QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Analiza echilibrului portofoliului de active





ANALIZA  ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI DE ACTIVE


1. Modele monetare ale ratei de schimb: cazul preturilor flexibile


Modelele monetare ale ratei de schimb dezvolta o teorie a ratei de schimb sub o modalitate perfecta a capitalului si o perfecta substituibilitate a activelor. Pentru a defini o notiune simpla si practica a gradului de substituibilitate a activelor vom avea nevoie sa definim si sa explicam notiunea (internationala) de conditie de paritate a ratei dobanzii. In particular, este vorba de conditie de paritate a dobanzii neacoperita (uncovered interest parity – u.i.p.) care va ajuta la construire modelelor monetare ale ratei de schimb. In continuare vor fi prezentate cateva modele ale ratei de schimb.





1.1. Paritatea ratei dobanzii neacoperita si modele monetare


Se presupune ca pe langa piata valutara la vedere mai exista si o piata valutara la termen. F va desemna pretul la termen al valutei. Un rezident care investeste o unitate din moneda interna in active purtatoare de dobanda exprimate in moneda straina cu termenul de maturitate peste o anumita perioada va obtine (E)(1+r*) in moneda straina la maturitate. Alternativ, investitorul poate investi in active purtatoare de dobanda exprimate in moneda nationala cu perioada de maturitate 1 si castiga (1+r). Arbitrajul se va asigura ca (1+r)=(1+r*)E/F cu conditia ca activele interne si straine sunt identice cu exceptia, bineinteles, a monedelor in care ele sunt exprimate. Aceasta conditie este cunoscuta ca fiind paritatea dobanzii acoperite (covered interest parity-c.i.p.).

Se presupune ca investitorul este neutru la risc: el alege un portofoliu care ofera un venit asteptat mai ridicat, ferit de risc. De asemenea, activele interne si externe difera numai din punct de vedere al monedei in care sunt exprimate; in acest caz arbitrajul se va asigura ca: (1+r)=(1+r*)(1+Dee (u.i.p.) unde Dee rata asteptata de depreciere a ratei de schimb conditionata de informatia detinuta la momentul t. aceasta conditie este cunoscuta ca paritatea dobanzii neacoperite (uncovered interest parity).

Notand ca log(1+r) r si ca log (1+r*)(1+ Dee r*+Dee pentru valori suficient de mici ale lui r, r* si Dee se pot aproxima cele doua conditii de paritate a ratei dobanzii astfel:

r r*+f-e (c.i.p.) 1.1

r r*+Dee (u.i.p.) 1.2

unde f=logF ; Dee=tE(et+1)-et

tE este operatorul de asteptare conditionat de o informatie referitoare la toate variabilele observabile la momentul t.

Din punct de vedere al investitorului intern venitul din activele exprimate in monede straine este incert intrucat el este influentat de variatiile ratei de schimb care sunt intamplatoare. Un investitor cu o pozitie neacoperita, asteapta, cu incertitudine, un venit din activele exprimate in monedastraina egal cu (r*+Dee Totusi, investitorul se poate asigura fata de incertitudinea atasata castigurilor (pierderilor) sale luand o pozitie acoperita care ii va produce un venit cert din activele in moneda straina egal cu r*+f-e. Un astfel de investitor este dispus sa plateasca un premium de risc egal cu (r*+Dee)-(r+f-e). Intrucat aceasta prima de acoperire a riscului este o prima de asigurare la risc ea este denumita premium de risc. Deci, prima de risc, notata rp este definita de urmatoarea relatie, avand la baza 1.1 si 1.2

rp=Dee-(f-e)=tE(et+1)-f 1.3

Pentru investitorii neutri la risc avem rp=0. In cele ce urmeaza se va utiliza ca ipoteza de lucru neutralitatea la risc, astfel ca:

rd=Dee=(f-e) si tE(et+1)=f

Utilizand u.i.p. pentru a elimina rd avem:

e=pd=md-k(yd)+l Dee 1.4


1.2. Ajustarea in cazul tulburarilor monetare


Figura 1.a ilustreaza ajustarile la o modificare permanenta, definitiv si neanticipata a masei monetare interne relativ la masa monetara straina md.

Figura 1.a prezinta traiectoria in timp a lui e si a lui pd. De-a lungul segmentului Epd avem e=Pd==d. Panta segmentului E, Pd este egala cu p p care se presupune a fi pozitiva. La momentul t0, autoritatile anunta si implementeaza o crestere permanenta in nivelul lui md.

E,Pd

 




Pd*

E*

pd

 


E

 
 



t0 t


Fig. 1.a: O crestere permanenta si neanticipata in md


La momentul t0, cand autoritatile iau masurile de crestere a lui md, atata cat si Pd “sar” pe noua lor traiectorie desemnata de E*Pd*, panta sa ramanand in continuare p p . Astfel, o crestere neanticipata definitiva in nivelul masei monetare interne relativ la masa monetara straina induce o crestere instantanee si echiproportionata in Pd, producand din nou echilibrul pietei monetare si induce o depreciere echiproportionata a ratei de schimb pastrandu-se P.P.P.

Figura 1.b ilustreaza o crestere neanticipata permanenta si definitiva a ratei de crestere a masei monetare relative (p p


e,Pd

 
Pd*


E*


Pd





E


t0 t


Fig. 1.b Ajustarea traiectoriei economiei la o modificare neanticipata in (p p

Pana la momentul t0 traiectoria lui E si Pd este data de segmentul EPd. La t0, marimea masei de crestere a masei monetare interne relativ la masa monetara straina induce deplasarea ambelor puncte. Pentru orice tt0 noua traiectorie pentru e si Pd este data de segmentul E*Pd*. Deplasarea in sus a segmentului (cresterea pantei) reflecta faptul ca o crestere in (p p mareste costul de oportunitate a masei monetare interne relativ la masa monetara straina si aceasta necesita o crestere instantanee a lui Pd si e ducand inapoi piata monetara la echilibru si pastrand P.P.P. Abrutizarea pantei reflecta faptul ca de-a lungul noii traiectorii Pd si e cresc cu o rata mai mare acordand rata ridicata de crestere a masei monetare interne relativ la masa monetara straina.


2. Politici monetare, asteptari si rata de schimb


2.1. Portofoliul de active. Echilibrul portofoliului de active


Socurile externe asupra banilor si obligatiunilor se pot executa prin operatiunile pe open-market. Sunt trei tipuri distincte de operatiuni pe piata deschisa:

O operatiune pe piata deschisa privita ca relatie intre obligatiunile interne si masa monetara, definita de ecuatia dM+dB=0.

O operatiune pe piata deschisa privita ca schimburi intre obligatiunile straine si masa monetara, definita de dM+dF=0.

O operatiune pe piata deschisa privita ca schimburi intre obligatiunile interne si cele straine, data de relatia dB+dF=0.

O operatiune pe piata deschisa intre obligatiunile interne si cele straine poate fi inteleasa doar daca cele doua tipuri de bonduri sunt substituite imperfecte. Intrucat bondurile nu pot fi substituite pe bonduri, ci numai prin intermediul banilor, o operatiune de schimbare intre doua operatiuni presupune, in practica, doua tranzactii: o cumparare pe piata deschisa a lui B in schimbul lui M si o opertiune de vanzare a lui F in schimbul lui M merita sa sterilizeze efectele primei operatiuni si sa lase masa monetara interna neschimbata. Pe langa schimbarile determinate de politica monetara, stocul predeterminat pe termen scurt al lui F poate schimba, in timp, cumpararile din strpinatate sau vanzarile catre strainatate care reflecta economiile sau dezeconomiile, dupa caz.

La acumularea sau scaderea in stocul lui F piata activelor va trebui sa se ajusteze la variatiile acestui stoc. Deci este nevoie sa analizam efectul echilibrului pe termen scurt la schimbarile discrete ale lui F in scopul de a determina efectul acestor schimbari asupra contului curent si ontului de capital. De asemenea este necesar de a se analiza efectele schimbarilor in rata asteptata de depreciere pe termen scurt caracteristica portofoliului echilibrat pentru a se putea evalua mai bine evolutia comuna a expectatiilor privind stocul de active straine

B = [(rb)* , (r*+x)](M+B+EF) 2.1.a.

EF =  [(rb)* , (r*+x)](M+B+EF) 2.1.b.

Aceste ecuatii sunt suficiente pentru a determina (rb)* si E in functie de variabilele predeterminate pe termen scurt si cele exogene.

Se considera urmatoarea figura:

E0

 
B M

F


F


M         B


(rb)* (rb)


Figura 2.a.: Portofoliul echilibrat in spatiul ((rb),E)


In figura 2.a. curba B traseaza combinatiile intre rata nominala de schimb si rata dobanzii care asigura echilibrul pe piata obligatiunilor interne ( graficul pleaca de la ecuatia 2.1.a.). Curba FF traseaza combinatiile acelorasi variabile care asigura echilibrul pe piata activelor straine (ecuatia 2.1.b.).

Plecand de la o pozitie de echilibru, o depreciere de 1% a ratei nominale de schimb creste valoarea de piata a bondurilor straine existente si creste avutia nominala cu (EF/W) procente: la (rb)* existent, piata bondurilor interne trece printr-o stare de exces de cerere iar piata bondurilor straine trece printr-o stare de exces de oferta. Pentru a restabili echilibrul pe piata interna a bondurilor (rb)* trebuie sa scada pentru a reduce cererea de bonduri interne pana la nivelul ofertei existente. In mod similar, pentru a restabili echilibrul pe piata obligatiunilor straine (rb) trebuie sa scada pentru a creste cererea de bonduri straine la valoarea ridicata de piata a acestor bonduri. Aceasta explica de ce ambele curbe au panta negativa. Totusi, FF trebuie sa fie mai putin inclinata din urmatoarele ratiuni:

La rata dobanzii initiala, o depreciere dE creeaza un exces de cerere pentru bondurile interne egal cu F(B/W)dE si un exces de oferta de bonduri straine egal cu F[(M+B)/W]dE.

Deoarece ceteris paribus se cere o mai mare reducere a lui (rb)* pentru a echilibra piata obligatiunilor straine decat pentru a echilibra piata interna cand E scade cu dE.

Rata dobanzii pe piata obligatiunilor interne este mai mare decat derivata corespunzatoare pe piata obligatiunilor straine, aceasta insemnand: (B/W)/(rb)*> (FE/W)/(rb)*.

Tot in figura 2.a. curba MM traseaza combinatiile (rb)* si E care realizeaza curatirea pietei monetare. O depreciere a ratei de schimb creste cererea de bani intrucat creste valoarea de piata a averii si pentru a restabili echilibrul pe piata monetara rata dobanzii (rb)* creste pentru a elimina excesul de cerere si a aduce cererea de bani la nivelul ofertei.

Intrucat toate cele trei curbe se intersecteaza intr-un punct, punctul de intersectie dintre oricare doua curbe si panta celei de-a treia sunt suficiente pentru a trasa cea de-a treia.


2.2. Raspunsurile echilibrului portofoliului la o crestere a lui F (numarul de active straine)


Se confirma faptul ca o crestere a numarului bondurilor straine detinute F care este insotita de o operare echiproportionata a ratei de schimb E ar lasa avutia si distributia acestei avutii neschimbate. In concluzie, pentru a restabili echilibrului portofoliului la rata dobanzii corespunzatoare echilibrului initial o crestere a lui F ar necesita ca curbele BB si FF (precum si MM) sa se deplaseze in jos cu aceeasi distanta, aceasta lasand plata dobanzii nemodificata si determinand o apreciere a ratei de schimb echiproportionata cu rata cu care a crescut F.

In figura 2.3. curba BB se deplaseaza la B*B* si curba FF se deplaseaza la F*P*, iar rata dobanzii corespunzatoare echilibrului initial ramane neschimbata producandu-se doar o apreciere a ratei de schimb de la E0 la E1.


E               B

E0 F

F


B* B


F*

E1 F*

B*


(rb)0 (rb)1 (rb)


Figura 2.3.: Raspunsul echilibrului portofoliului la cresterea numarului de bonduri straine


Observatie: In analiza echiibrului portofoliului, pentru facilitarea calculelor si explicatiilor s-a utilizat forma E = (valuta interna)/(valuta straina). Aceasta este relatia de calcul pentru  unde e este rata nominala de schimb. e = (valuta straina)/(valuta interna).

(cate unitati de valuta straina pot cumpara cu 1 unitate de valuta interna).

De asemenea, forma ratei de schimb cu E este utilizata pe larg in Romania, mai ales in mass-media (lei/$, lei/FF etc.).


2.3. Raspunsul echilibrului portofoliului la o crestere a masei monetare M


Se presupune o crestere a nivelului masei monetare nominale M. La veniturile si preturile activelor preexistente, piata monetara trece intr-o stare de exces de oferta, deoarece fiecare dintre cele doua piate ale obligatiunilor vor trece intr-o stare de exces de cerere. Pentru a se restabili echilibrul pe piata monetara la rata de schimb corespunzatoare echilibrului initial, rata dobanzii (rb) trebuie sa scada pentru a creste cererea de bani la nivelul ofertei crescute. In figura 2.4. curba MM se deplaseaza la stanga in pozitia M*M*. Pentru a restabili echilibrul pe piata obligatiunilor interne la rata de schimb initiala, rata dobanzii trebuie sa scada pentru a reduce cererea de obligatiuni interne intre nivelul ofertei. Curba BB se va deplasa in pozitia B*B* (spre stanga).

E
 

M

 

M

 

B

 

B*

 

M*

 

B



 

B*

 

M*

 

(rb)







 

(rb)0

 

(rb)1

 

E0

 

E1

 


Figura 2.4.: Raspunsul echilibrului portofoliului la o crestere a masei monetare nominale


Totusi, comparand magnitudinea deplasarilor pe orizontala se observa ca deplasarea curbei MM o depaseste pe cea a lui BB. In primul rand, la rata de schimb initiala si rata dobanzii initiala piata monetara inregistreaza un exces de oferta egal cu [( B + FE ) ( 1/W )] dM. Aceasta este egala cu suma exceselor de cerere de pe ambele piete. In al doilea rand, senzitivitatea partii de avutie alocata detinerii de bani (M/W) in raport cu rb este mai mica decat senzitivitatea partii de avutie alocata bondurilor interne (B/W) in raport cu (rb). Aceasta se traduce prin:

-[(M/W)/(rb)]<[(B/W)/(rb)] 2.1.

Deci, descresterea ratei dobanzii, necesara restabilirii echilibrului la rata de schimb initiala trebuie sa depaseasca descresterearatei dobanzii necesara restabilirii echilibrului pe piata obligatiunilor interne. De asemenea, rata de schimb trebuie sa se deprecieze pentru a asigura echilibrului portofoliului.

O descrestere a ratei dobanzii va duce la un exces de cerere pentru credite, la o crestere a veniturilor si deci a importurilor intr-o prima faza cu consecinta asupra ratei de schimb. De asemenea, o scadere a dobanzii pe piata obligatiunilor interne, pe de o parte, va determina migrarea investitorilor autohtoni catre piata straina si iesirile investitorilor straini. Acestea, de asemenea, vor duce la deteriorarea ratei de schimb. Ca urmare a celor doua influente, rata de schimb se va deprecia de la E0 la E1.

> si <


2.4. Raspunsurile echilibrului portofoliului la o crestere a numarului obligatiunilor interne B


B*

 
Se presupune o crestere a numarului de obligatiuni interne. Ca si pana acum, la pretul existent al activelor si veniturile asteptate piata obligatiunilor interne va trece intr-o stare de exces de oferta, pe cand fiecare dintre celelalte piete se gaseste intr-un exces de cerere. Pentru a restabili echilibrul pe piata obligatiunilor interne la rata de schimb corespunzatoare echilibrului initial rata dobanzii rb trebuie sa creasca pentru a creste cererea de bonduri interne la nivelul crescut al ofertei. In figura 2.5., curba BB se va deplasa la dreapta in pozitia B*B* . pentru a restabili echilibrul pe piata monetara la rata de schimb initiala rata dobanzii trebuie sa creasca pentru a reduce cererea de bani catre nivelul ofertei date.

E

 

M

 

B

 


M*

 

E0

 
                                                                                              

E1

 


B*

 

M

 

M*

 

B

 


Figura 2.5. Raspunsul echilibrului portofoliului la o crestere a lui B


In figura 2.5. curba MM se deplaseaza la dreapta, in pozitia M*M*. Este ilustrat cazul cand oferta de obligatiuni B necesita o apreciere a ratei de schimb pentru a restabili echilibrul portofoliului. Acesta constituie cazul particular cand bondurile straine sunt mai greu substituibile cu bondurile interne decat banii; este cazul in care

- [> -            2.2.


In aceste circumstante, o crestere a ratei dobanzii ar reduce fractiunea de avere dorita a fi alocata bondurilor straine (FE/W), proportional mai mult decat s-ar reduce fractiunea din avere dorita a fi alocata banilor (M/W); la o nemodificare a lui F si M, echilibrul portofoliului ar solicita o apreciere a ratei de schimb. Deci, indiferent daca o crestere a lui B necesita o apreciere sau o depreciere a ratei de schimb pentru a restabili echilibrul portofoliului, aceasta depinde de gradul de substitutie al bondurilor si banilor.

In concluzie:

> si   0

-[∂(FE/W)/ ∂(rb)](W/FE)   -[∂(M/W)/ ∂(rb)](W/M) 2.3.


In figura 2.5. rata de schimb se apreciaza de la E0 la E1 si rata dobanzii creste de la (rb)0 la (rb)1.


2.5. Raspunsurile echilibrului portofoliului la operatiunile complexe pe open-market

2.5.1. Cazul obligatiunilor interne: dM+dB=0 (dM>0)


Se presupune ca autoritatile opereaza o cumparare pe open-market de bonduri interne oferind moneda nationala in schimb. Evaluata la rata de schimb corespunzatoare echilibrului initial, valoarea de piata a activelor straine detinute si avutia raman neschimbate si, deci, piata obligatiunilor straine poate ramane in echilibru la rata dobanzii initiala; pe termen scurt, curba FF nu se deplaseaza. Totusi, curba BB trebuie sa se deplaseze la dreapta: pentru a mentine echilibrul la rata de schimb initiala rata dobanzii trebuie sa scada pentru a aduce cererea de active interne catre nivelul redus al ofertei. In figura 2.6. curba BB se deplaseaza in B' B' si, ca rezultat, rata dobanzii de echilibru scade la (rb), iar rata de schimb se deplaseaza la E1.





B'

B


F



E1


E0                                                                     

F

B B'


(rb)1 (rb)0 rb


Figura 2.6. Raspunsul echilibrului portofoliului la o crestere a lui M ca urmare a unei operatiuni pe piata deschisa (dM + dB = 0).

Astfel,

E/M                                 2.4.

Calitativ, o crestere a masei monetare pur si simplu si o crestere a masei monetare ca urmare a unei operatiuni pe piata deschisa conduc la aceleasi efecte. Pentru a adapta cresterea lui M si descresterea lui B rata dobanzii trebuie sa scada. O scadere a ratei dobanzii va ralensa cererea pentru credite si va lua la cresterea venitului populatiei. Aceste doua consecinte sunt cauze pentru deteriorarea balantei de plati externe concomitent cu cresterea cerereii de moneda straina pentru ca agentia economiei sa-si plaseze disponibilitatile in bonduri straine pana cand si dobanda pe aceasta piata scade datorita cererii prea mari de titluri. O consecinta a celor spuse mai sus este o cadere a ratei de schimb (depreciere). Noua rata de schimb va fi E1.


2.5.2. Raspunsul echilibrului portofoliului la o schimbare a bondurilor interne pe bonduri straine (dB + EdF = 0; dB<0)


Acest tip de operatiune pe open-market este utilizat de autoritatea monetara (guvern sau banca centrala) in scopul de a obtine anumite rezultate in ceea ce priveste pretul valutelor, fara a modifica stocul de bani ( masa monetara). Acest lucru este posibil doar acolo unde obligatiunile interne si straine sunt perfect substituibile. Se considera urmatoarele tranzactii care au loc in imediata succesiune. In primul rand, autoritatile monetare realizeaza o cumparare de pe piata de bonduri interne in schimbul banilor (obligatiunile interne scad – dB <0) – dB + dM = 0. In al doilea rand, autoritatile stabilesc oferta debani la nivelul pe care il previzioneaza printr-o vanzare pe open-market de bonduri straine in schimbul monedei nationale. Vom avea:

dM + dF = 0

iar

EdF + db = 0 (dB<0, dM=0)

conditia dM=0 apare ca o constrangere pentru decident (masa monetara, asa cum am presupus in ipoteza, trebuie sa ramana constanta).

Ajustarile echilibrului pe termen scurt sunt prezentate in figura urmatoare:

F

M



E0

 
F'



E1

 


F

M F'

(rb)1 (rb)0 (rb)


Figura 2.7.: Raspunsul portofoliului la o operatiune pe piata deschisa de tipul dB + EdF = 0.

In figura 2.7. sunt utilizate curbele MM si FF pentru a ilustra raspunsurile echilibrului portofoliului la operatiunile pe piata deschisa de tipul dB + EdF = 0. Pentru a restabili echilibrul pe piata pentru obligatiunile straine la nivelul initial al ratei de schimb, rata dobanzii (rb) trebuie sa se reduca suficient pentru a creste cererea pentru bonduri straine la nivelul ofertei crescute din aceste bonduri. Curba FF trebuie sa se deplaseze la stanga, in pozitia F'F'. La rata de schimb initiala, piata monetara poate ramane in echilibru la (rb) neschimbat; curba MM nu se deplaseaza. Ca rezultat, rata de schimb se apreciaza de la E0 la E1 si rata dobanzii scade de la (rb)0 la (rb)1. Astfel,

>0 si >0                         2.5.

Cand obligatiunile interne si straine nu sunt perfect substituibile, o crestere a valorii de piata a obligatiunilor straine relativ la cele interne trebuie insotita de o crestere in venitul relativ al bondurilor straine pentru a determina agentii sa-si modifice structura portofoliilor. La E si rb date, o crestere in stocul de obligatiuni straine (F) relativ la cele interne (B) trebuie sa fie insotite de o reducere a ratei dobanzii la bondurile interne (rb). Aceasta creste cererea de bani si, intrucat oferta de bani este data, rata de schimb trebuie sa se aprecieze pentru a reduce avutia si, deci, reduce cererea de bani catre nivelul dat al ofertei. Aprecierea ratei de schimb ajuta la moderarea reducerii ratei dobanzii la obligatiunile interne si aceasta ajuta la moderarea aprecierii necesare pentru echilibrarea portofoliului, de unde rezulta stabilitatea acestor forte.


2.6. Raspunsurile echilibrului portofoliului la modificarea expectatiilor privind rata de schimb


Vom analiza raspunsurile portofoliului la modificarea expectatiilor privind deprecierea ratei de schimb, respectiv cresterea ratei de depreciere a pretului valutelor straine.

O crestere in rata asteptata de depreciere a ratei nominale de schimb, x, creste venitul obtinut din bondurile straine si, ca urmare, creste cererea din aceste bonduri si se reduce cererea din bondurile interne si cererea de bani.

In figura 2.8., curbele MM si BB se vor deplasa in sus in pozitiile M'M' si B' B'.

Pentru a mentine echilibrul pe piata monetara si pe piata obligatiunilor interne rata de schimb trebuie sa se deprecieze pentru a creste suficient valoarea de piata a avutiei si, deci, sa se reduca partea de avere alocata banilor si bondurilor interne in scopul de a obtine o crestere in fractiunea de avere alocata pentru achizitia de obligatiuni straine. Daca obligatiunile interne si straine sunt “suficient” de nesubstituibile rata dobanzii la bondurile interne va creste, intrucat nesubstituibilitatea acestor bonduri este mica, marimea absoluta a premiumului de risc necesara permiterii unei modificari a proportiei acestor bonduri in portofoliu.




M'

 

B'

 

E1

 

E

 
B M




E0

 
B'


M'

M B

(rb)0 (rb)1 (rb)


Figura 2.8. Raspunsurile echilibrului portofoliului la o crestere in rata astaptata de depreciere a ratei de schimb


In figura 2.8., deplasarea pe verticala a curbei BB la B'B', depaseste deplasarea verticala a curbei MM la M'M'. in consecinta, rata dobanzii creste de la (rb)0 la (rb)1 si rata de schimb se depreciaza de la E0 la E1. Sintetizand obtinem:

∂E/∂x>0 si ∂rb/∂x 0 si

- [∂(B/W)/∂x])W/B)  -[∂(M/W)/∂x](W/M)

Toate tipurile de operatiuni pe piata deschisa prezentate mai sus sunt o modalitate de interventie a autoritatii monetare in economie. Ele constituie mijlocul prin care o politica monetara este facuta restrictiva sau expansionista in functie de efectul asupra ratei dobanzii (de crestere sau scaderii acesteia).

Alegerea unui anumit tip de operatiune pe piata deschisa se face tinand cont de contextul intern si cel international, de situatia in care se gaseste contul de capital si, mai ales, de situatia in care se gaseste balanta de plati externe.



Bibliografie

Richard G.,Lipsey ; K.Alec,Chrystal ,”Economia Pozitiva”

Bacescu Angelica, “Probleme ale stabilitatii cursului”








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }