1. nevoi (trebuinte) umane: rep. un sir nesfarsit de cerinte obiectiv necesare vietii umane, ale existentei si dezvoltarii purtatorilor lor - oamenii, grupuri sociale si societatea in ansamblul ei.
2. interese economice: apar ca nevoi intelese de oameni (constientizate) si care se manifesta in procesul cooperarii si confruntarii dintre acestea, in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii lor.
3. resurse economice: sunt rep. de toate elementele pe care omul le poate folosi in activitatea sa pentru a obtine bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor sale.
4. raritatea resurselor: caracteristica esentiala a resurselor este raritatea, in sensul ca ele nu sunt disponibile decat in anumite cantitati, in timp ce nevoile umane tind a fi nelimitate.
5. activitatea economica: consta in efortul constient al oamenilor de a atrage si utiliza resursele economice rare in vederea producerii, repartitiei, circulatiei si consumului de bunuri si servicii, corespunzator nevoilor si intereselor acestora.
6. diviziunea muncii: este un proces obiectiv si permanent de desprindere, diferentiere si separare a diferitelor categorii de munca din ansamblul muncii sociale si fixarea acestora ca activitati specializate, de sine statatoare.
7. economia societatii: activitatile din societate ce vizeaza productia, repartitia, schimbul si consumul de bunuri si servicii, in interdependenta lor, formeaza economia societatii.
8. economia nationala: rep. ansamblul de activitati economice care s-au constituit in sectoare de activitati, ramuri, subramuri etc., la nivelul unei tari, intre care se stabilesc legaturi reciproce, pe baza carora se infaptuieste miscarea bunurilor si serviciilor, se asigura functionarea si dezvoltarea economica a societatii.
9. costul de oportunitate: rep. ceea ce pierde individul, colectivitatile, societatea, in urma alegerii facute. El este costul alegerii (al sansei sacrificate), un concept relativ exprimat in termeni reali.
10. rationalitate: capacitatea oamenilor de a-si stabili obiectivele si de a actiona intr-o astfel de maniera incat sa realizeze aceste obiective in conditii de eficienta maxima. Ea reflecta procesul de maximizare a efectelor actiunii umane in contextul cheltuirii unui anumit efort, deci obtinerea unui rezultat maxim din alegerea pe care omul sau oamenii au facut-o.
11. problema economica fundamentala: in toate deciziile economice oamenii se opresc la acele alternative prin care cred si spera ca obtin castigul net maxim.
12. sistemul stiintelor economice: ansamblu de stiinte independente care studiaza diferite laturi ale vietii economice la nivel micro- si macrosocial etc.
13. fenomen economic: reprezinta forme de manifestare la suprafata societatii a activitatilor economice, care sunt si pot fi cunoscute de oameni, in mod direct (ex. productia , vanzarea, cumpararea etc.).
14. proces economic: proces care pune in evidenta transformarile de natura cantitativa, calitativa si structurala, care au loc in starea fenomenelor economice si care reflecta desfasurarea acestora in spatiu si timp (ex. cresterea preturilor, modificarea cererii si ofertei, cresterea productivitatii muncii etc.).
15. mercantilism: curentul apare in sec. XV-XVI, a carui idee centrala reprezenta abordarea problemelor economice din punctul de vedere al imbogatirii comerciantilor si statului. Mercantilistii vedeau izvorul bogatiei in schimb, aurul si argintul fiind considerate sursele cele mai importante ale bogatiei.
16. liberalism economic: noninterventia statului in economie, in relatiile dintre indivizi, grupuri sociale sau natiuni; promoveaza ideea libertatii economice, a liberului schimb, a liberei concurente.
17. gandire neoclasica: a mers pe ideea liberalismului economic, dar cu un demers total diferit. Conceptul esential al teoriei neoclasice este cel de raritate a resurselor si de alegeri rationale efectuate de indivizi cu scopul de a obtine maximul de satisfactie.
18. gandire dirijista: curent care sustine implicarea statului in economie;
19. neokeynesism: curent care se concentreaza pe punerea in valoare a noi instrumente de interventie statala (investitiile de stat, imprumuturile de stat, controlul preturilor si salariilor).
20. sinteza neoclasica: un mare curent rezultat din imbinarea analizei microeconomice neoclasiciste cu analiza macroeconomica keynesista. Ea a baza teoretica pe care au fost concepute modelele econometrice de crestere macroeconomica.
21. microeconomie: cea care studiaza comportamentele individuale ale subiectilor economici(gospodarii, firme de afaceri, agenti economici individuali etc.), relatiile acestora cu piata, relatiile dintre ei, in procesul producerii, schimbului, distributiei si consumului bunurilor si serviciilor.
22. macroeconomie: cea care cerceteaza economia nationala in ansamblul ei, vizand agregarea comportamentelor individuale ale agentilor economici la nivelul intregii economii, ca si efectele globale care rezulta (somaj, inflatie etc.).
23. economie naturala: rep. acel sistem economic care bunurile produse au ca destinatie consumul propriu al producatorilor, iar nevoile oamenilor sunt satisfacute in mod direct prin autoconsum.
24. autoconsum: utilizarea de catre producator a bunurilor pentru satisfacerea propriilor nevoi9sau al familiei sale);
25. economia de schimb: este forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii, obtinand in schimb altele, necesare satisfacerii trebuintei lor. Astazi forma universala de organizare a activitatii economice.
26. economia de piata: economie de schimb evoluata in care piata rep. componenta centrala a economiei, regland prin mecanismele sale( cerere si oferta, pret).
27. economie contemporana: economie de piata aflata intr-un diferit stadiu de dezvoltare.
28. economie monetara: economia care se ocupa cu studiul pretului de schimbare al unei monede intr-o alta moneda .
29. marfa: produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vanzarii-cumpararii.
30. economie de comanda: economie care are la baza proprietatea statului, economie centralizata.
31. tranzitie: amplu proces de schimbari economice prin care se incearca trecerea de la economia bazata pe proprietatea statului la o economie bazata pe proprietatea privata.
32. reforma economica: adoptarea si implementarea unui set de masuri care vizeaza in principal:
. trecerea de la proprietatea statului la cea privata ;
. promovarea concurentei si a liberului schimb;
33. productie: activitate depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile din societate corespunzator lor, urmarind crearea de bunuri si servicii menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinte.
34. factorii de productie: rep. totalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunuri si servicii.
35. neofactorii: factori noi de productie cum ar fi: intreprinderea, intreprinzatorul, informatia, tehnologiile etc.
36. munca: este rep. de totalitatea resurselor umane (fizice si intelectuale) care sunt efectiv antrenate in activitati economice.
