QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Infratirea pe mosie







Infratirea pe mosie


Infratirea pe mosie este reglementata de Legea Tarii ca o institutie complexa reunind trasaturi ale rudeniei, testamentelor si contractelor. Este o institutie care a fost larg raspandita la multe popoare, incepand din epoca descompunerii societatii gentilice, ce a aparut in stransa legatura cu slabirea legaturii gentilice intemeiate pe rudenia de sange. Datorita sentimentului de izolare pe care indivizii incepusera sa-l resimta s-a incercat inlocuirea legaturii de sange printr-o legatura creata artificial (infratire) conceputa ca o invoiala formata de ajutor reciproc si ce se constituia in cadrul unei proceduri constand in amestecarea unor picaturi de sange in sangele celor ce se infrateau fiind o forma tipica de simbolism judiciar (amestecul sangelui semnifica ca infratirea dorea sa imite rudenia de sange).




De-a lungul timpului, ritualul, conceptia si efectele infratirii s-au modificat ca urmare a aparitiei statului si mai apoi pe fondul aparitiei si raspandirii crestinismului. In statul sclavagist roman si in consecinta si in Dacia romana se practica infratirea intre peregrini, interzisa de Imparatul Diocletian printr-o constitutiune imperiala din anul 285. In societatea feudala apare infratirea de arme intre cavaleri, creata in scopul acordarii de ajutor reciproc in vederea savarsiri unor fapte de arme. Sub impactul religiei crestine ritualul infratirii se spiritualizeaza in sensul ca formele pagane sunt inlocuite cu cele crestine iar infratirea devine o infratire de cruce, ce se practica intre boieri si intre tarani. In cazul boierilor amestecul sangelui a fost inlocuita de o slujba religioasa insotita de impartasirea din aceeasi paine iar la tarani s-a pastrat amestecul sangelui insa crestatura pentru sange se facea in forma de cruce. Totodata la tarani infratirea putea imbraca si forma infratirii haiducesti.

Dupa formarea statelor feudale romane de sine-statatoare apare o noua forma de infratire si anume infratirea pe mosie. Infratirea pe mosie imbraca forma unui act scris dat de cancelaria domneasca, in care se consemneaza declaratiile celor ce se infratesc date in fata domnului si a Sfatului Domnesc. Spre deosebire de formele anterioare de infratire, cea pe mosie duce nu numai la stabilirea relatiilor personale intre cei infratiti, adica are nu numai efecte personale nepatrimoniale, dar duce si la crearea de relatii patrimoniale cu privire la anumite bunuri, asupra carora cei infratiti isi constituie anumite drepturi patrimoniale, acesta fiind de altminteri si principalul scop al infratirii pe mosie.

Orice fel de bunuri puteau forma obiectul acestei forme de infratire, insa in cele mai multe cazuri infratirea se facea asupra pamantului, de aceea se numeste infratire pe mosie. Se are in vedere ca in cele mai multe cazuri era vorba de pamantul stapanit cu titlul ereditar, adica mosie (ocina). Exista doua tipuri de infratire pe mosie: 1. in care toti cei infratiti isi uneau ocinele, 2. in care infratirea se realiza asupra ocinei uneia dintre parti.

Conditia de a fi proprietar era absolut necesara pentru a se putea realiza infratire pe mosie. Iar in actul de infratire se stabilea cui apartineau ocinele sau ocina asupra carora sau caruia se facea infratirea. Primul tip de infratire presupune doua momente: a. momentul unirii ocinelor celor ce se infrateau, b. momentul asezarii celor infratiti pe ocinele numite. Al doilea tip are un moment - momentul asezarii celor infratiti pe ocinele numite.

Dpdv al modului in care se constitue raporturile de infratire, cea pe mosie poate fi directa sau indirecta. In primul caz, raporturile de infratire se stabilesc intre toti participantii la infratire, iar in al doilea caz cel ce constituie infratirea nu intra in raporturile de infratire ce-i asaza ca fratii, alte persoane pe ocina sa. Infratirea ce se realizeaza prin unirea ocinelor este mereu directa, iar efectele juridice pe care le produce constau in crearea de stare de co-proprietate intre cei infratiti, ce initial au fost proprietari exclusivi ai ocinelor, iar acum devin co-proprietari in cote indivize egale asupra ocinelor unite. Aceasta egalitate este independenta de suprafata ocinei aduse la infratire. Infratirea prin asezarea ocinelor poate fi directa sau indirecta, daca este indirecta numai cei asezati dobandesc cote indivize din dreptul de proprietate asupra ocinei pe care s-a realizat infratirea.



Infratirea pe mosie se infaptuieste din motive economice (mosii mai mari, puternice) si genereaza consecinte juridice importante atat in materia succesiunilor cat si in materia proprietatii. Astfel, in materie succesorala, infratirea pe mosie este utilizata in urmatoarele situatii: in Tara Romaneasca erau infratite fetele cu baietii pentru a li se conferi si fetelor vocatie succesorala la ocine. Sau proprietarul unei mosii ce nu avea mostenitori sau avea numai fete recurgea la o infratire directa cu alte persoane pe mosiile unite sau numai pe mosia sa sau recurgea la o infratire indirecta a fetelor pe mosia sa cu fiii unei alte persoane, pentru ca altminteri ocinele ar fi trecut in proprietatea domnului. Prin infratirea pe mosie puteau fi chemate si alte categorii de persoane prin concurs, pe care fii le excludeau de la mostenire in virtutea principiului proximitatii gradului de rudenie, rezulta modificarea ordinii succesorale prevazute de lege in favoarea unor persoane pe care cel ce realiza infratirea dorea sa le gratifice (acestea sunt efectele in forme succesorala).

Efectele in materia proprietatii: infratirea este unul dintre modurile de transmitere a proprietatii alaturi de modurile translative de transmitere a poprietatii, asta pentru ca in actul de infratire se putea prevedea ca transmiterea actului de proprietate intre cei infratiti se realiza nu mortis causa ci de la data constituirii infratirii. O dovada in acest sens o reprezinta clauza reservati domini (de rezerva a proprietatii) asupra bunurilor ce au format obiectul infratirii, clauza conform careia transferul proprietatii catre cel infratit se realizeaza la data mortii proprietarului ocinei. Exista si posibilitatea transferului imediat al proprietatii dar cu sarcina, stabilindu-se anumite obligatii ale celor infratiti fata de cel ce le-a transmis averea, infratirea pe mosie a fost utilizata de boieri si ca un instrument de aservire a obstilor satesti: boierii se infrateau cu taranii pe ocinele celor din urma si deveneau rude in sens juridic si titulari ai dreptului de proprietate pe care il puteau exercita cu succes acaparand terenurile aflate in hotarele obstilor satesti.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }