QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate latina

Declinarea a III-a - latina








Declinarea a III-a - latina

Declinarea a III-a este de doua tipuri: consonantica sau imparisilabica si vocalica sau parisilabica. Ambele contin substantive masculine, feminine si neutre. Declinarea a III-a consonantica are tema terminata in consoana: arbor, arboris - arbore, miles, militis –soldat, aestas, aestatis – vara; la declinarea a III-a consonantica se observa inegalitatea numarului de silabe intre nominativ singular: iudex si genitiv singular: iudicis si, de aceea, aceasta a mai fost numita si declinarea a III-a imparisilabica.  Declinarea a III-a vocalica are tema terminata in vocala –i civis, civis – cetatean, ovis, ovis– oaie, avis, avis – pasare, iar numarul de silabe intre nominativ si genitiv singular este identic: N.sg. ovis, G.sg. ovis, de aceea i se mai spune si declinarea a III- parisilabica. Genitivul singular are desinenta –is la ambele tipuri de declinare. Spre deosebire de declinarea I si declinarea a II-a, la care genul putea fi recunoscut dupa desinenta de sine statatoare a nominativului singular, la declinarea a III-a, datorita numeroaselor abateri provocate de alterarea temelor terminate in dentale, guturale, labiale sau a celor terminate in -l, -n, -r, nominativul singular poate avea multiple desinente dupa cum urmeaza, in functie de cele trei cazuri:




genul masculin se termina in: -o, -or, -os, -er, -es;

genul feminin se termina in: -as, -is, -aus, -x, -us, -utis, -udis, -s (precedat de consoana) si in –es;

genul neutru se termina in: -a, -e, -c, -l, -men, -t, ar, -ur, -us (cu genitivul oris, -eris).

Flexiunea declinarii a III-a consonantice si a celei vocalice este asemanatoare, cu exceptia urmatoarelor diferente:

a. la genul neutru Abl sg. la declinarea a III-a consonantica este –e, la declinarea a III-a vocalica este –i.

b. la genul neutru N.Ac.V. plural este la declinarea a III-a consonantica -a, la declinarea a III-a vocalica este –ia.

c.      la toate genurile genitivul plural este la declinarea a III-a

consonantica       -um, iar la declinarea a III-a vocalica este –ium.

Substantivele masculine se declina la fel ca cele feminine, iar genul neutru are trei cazuri identice: N=Ac.=V

Declinarea a III-a consonantica

Singular Plural

Masculin            Feminin Masculin Feminin

N.V. consul virtus N.V. consules virtutes

G. consulis virtutis G. consulum virtutum

D. consuli virtuti D. consulibus virtutibus

Ac. consulem virtutem Ac. consules virtutes

Abl. consule            virtute Abl. consulibus virtutibus


Singular Plural

Neutru

N.V.Ac. tempus      N.V.Ac. tempora

G. temporis    G. temporum

D. tempori      D. temporibus

Abl. tempore    Abl temporibus


Declinarea a III-a vocalica

Singular Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin

N.V. hostis               navis N.V. hostes naves

G. hostis               navis G. hostium navium

D. hosti navi D. hostibus navibus

Ac. hostem navem Ac. hostes naves

Abl. hoste nave Abl. hostibus navibus


Singular Plural

Neutru

N.V.Ac. mare                            N.V.Ac. maria

G. maris                                                 G. marium

D.Abl. mari D.Abl. maribus


Substantive fals consonantice


Unele substantive, desi au aspect consonantic, prin felul in care se termina tema si prin numarul impar de silabe intre nominativ si genitiv singular, au genitivul plural terminat in –ium in loc de –um: ars-artis - arta, dos-dotis - zestre, fauces-faucium - gatlej, fons-fontis – fantana, frons-frontis - frunte, glis-gliris - sobolan, lis-litis - proces, mas-maris - mascul, mus-muris - soarece, nix-nivis - zapada, nox-noctis - noapte, pars-partis - parte, pons-pontis - pod, strix-strigis - bufnita, trabs-trabis – barna, urbs, urbis – cetate, oras. In acelasi fel se declina numele in –as, -atis, si in –is, -itis: Arpinas, Arpinatis – locuitor din Arpinum, Quiris, Quiritis -  cetatean roman, Penates, Penatium – zei ai casei. Substantivul civitas, civitatis are genitivul plural atat in –um cat si in –ium.

Substantivele neutre terminate la nominativ singular in -al, -ar, desi par sa aiba aspect consonantic, ele reprezinta de fapt teme vocalice care l-au pierdut pe –e final si se vor declina in consecinta precum substantivul mare, maris. In aceasta lista se pot include: animal, animalis – animal, calcar, calcaris – pinten, tribunal, tribunalis – tribunal, exemplar, exemplaris – model, exemplu. Exceptie fac nectar, nectaris – nectar, iubar, iubaris – splendoare, hepar, hepatis – ficat, far, farris – grau, care vor avea ablativul singular terminat in –e si nu in –i.


Substantive fals vocalice

Ca si in cazul precedent exista alte substantive, care, desi au aspect vocalic,  reprezinta teme consonantice si vor avea genitivul plural in –um: accipiter, accipitris – uliu, apis, apis – albina, canis, canis – caine, frater, fratris – frate, iuvenis, iuvenis – tanar, mater, matris –mama, mensis, mensis luna, pater, patris – tata, sedes, sedis – scaun, senex, senis – batran, vates, vatis – profet.

Observatii

Unele substantive vocalice au acuzativul singular in –im si ablativul singular in –i: sitis, sitis – sete, tussis, tussis- tuse, vis – putere, Tiber, Tiberis - Tibru Arar, Araris- Arar. Altele cunosc pentru cazurile mentionate mai sus atat forme cu -em, -e, cat si cu –im, -i: febris – febrem, febrim (Ac.sg.) sau febre, febri (Abl.sg.) – febra, la fel: turris – turn, securis - secure, puppis – partea din spate a unei corabii. Substantivul ignis, ignis – foc, are ablativul singular in –i, doar in expresii consacrate precum: aqua et igni interdicere – a excomunica, ferro ignique vastare – a pustii prin sabie si foc.

Alte substantive prezinta schimbari mari de radical pe parcursul flexiunii: caro, carnis – carne, sanguis, sanguinis – sange, nix, nivis – zapada, iter, itineris – drum, iecur, iecinoris – ficat, senex, senis – batran. De aceea nu trebuie sa uitam ca, daca la genitiv singular radicalul se schimba, el ramane asa pe tot parcursul flexiunii.

! Nu uita: Este vital sa stii formele de baza ale unui substantiv, care sunt nominativul si genitivul singular.

3. Exista o serie de substantive la declinarea a III-a, a caror flexiune este neregulata si de aceea ele necesita o atentie sporita pentru a fi retinute: Iuppiter – divinitatea romana suprema, bos, bovis – bou, vis – forta, putere, vas, vasis – vas, iecur, iecoris (iecinoris) – ficat, iter, itineris – drum, cale.



NV. Iupiter                                                                     

G.   Iovis

D.    Iovi           

Ac. Iovem

Abl. Iove


La acest substantiv forma de nominativ a fost imprumutata de la

vocativ, care a rezultat din compunerea substantivului pater si a temei Iou-. La celelalte cazuri tema este Iov-. Fiind un substantiv propriu nu are decat numarul singular.



Singular                                                     Plural

N.V. bos N.V. boves

G. bovis G. boum

D. bovi D. bobus (bubus)

Ac. bovem Ac. boves

Abl. bove Abl. bobus (bubus)


Singular Plural


N.V. vis N.V.Ac. vires

Ac. vim                                                             G. virium

Abl. vi                                                                D.Abl. viribus


Substantivul vas, vasis (neutru) la singular se declina regulat dupa declinarea a III-a, in timp ce la plural are forme de declinarea a II-a, deoarece el poate fi intalnit la singular si la aceasta declinare cu formele: vasum, vasi. La fel se intampla cu substantivul iugerum, iugeri (un sfert dintr-un hectar), care la plural are la nominativ si genitiv formele: iugera, iugerum, fiind de genul neutru.

Plural

N.V.Ac. vasa

G.          vasorum

D.Abl. vasis


4. Cateva substantive au forme doar la anumite cazuri: fas – ceea ce este permis de legea divina, nefas – ceea ce nu este permis de legea divina, se intrebuinteaza doar la nominativ si acuzativ singular si au genul neutru. Fors – intamplare, noroc, se utilizeaza doar la nominativ si ablativ singular forte – din intamplare, aceasta ultima forma adverbializandu-se. Sponte – din initiativa, are aceasta forma doar pentru ablativ si se foloseste in expresii ca mea sponte, tua sponte , sua sponte.

In acelasi fel ca substantivele declinarii a III-a se declina adjectivele din a doua clasa de adjective, care au genitivul singular terminat in –is, precum si participiul prezent.

Exercitii de autoevaluare:

Declinati la numarul singular si la numarul plural:

civis, homo, mulier, tempus.


Indicati categoriile gramaticale ale urmatoarelor nume:

regi                    ovium

tempora             ove

tempus mari

mulierem           maria

mulieres            regibus


Traduceti in limba latina cuvintele:

unui scriitor, pe niste femei, ale unei crime, dintr-un crang, prin gladiatorii, intr-o cuvantare, lectiile, ale unor timpuri, pe mari, animalelor.


Declinati la singular: bonus miles, novum genus, magna libertas si la plural: clarus civis, mare nostrum.


Caror cazuri le apartin desinenetele: -is, -i, -e, daca substantivele sunt de declinarea I, a II-a si a III-a?


Traduceti sintagmele in limba latina:

Pumnale ale talharilor, prin efortul gladiatorului, din a consulului cuvantare, varfurile muntilor iarna, de catre un sot al unei femei, atacuri cu legiuni de oameni, cicatricile de pe piept, cadavrului cetateanului, femei de o mare saracie, teama de dusmanii cetatii, primavara in dumbrava cu platani, despre regi vechi din vremurile antice, pe niste indatoriri ale cetatenilor onesti, pe malurile fluviului adanc, in fantanile cu apa ale oraselor bogate, in marile adanci ale teritoriilor indepartate, unor oi grase de pe campul pastorilor romani, pe toate animalele de pe pamant, cu comandanti ai unor soldati viteji in razboi, spre gladiatorul invingator in luptele din circ, ale oamenilor saraci din cetatea galica, in singuratatea marilor calde, prin farmecul cuvintelor scriitorilor antici.


Traduceti sintagmele indicand genul, numarul, cazul:

Coniuges mulierum ex civitatibus, flumina magnae latitudinis, arbores magna altitudine, egestatem animalium, capita senum tecta nive, dote mulierum suis coniugibus, temporibus noctium veris, somnium apium hieme, amorem hominum pulchritudini.


Traduceti in limba romana:

Timore hostium homines ex civitatibus in nemora fugiunt. Veteres scriptores arte scribunt et multa illustria volumina nobis donabant. Oratio consulum multitudinem et omnia corda movet. Mercatores suas mercedes in foro bono pretio vendent. Obsidiones alienorum militum hominibus magnam calamitatem producunt et civitati magna paupertas est. Cives magna voluptate gladiatorum certamina vident.


Traduceti in limba latina:

Parintii ii sfatuiesc pe copii a se feri de caini. Omul fuge de moarte din copilarie si pana la batranete. Salvarea soldatilor sta in virtute si nu in viclenii. Umbrele noptilor acopera varfurile muntilor. Poeziile de iubire incanta inimile tuturor oamenilor. Sfaturile batranilor ii ajuta mereu pe cei tineri.


Traduceti in limba romana:

Brennus, saevus dux, praeerat Gallis, qui in Italia ad mare Adriaticum vivebant. Postquam Clusium, Etruriae oppidum, a Romanis auxilium adversus Gallos petivit, Brennus in agrum Romanum venit et castra ad Alliam posuit. Unusquisque civis Gallorum magnum corpus et claram virtutem fama acceperat; itaque novum belli et armorum genus timebat. Postquam Brennus cum Romanis pugnam commisit, Galli magnam caedem fecerunt. Pauci Romani superfuerunt, sed fugam ceperunt et urbem hosti tradiderunt. Viri autem qui in urbe manserant patriae non defuerunt: in Capitolium arma et frumentum portaverunt ibique civitatis nomen defenderunt. Tum de Capitolio unusquisque miles filiam aut coniugem ab hoste interfectam, pulchra deorum templa flammis tradita, patriae terram multitudini Gallorum relictam videbat. Mox Galli obscura nocte Capitolium ascendere tentaverunt. Nullus homo, nullum animal hostem audiverat, praeter anseres Iunonis: Manlium, clarum civem qui consul fuerat, de periculo monuerunt. Manlius ceteros Romanos ad arma vocavit et magna virtute Gallos de Capitolio praecipitaverunt. Tandem miseri Romani libertatem recuperare cupiverunt. Magnum auri pondus Brenno dare debuerunt. Brennum aurum accepit cum verbis etiam nunc notis: Vae victis.



(dupa Titus Livius


Plasati fiecare adjectiv in propozitia adecvata, realizand acordul in gen, numar si caz si apoi traduceti enunturile rezultate: laetus –bucuros, malus – rau, clarus – stralucit, tutus – sigur, novus - nou, propinquus – invecinat, inrudit.

1.Nomen meum erit . 2.Mox . urbem petam. 3.Propter victoriam, multitudo . fuerat. 4. . hominis vitia non laudamus. 5. Propter praesidium urbs . erat. 6.Cuncti virtutem . consulis laudabant.


Formati ablativul singular, nominativ plural si genitiv plural de la: civis, pater, iuvenis, vis, calcar, genus.


Traduceti in limba romana:

Diu iuvenes qui pro civitate cum propinquis hostibus pugnaverunt non tantum bona et agros, sed etiam coniuges et parentes, fratres et sorores, senes et pueros defenderant. Deinde, praedae cupiditas imperatores et legiones in Magnam Graeciam duxerat. Romani autem, postquam cunctam Italiam vi occupaverunt, et urbs Roma Italiae caput iam fuit, non diu pace manserunt, nec matres pro liberorum vita timere desierunt. Nam Romani sine fine reges vincere et imperii fines augere cupiverunt.                                (dupa Florus)

Traduceti in limba romana:

Hannibal secundum bellum Punicum cum populo Romano gessit, post viginti duos pacis annos. Magna enim ira Poenorum animos tenebat propter traditam Siciliam et aurum Romanis datum. Numquam tam fortes milites, pro patriae libertate pugnantes, arma ceperant; numquam talibus viribus hostes pugnaverant. Hannibali primum faciles fuerunt victoriae, Romanisque, qui tandem vicerunt, acria pericula. Amilcar, Hannibalis pater, Carthaginienses in Hispaniam duxerat ibique feroces populos vicerat et urbem „Carthaginem novam” vocatam aedificaverat. Hannibal autem, ubi puer erat, cum patre in Carthaginis templum veniens, ante aram iuraverat: „Hostis populi Romani semper ero; ubi primum iuvenis ero, in Italiam copias ducam; pacem nunquam faciam”.                                (dupa Cornelius Nepos)

Traduceti in limba latina:

De indata ce a facut drumul in Hispania, tanarul i-a incantat pe toti militarii prin forta trupului si a spiritului, asemanatoare lui Amilcar, tatal. Punii iubeau indrazneala nemasurata a conducatorului. Hannibal avea un corp pregatit pentru toate tipurile de munci, iar spiritul indura toate eforturile. Insa nemasurate vicii egalau marile virtuti ale barbatului: o cruzime inumana, o perfidie punica, nu iubea si nu se temea de nici o religie, de nici un zeu.


Traduceti in limba romana:

Mox Hannibal consilium cepit bellum cum Romanis legionibus gerere. Itaque Saguntum, Hispaniae civitatem Romanis amicam, vi cepit; omnes viros et feminas Poeni saevo modo interfecerunt. Deinde Hannibal magnas copias Asdrubali fratri in Hispania reliquens, per Galliam cum ingentibus viribus Italiam petivit. Prudens imperator copias ad Italiam mari non transportavit, quia Romanis multae naves iam erant. Itaque terrestri itinere milites duxit et per Alpes iter facere debuit. Viri itineris pericula novi generis fama acceperant; sed ut primum propinqua fuerunt, etiam veteribus militibus animus defuit, nam facilem viam ad iugum, in locis abruptis, invenire non poterant.

(dupa Titus Livius)


Vocabular:

Ars, tis (f) arta.

Ascendo, ĕre, nsi, nsum (v.) a urca.

Asdrubal, is (m)        Hasdrubal.

Audacia, ae (f)           indrazneala.

Augeo, ēre, auxi, auctum (v.) a spori.

Autem (conj.)  insa.

Cacumen, nis (n) varf.

Cadaver, is (n) cadavru.

Caedes, is (f) macel.

Calamitas, is (f) nenorocire, dezastru

Calcar, is (n)  pinten.

Canis, is (m)  caine.

Capio, ĕre, cepi, ptum (v.) a lua, a prinde.

Carmen, nis (n) poezie.

Carthaginienses, um (m)      puni.

Certamen, nis (n)      intrecere.

Ceter, is, e (adj.3)            celalalt.

Cicatrix, cis (f)          cicatrice.

Civis, is (m)  cetatean.

Civitas, tis (f) cetate.

Committo, ĕre, si, sum (v.) a da, a comite

Coniux, gis (m.f.) sot.

Consul, is (m)            consul.

Cor, dis (n) inima.

Cunctus, a, um (adj.3) tot.

Cupiditas, tis (f)               pofta.

Cupio, ĕre, ivi, tum (v.)        a dori.

Defendo, ĕre, si, sum (v.) a apara.

Delecto, are, avi, tum (v.) a delecta.

Desino, ĕre, sii, tum (v.) a inceta.

Desum, esse, fui (v.) a lipsi.

Dono, are, avi, tum (v.) a darui a da.

Duco, ĕre, xi, ctum (v.) a conduce.

Dux, cis (m)   comandant.

Facilis, e (adj.2) usor.

Ferox, cis (adj.1)        crud, feroce.

Finis, is (m) teritoriu.

Fortis, e (adj.2) puternic.

Frater, ris (m) frate.

Fugio, ire, ivi, itum (v.) a fugi, a se feri.

Fur, is (m)  hot, talhar.

Genus, eris (n) categorie, tip, fel.

Gero, ĕre, si, stum (v.) a da, a face.

Gladiator, is (m)       gladiator.

Hiems, is (f)   iarna.

Hispania, ae (f)         Spania.

Homo, inis (m) om.

Hostis, is (m) dusman

Iam (adv.) deja.

Illustris, e (adj.2)       ilustru.

Imperator, is (m)      conducator.

Ingens, tis (adj.1)       urias, nemasurat.

Inhumanus,a,um (adj3) inuman.

Interficio, ĕre, feci, fectum (v.) a ucide

Ira, ae (f)        manie.



Iter, itineris (n) drum.

Iuvenis, e (adj.2)        tanar.

Labor, is (m)  efort, munca.

Laetus, a, um (adj.3) bucuros.

Lectio, nis (f) lectie.

Legio, nis (f) legiune.

Libertas, tis (f) libertate.

Malus, a, um (adj.3)  rau.

Maneo, ēre, si, sum (v.) a ramane.

Mare, is (n)    mare.

Mercator, is (m)        negustor.

Merx, cis (f) marfa.

Miles, tis (m) soldat.

Moneo, ēre, ui, itum (v.) a sfatui.

Mons, tis (m) munte.

Mors, tis (f) moarte.

Moveo, ēre, movi, motum    (v.) a misca

Mox (adv)          abia.

Mulier, is (f)  femeie.

Multitudo, inis (f) multime.

Nemus, oris (n) crang, dumbrava.

Nomen, nis (n)  nume.

Notus, a, um (adj.3) cunoscut.

Nox, ctis (f) noapte.

Obscurus, a, um (adj.3) intunecos.

Obsidio, nis (f) atac, asediu.

Omnis, e (adj.2) tot, toata.

Oratio, nis (f) cuvantare, vorbire.

Ovis, is (f)      oaie.

Paratus, a, um (adj.3) pregatit.

Parens, tis (m) parinte.

Paucus, a, um (adj.3) putin.

Paupertas, tis (f)       saracie.

Pectus, oris (n) piept.

Perfidia, ae (f)           perfidie.

Periculum, i (n)         primejdie.

Platanus, i (f) platan.

Pondus, eris (n)         greutate.

Pono, ĕre, sui, itum (v.)        a pune.

Porto, are, avi, tum (v.) a purta.

Postquam (conj.)       dupa ce.

Praecipito, are, avi, tum (v.) a se grabi.

Produco, ěre, xi, ctum (v.) a produce.

Propinquus, a, um (adj.3) invecinat.

Pueritia, ae (f) copilarie.

Pugio, nis (m) pumnal.

Pugno, are, avi, tum (v.)       a lupta.

Recupero, are, avi, atum (v.) a recupera.

Religio, nis (f)            religie.

Relinquo, ĕre, reliqui, ctum (v.) a lasa, a parasi.

Rex, gis (m)    rege.

Saevitia, ae (f)           cruzime.

Saevus, a, um (adj.3) crud, sangeros.

Salus, tis (f) salvare.

Scelus, eris (n) crima.

Scriptor, is (m)          scriitor.

Senectus, tis (f)          batranete.

Senex, i (adj.1) batran.

Similis, e (adj.2)        asemenea.

Soror, is (f)    sora.

Sto, are, steti, atum (v.) a sta.

Supersum, esse, fui (v.) a supravietui.

Talis, e (adj.2)            asemenea

Tego, ĕre, tetigi, tum (v.) a acoperi

Tempus, oris (n)        timp.

Teneo, ēre, ui, tum (v.)          a tine.

Tento, are, avi, tum (v.) a incerca.

Terrester, ris, e (adj.3) terestru.

Timor, is (f) teama.

Trado, ĕre, didi, tum (v.)     a trada.

Trasporto, are, avi, tum (v.) a transporta.

Unusquisque, unaquaeque,  unumquidque (pron. nehot.) fiecare.

Urbs, is (f) cetate, oras.

Ut primum (conj.) de indata ce.

Vendo, ěre, didi, tum (v.) a vinde.

Venio, ire, veni, ventum (v.) a veni.

Ver, is (n) primavara.

Vetus, eris (adj.1)      vechi.

Victus, a, um (adj.3)  invins.

Video, ēre, vidi, visum (v.) a vedea.

Virtus, tis (f)  virtute.

Vis (f) forta.

Vivo, ĕre, vixi, ctum (v.) a trai.

Voco, are, avi, tum (v.) a chema.

Volumen, nis (n)        volum.

Voluptas, tis (f) placere.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }