem magnam occulte nuntiare voluit. Servo suo igitur capillos totondit et in capite nudo litteras scripsit. Postquam servus paucos dies domi mansit, dominus ad Aristagoram eum ire iussit: „Cum in aedibus amici mei eris, ait, caput tuum deradere ille debebit”. Servus, ut imperatum erat, ad Aristagoram venit. Ille ut Histiaeus mandaverat fecit et hanc novi generis epistulam legit.


Traduceti in limba latina:

Numa Pompilius domneste dupa Romulus, desi nu este fiul acestuia. Numa este un barbat bun si drept care nu iubeste luptele si care ii invata pe romani sa fie buni si piosi si sa-i cinsteasca pe zei. De la Numa romanii au deprins grija zeilor si a zeitelor, cultivandu-le pe Diana, Vesta si Minerva.


Traduceti in limba latina:

Dupa Tullus Hostilius in fruntea romanilor se afla Ancus Martius, un barbat drept din familia lui Numa Pompilius. Putem citi despre viata lui Tullus Hostilius in cartea intai a lui Titus Livius. Din cauza faimei si a dreptatii Ancus este un nou Numa. El se afla intotdeauna langa altare caci se teme de zei. Cand latini invadeaza Roma ei spun ca Ancus nu poate sa conduca trupele caci niciodata nu se indeparteaza de altare. Ancus insa prin multe lupte cucereste pamanturile latinilor si duce pe femeile, barbatii si copiii captivi in Roma.


Traduceti in limba romana:

Servius Tullius censum instituit: nunc viros pro fortunis in centurias distribuit. Erant centuriae oppulentissimorum Romanorum. In pugna equos ducebant. Oppulentissimi viri galeam, clipeum, loricam habebant. Hasta et gladio pugnabant. Erant Romani qui magnam pecuniam non habebant et fundis tantum pugnabant. Tandem proletariis pecunia non erat. Itaque non pugnabant, sed Servius dicebat: Viri qui pecuniam et agros habent pro patria semper timebunt. Miseri proletarii neque pecunia neque agros habetis et non potestis pugnare bene quia pro patria non timebitis.

( dupa Titus Livius)


Traduceti in limba romana:

Lucium Tarquinium Romani Superbum vocabant, nam tyrannus erat. Non tantum Tarquinio multa vitia erant, sed etiam armis et supliciis iniustum regnum gerebat. Honestos Romanos interficiebat quod ita pecuniam eorum capere poterat. Romanorum verba non timebat, et saepe cum amicis in foro veniebat nam Tarquinius putabat: Erunt arma non tantum in castris sed etiam in foro et in templis. Romani ubique arma videbunt et pro vita sua timebunt. Tarquinius dicebat Romanis: Bellum quoque cum Volscis, cum Rutulis gerere debemus; belli causam inveniemus et Romanorum copias ducam. Tum Volscos mox vincemus, tunc Rutulorum castra petemus et oppida capiemus. Pecuniam habebimus et magnum templum in Capitolio faciemus. Populi quoque animos delectabo quia Romani pulchra monumenta amant. Romani vero neque vitam neque consilia Tarquini laudabant. A deis auxilium frustra petebant.

( dupa Titus Livius)


Alegeti adjectivele corespunzatoare pentru substantivele de mai jos, care sa corespunda in latina urmatoarelor sintagme - platanilor inalti din gradina poetilor vestiti, pe navigatorii neinfricati prin furtuni aprige, niste cadouri frumoase pentru barbati harnici si femei dragi: (platanus, -i platan, hortus, -i gradina, poeta,-ae poet, nauta, -ae navigator, procella, -ae furtuna, donum, -i cadou, vir, -i barbat, femina, -ae femeie, altus, -a, um inalt, clarus, -a, um vestit, impavidus, -a, -um neinfricat, asper, aspera, asperum aprig, pulcher, ra, rum frumos, impiger, ra, rum harnic, carus, -a, -um drag.


18. Cuvinte incrucisate:





























  Orizontal si vertical la fel:


1. 1.loc (abl.pl), 2. grija (nom.pl.),

3. 3. adesea






























1. zid (abl.pl.), 2. Trandafir (ac.sg.), 3. a fi (conj. prez. pers.I pl.)








































Orizontal:

1.opus marii (nom.pl.) 2.desin.ac.pl. - el este, 3.prieten (franceza) 4.stapanului 5. desin.dat.pl. 6.zid (ac.pl).


Vertical:

in sfarsit 2. tu esti 3. Roma (vice-versa) 4. fratele lui Romulus (gen.sg.) 5.magarilor 6. si - desin.ac.pl.


Orizontal si vertical la fel:

1.el rapeste 2.eu voi ataca 3. tu te temi       
























































































Orizontal si vertical la fel:




























1. mare (ac.pl) 2.palat regal (N.sg) 3. eu voi iubi.



Orizontal: 1.femeilor 2.ei cugeta 3.spre Roma 4.si– esti 5. ele doresc 6.Gnaeus (abrev.) - divinitatii 7. pe aceasta – caci.


Vertical:

1.iata 2.soarta 3.eu 4.1999(cifre romane) – 499(cifre romane) 5.prin urmare 6.caci – negatie 7.prep cu ac.sau abl. 8. stai – 990 (cifre romane)


Vocabular

Accipio, ĕre, i, tum (v.) a lua, a primi.

Advocatus, i (m)        avocat.

Aedifico, are, avi, tum (v.) a cladi, a inalta, a construi.

Aegyptus, i (f) Egipt.

Aedes, is (f) lacas.

Ager, ri (m)    ogor.

Aio (v. nereg.) a zice.

Alveus, i (m) albie.

Ambulo, are, avi, tum (v.) a se plimba.

Amicus, i (m) prieten.

Amitto, ĕre, si, sum (v.) a trimite, a pierde.

Amo, are, avi, tum (v.) a iubi.

Amoenus, a, um (adj.3)               placut.

Animus, i (m) spirit, curaj.

Annus, i (m)          an.

Antiquus, a, um (adj.3) vechi, batran.

Apelllo, are, avi, tum (v.) a chema, a numi.

Aper, ri (m) mistret.

Aratrum, i (n) plug.

Argenteus, a, um (adj.3) de argint.

Aro, are, avi, tum (v.) a ara.

Ascanius, ii (m) Ascaniu.

Asinus, i (m) magar.

Audacia, ae (f)          indrazneala.

Aureus, a, um (adj.3)              de aur.

Auxilium, ii (n)          sprijin, ajutor.

Avus, i (m)     bunic, stramos.

Bellum, i (n) lupta, razboi, batalie.

Bene (adv.)     bine.

Bonus, a, um (adj.3)              bun.

Campus, i (m) camp.

Capillus, i (m)           par, plete.

Capio, ĕre, i, tum (v.) a prinde, a lua.

Captivus, i (m)              prizonier.

Caput, tis (n) cap, teasta.

Centuria, ae (f) centurie.

Cerasus, i (f) cires.

Cibus, i (m) hrana, mancare.

Cingo, ĕre, cinxi, ctum (v.) a inconjura.

Clipeus, i (m) scut.

Colloco, are, avi, tum (v.) a aseza.

Colonia, ae (f.)                 colonie.

Conduco, ĕre, xi, ctum (v.) a conduce, a mana.

Consilium, ii (n)                    sfat.

Corpus, oris (n) trup.

Culter, ri (m) cutit.

Currus, us (m) car.

Debeo, ēre, ui (v.)           a trebui.

Delecto, are, avi, tum (v.) a incanta

Depono, ěre, ui, tum (v.) a depune.

Deradeo, ěre, i, sum (v.) a rade.

Designo, are, avi, tum (v.)a indica.

Deus, i (m)        zeu.

Dies, ei (f) zi.

Discipulus, i (m)                   elev.

Disco, ěre, i, tum (v.)      a invata.

Distribuo, ěre, ui, tum (v.)        a imparti.

Do, are, dedi, tum (v.)             a da.

Dominus, i (m) stapan.

Donum, i (n)    cadou.

Duco, ěre, xi, ctum (v.) a duce, a mana.

Educo, ěre, xi, ctum (v.) a educa.

Eo, ire, ivi (ii), itum (v.) a merge.

Equus, i (m) cal.

Exerceo, ēre, ui, tum (v.) a exercita.

Expello, ěre, pepuli, pulsum (v.) a alunga.

Facio, ěre, feci, factum (v.) a face.

Filius, ii (m)      fiu.

Flagellum, i (n) bici.

Fluvius, ii (m) fluviu.

Focus, i (m) foc.

Forum, i (m) for.

Fossa, ae (f) sant.

Frumentum, i (n)              recolta.

Frustra(adv.) in zadar.

Fundus, i (m) teritoriu.

Galea, ae (f)      coif.

Gallus, i (m) cocos.

Gemellus, i (m) geaman.

Genus,eris (n) categorie.

Gero, ěre, si, stum (v.)      a purta.

Gigno, ěre, ui, tum (v.) a naste.

Gladius, ii (m) sabie.

Habeo, ēre, ui, tum (v.) a avea.

Hedus, i (m)        ied.

Honestus, a, um (adj.3)          cinstit.

Hortus, i (m) gradina.

Ibi (adv.)        acolo.

Igitur (conj.) asadar.

Impavidus, a, um (adj.3) neinfricat.

Impero, are, avi, tum (v.) a porunci.

Incendium, ii (n) incendiu.

Incendo, ěre, si, sum (v.) a incendia.

Ingenium, ii (n)         talent.

Inicio, ěre, ieci, ctum (v.) a arunca.

Iniustus, a, um (adj.3)          nedrept.

Instrumentum, i (n)          unealta.

Interficio, ěre, feci, ctum (v.) a ucide

Invado, ěre, si, sum (v.) a invada.

Invenio, ire, i, tum (v.) a descoperi.

Ita (adv.) astfel.

Iubeo, ēre, iussi, sum (v.) a porunci.

Iustitia, ae (f)                  dreptate.

Iustus, a, um (adj.3) drept.

Laudo, are, avi, tum (v.) a lauda.

Legatus, i (m)            sol, loctiitor.

Lego, ěre, i, tum (v.) a culege, a invata.

Liber, ri (m) carte.

Libero, are, avi, atum (v.) a elibera.

Libertus, i (m)           libert.

Locus, i (m) loc.

Lorica, ae (f) platosa.

Ludus, i (n) joc, scoala.

Lupus, i (m)        lup.

Magister, i (m) indrumator, profesor.

Malus, a, um (adj.3)               rau.

Mamma, ae (f)        mamela.

Maneo, ēre, si, sum (v.) a ramane.

Manus, us (f) mana.

Medicus, i (m) medic.

Miser, a, um (adj.3) sarman, nefericit.

Modus, i (m) mod, fel.

Morbus, i (m) microb,              boala.

Mox (adv.)        apoi.

Murus, i (m.) zid.

Nam (conj). caci.

Nec (conj.) si nu

Non tantum, sed etiam nu numai, ci si.

Novus, a, um (adj.3)              nou.

Nubo, ěre, nupsi, ptum (v.) a se casatori

Nudus, a, um (adj.3) lipsit de,        gol.

Numerus, i (m)                  numar.

Numquam (adv.) niciodata.

Nunc (adv.) acum.

Nuntio, are, avi, tum (v.) a anunta.

Nuntius, ii (m) veste, vestitor.

Nuptiae, arum (f.) casatorie.

Obicio, ěre, ieci, ctum (v.)   a iesi inainte, a se opune.

Occulte (adv.) pe ascuns.

Officium, ii (n) datorie.

Oppidum, i (n) cetate.

Oppulentus, a, um (adj.3) bogat.

Ornamentum, i (n) podoaba.

Ostendo, ěre, i, tum (v.) a arata.

Ostium, ii (n) intrare, usa.

Pario, ěre, ui, tum (v.) a naste.

Paucus, a, um (adj.3)              putin.

Pecunia, ae (f) avere.

Pereo, ire, ui, tum (v.) a pieri.

Peritus, a, um (adj.3) priceput.

Peto, ěre, vi, tum (v.) a cere, a ataca.

Pius, a, um (adj.3)                 pios.

Platanus, i (f) platan.

Poculum, i (n) pahar.

Populus, i (m) popor.

Possum, posse, potui (v.)      a putea.

Postquam (conj.)             dupa ce.

Praebeo, ēre, ui, tum (v.)     a oferi.

Praesum, esse, fui (v.) a fi in frunte.

Pratum, i (n) pajiste.

Pretium, ii (n) pret.

Proletarius, ii (m)      cetatean sarac.

Puer, i (m) copil, sclav.

Quia (conj). fiindca.

Quidam, quaedam, quiddam (pron.nehot.) un oarecare

Quamquam (conj.) desi.

Quod (conj.) fiindca.

Quoque (adv.) chiar.

Rapidus, a, um (adj.3) rapid.

Reddo, ěre, didi, tum (v.) a inapoia.

Regno, are, vi, tum (v.) a conduce.

Remedium, ii (n)       leac.

Rex, gis (m)       rege.

Rideo, ēre, i, sum (v.) a rade, asi bate joc.

Ridiculus, a, um (adj.3) ridicol.

Rusticus, i (m) taran.

Saluto, are, vi, tum (v.) a saluta.

Sapiens, tis (adj.1)           intelept.

Scelus, eris (n) crima, nenorocire.

Semper (adv.)           intotdeauna.

Servo, are, vi, tum (v.) a sluji.

Servus, i (m) sclav.

Sex (num.) sase.

Siccus, a, um (adj.3) uscat.

Socius, ii (n) aliat.

Statuo, ěre, i, tum (v.)      a hotari.

Superbus, a, um (adj.3)           trufas.

Supplicium, ii (n)             tortura.

Talantum, i (n) talant.

Tandem (adv.) in sfarsit.

Tarentum, i (n) Tarent.

Tectum, i (n) acoperis.

Templum, i (n) templu.

Tempus, oris (n)                  timp.

Tener, a, um (adj.3)             tanar.

Timeo, ēre, ui (v.) a se teme.

Tondeo, ěre, totondi, tonsum (v.) a tunde.

Transilio, ire, i, tum (v.) a trece.

Tribunus, i (m) tribun.

Tunc (adv.) atunci.

Tyrannus, i (m) tiran.

Venio, ire, i, tum (v.)        a veni.

Ventus, i (m) vant.

Verbum, i (n) cuvant.

Vesper, i (m) seara.

Video, ēre, i, sum (v.)      a vedea.

Viginti (num. card.) douazeci.

Vir, i (m)      barbat.

Vitium, ii (n) viciu.

Volo, velle, volui (v.) a vrea.

Voveo, ěre, i, tum (v.) a fagadui.

Vulturius, ii (m)                 vultur.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






loading...


Cauta referat