QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Rechizitia de bunuri



Rechizitia de bunuri


1. Natura juridica a rechizitiei

Rechizitia este reglementata de dispozitiile Legii nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public19 si de Normele metodologice de aplicare a Legii privind rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public aprobate prin H.G. nr.219/200520.

Legea defineste rechizitia ca fiind o masura cu caracter exceptional prin care autoritatile publice imputernicite prin lege obliga agentii economici, institutiile publice, precum si alte persoane fizice si juridice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile, in conditiile legii.

in doctrina administrativa21, rechizitia a fost definita ca un procedeu de dobandire fortata de catre administratie a bunurilor apartinand agentilor economici, institutiilor publice, ori altor persoane juridice si fizice, prin cedarea unor prerogative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, in mod unilateral, in circumstante speciale, in care interesele generale ale statului o reclama.



in doctrina de drept civil22, rechizitia a fost prezentata ca o limitare legala a exercitiului dreptului de proprietate privata, fie prin afectarea temporara a atributului folosintei bunului, fie prin insasi incetarea dreptului de proprietate privata asupra bunurilor mobile consumabile sau perisabile, dar, in ambele situatii, cu plata de despagubiri, in conditiile legii.

Consideram ca, din punctul de vedere al dreptului administrativ, rechizitia reprezinta o operatiune juridica de drept public, avand ca scop extinderea domeniului statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in situatii exceptionale, prin preluarea temporara a folosintei si, uneori, a proprietatii unor bunuri mobile si imobile apartinand domeniului privat al agentilor economici, institutiilor publice sau altor persoane juridice si fizice, cu plata unor despagubiri.

Din aceasta perspectiva, esential pentru calificarea naturii juridice a acestei operatiuni de drept public este extinderea regimului juridic domenial asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand, de regula, domeniului privat al particularilor, persoane juridice si persoane fizice, in scopul realizarii interesului general al colectivitatii nationale sau al colectivitatilor locale, aflate in situatii exceptionale. Astfel, limitarea temporara a dreptului de proprietate privata, prin lipsirea titularului sau de atributul folosintei, reprezinta o consecinta, un efect subsecvent, iar nu o trasatura caracteristica esentiala care sa contureze natura juridica a rechizitiei ca operatiune juridica de drept public.

Situatiile exceptionale care obliga organele executiv-administrative sa dispuna si sa aplice rechizitia unor bunuri mobile si imobile survin la declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate ori a starii de razboi, la instituirea starii de asediu sau de urgenta, precum si pentru prevenirea, localizarea, inlaturarea urmarilor unor dezastre, cat si pe timpul acestor situatii.

Art.4 din Legea nr.132/1997 prevede ca rechizitionarea de bunuri survine si se dispune:

-    la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi, prin decretul de declarare emis de Presedintele Romaniei;

-    la instituirea starii de asediu sau de urgenta, prin decretul de instituire emis de Presedintele Romaniei;

in   cazul   prevenirii,   localizarii   si   inlaturarii   urmarilor  unor dezastre, prin hotarare a Guvernului sau prin ordine ale prefectilor.


2. Subiectele raportului juridic de rechizitie

Raportul juridic de rechizitie este un raport juridic de drept administrativ, in cadrul caruia subiectul activ impune subiectelor pasive sa predea folosinta temporara si, in cazul bunurilor consumabile si perisabile, proprietatea unor bunuri mobile sau imobile aflate in proprietatea sau detinerea legala a acestora, cu plata unor despagubiri.

Subiectele active ale raportului juridic de rechizitie sunt, potrivit art.2 alin.(l) din Legea nr.132/1997, fortele destinate apararii nationale sau autoritatile publice.

Subiectele pasive ale raportului juridic de rechizitie pot fi agentii economici, institutiile publice, precum si alte persoane juridice si fizice care sunt proprietarii sau detinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechizitiei.


3. Obiectul raportului juridic de rechizitie

in functie de situatia exceptionala produsa si de nevoile autoritatilor implicate in activitatile de inlaturare a situatiei respective si a urmarilor acesteia, pot fi supuse operatiunii de rechizitionare atat bunurile mobile, cat si cele imobile, ai caror proprietari sau detinatori legali vor fi obligati sa le cedeze folosinta in favoarea autoritatilor competente.

Potrivit art.5 din Legea nr.132/1997, pot fi rechizitionate:

-    mijloace de transport cu tractiune animala, auto, feroviare, aeriene si navale;

-    instalatii portuare si dane;

-    sisteme, instalatii si tehnica de aerodrom, de comunicatii si de telecomunicatii;

-    surse de alimentare energetice;

-    tehnica de calcul;

-    tehnica si materiale topografice, tipografice, audiovizuale, de constructii si de cai ferate;

-    carburanti-lubrifianti, utilaje si materiale pentru transportul si depozitarea acestora;

-    cladiri;

-    terenuri;

-    piese de schimb si materiale pentru intretinere si reparatii;

-    utilaje si materiale pentru dotarea atelierelor de reparatii;

-    articole de echipament, de protectie, de regie, de gospodarie si de igiena personala;

-    alimente si materiale pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana;

-    animale;

-    furaje;

-    tehnica, aparatura si materiale sanitar-veterinare.

Asa dupa cum am amintit deja, bunurile vor fi rechizitionate de la proprietarii sau detinatorii lor legali, care sunt obligati sa predea bunurile respective intr-o stare tehnica corespunzatoare folosirii lor in scopul pentru care sunt achizitionate, insotite si de echipamentele aferente, fara de care nu ar putea fi utilizate.

In ceea ce priveste imobilele, proprietarii sau detinatorii cu orice titlu ai acestora, sunt obligati, potrivit art.7 alin.(2) din Legea nr.132/1997, sa le puna la dispozitie cu utilitatile existente la data rechizitiei.

Potrivit art.31 din lege, nu sunt supuse rechizitionarii urmatoarele categorii de bunuri:

-    obiectele de uz personal si de gospodarie casnica;

-    bunurile   personale   strict  necesare   exercitarii   profesiei   sau ocupatiei, prin care persoana respectiva isi asigura existenta;

-    vehiculele   cu   tractiune   animala   sau   mecanica   apartinand invalizilor, vaduvelor de razboi si orfanilor minori;

-    partile din imobilele strict necesare ocupantilor;

-    cladirile penitenciarelor si ale scolilor speciale de munca si reeducare;

-    bunurile caselor si caminelor de copii, de handicapati si de batrani;

-    bunurile din patrimoniul cultural - national sau international;

-    bunurile care apartin bisericilor, manastirilor sau caselor de rugaciuni ale cultelor sau ale asociatiilor religioase, recunoscute de stat, necesare pentru exercitarea cultului, precum si locuintele monahilor;

-    cantitatile  de  cereale,   alimente,   legume   si   fructe  necesare consumului    proprietarului    si    al    familiei    sale,    semintele    necesare insamantarilor, precum si animalele de reproductie si animalele matca;

-    bunurile aflate in rezervele materiale nationale si in rezerva de mobilizare, constituite potrivit dispozitiilor legale;

-    bunurile misiunilor diplomatice si ale oficiilor consulare straine;

-    bunurile   apartinand   persoanelor   juridice   si   fizice   straine, domiciliate sau cu resedinta ori cu sediul pe teritoriul Romaniei, care, prin acorduri internationale, sunt exceptate de la rechizitii;

-    materialele sanitar-farmaceutice necesare tratamentului  bolna­vilor cronici, care fac dovada acestei situatii.


4. Procedura aplicarii masurii rechizitionarii

Rechizitionarea de bunuri se dispune:

-    la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi, prin decretul de declarare emis de Presedintele Romaniei;

-    la instituirea starii de asediu sau de urgenta, prin decretul de instituire emis de Presedintele Romaniei;

in   cazul   prevenirii,   localizarii   si   inlaturarii   urmarilor  unor dezastre, prin hotarare a Guvernului sau prin ordine ale prefectilor.

Executarea masurii rechizitionarii se face de catre centrele militare judetene si al municipiului Bucuresti, in caz de mobilizare sau razboi, precum si de catre prefect, pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre. Rechizitionarea navelor, a mijloacelor plutitoare si portuare se face de catre Statul Major al Fortelor Navale. Rechizitionarea aeronavelor, instalatiilor si tehnicii de aerodrom se face de catre Statul Major al Fortelor Aeriene.

In mod exceptional, in timp de razboi, orice comandant de subunitate sau unitate militara similara sau superioara batalionului, care, in lupta, actioneaza independent, este autorizat sa hotarasca rechizitionarea de bunuri, numai prin autoritatile administratiei publice locale si cu asumarea raspunderii proprii.

Bunurile rechizitionate se preiau numai pe baza ordinului de predare emis de autoritatile militare enumerate mai sus.

Ordinul de predare a bunurilor ce se rechizitioneaza va cuprinde, obligatoriu, denumirea autoritatii militare emitente si a unitatii beneficiare, temeiul legal al rechizitiei, datele de identificare a bunurilor, a proprietarului sau a detinatorului acestora, precum si mentiunile despre locul si termenul predarii bunurilor. Acest ordin se inmaneaza proprietarului sau detinatorului legal de catre delegatul centrului militar, al autoritatilor administratiei publice locale, al politiei sau al unitatii beneficiare, dupa caz.

La predarea bunurilor rechizitionate se incheie un proces-verbal in care sunt inscrise, pe langa datele de identificare, mentionate in ordinul de predare, starea si valoarea bunurilor la data rechizitiei.

in ceea ce priveste aeronavele, navele si instalatiile de aeroport si portuare, acestea vor fi preluate, impreuna cu echipajele si personalul care le deservesc, iar mijloacele de transport auto si tehnica de constructii, cu soferii si, respectiv, cu mecanicii conductori.

Daca este vorba de alte bunuri, care nu pot fi folosite decat numai cu personal calificat, acestea vor fi preluate, de asemenea, impreuna cu personalul care le deserveste.

Pentru stabilirea cantitatilor de bunuri rechizitionabile, a despagubirilor, precum si pentru solutionarea litigiilor care deriva din executarea rechizitiilor au fost infiintate prin lege si functioneaza:

a) Comisii mixte de rechizitii la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, compuse din:

-    prefectul judetului ori al municipiului Bucuresti - presedinte;

-    comandantul centrului militar judetean, respectiv, comandantii centrelor militare ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz;

-    reprezentantul Statului Major al Fortelor Aeriene sau, dupa caz, Statului Major al Fortelor Navale;

-    reprezentantul comandamentului de jandarmi judetean sau al municipiului Bucuresti;

-    reprezentantul inspectoratului judetean de politie ori al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti;

seful compartimentului juridic al prefecturii;

-    reprezentantul Directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti - specialist in preturi si evaluari de bunuri;

seful oficiului de mobilizare a economiei nationale si pregatirii teritoriului pentru aparare;

-    directorul oficiului registrului comertului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti;

-    reprezentantul consiliului judetean;

-    presedintele camerei de comert si industrie a judetului sau a municipiului Bucuresti;

-    reprezentantul structurii teritoriale pentru situatii de urgenta. Comisiile mixte de rechizitii stabilesc cantitatile de bunuri ce pot fi

rechizitionate pe localitati, agenti economici, institutii publice si alte persoane juridice si adopta hotararea in acest sens pe care o comunica persoanelor juridice carora li s-au stabilit obligatii de rechizitie de bunuri.

Hotararile comisiilor sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice prevazute in lege si sunt aduse la indeplinire de catre autoritatile administratiei publice locale, agentii economici, institutiile publice si alte persoane juridice, la instiintarea autoritatilor imputernicite sa efectueze rechizitii.

b) Comisia Centrala de Rechizitii, ca organ de pregatire si executare a rechizitiilor, aflata in subordinea Guvernului, compusa din:

seful  Oficiului  Central  de Stat pentru Probleme Speciale -presedinte;

-    patru reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale;

-    doi    reprezentanti    ai    Ministerului    Internelor   si    Reformei Administratiei;

-    un reprezentant al Ministerului Justitiei;

-    doi reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor;

-    un reprezentant al Institutului National de Statistica;

-    directorul general al Oficiului National al Registrului Comertului;

-    un reprezentant al Bancii Nationale a Romaniei;

-    cate   un   reprezentant  din   partea  ministerelor,   stabilite   prin hotarare a Guvernului.

Comisia Centrala de Rechizitii analizeaza si rezolva contestatiile la hotararile comisiilor mixte de rechizitii. Hotararile Comisiei Centrale de Rechizitii se pun in executare de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, prin comisiile mixte de rechizitii.


5. Regimul actelor juridice privind rechizitiile

in cursul initierii, derularii si finalizarii operatiunilor de rechizitionare a bunurilor mobile si imobile, organele competente emit mai multe categorii de acte juridice.

Astfel, rechizitionarea se dispune prin:

-    Decret   emis   de   Presedintele   Romaniei    pentru   declararea mobilizarii partiale sau totale;

-    Decret emis de Presedintele Romaniei pentru instituirea starii de asediu sau de urgenta;

-    Hotarare a Guvernului sau ordine ale prefectilor, adoptate si, respectiv, emise pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre.

De asemenea, bunurile se rechizitioneaza in baza ordinelor de predare emise de autoritatile militare prevazute la art.6 din Legea nr. 132/1997, care sunt urmate de procesele-verbale de predare-primire a bunurilor rechizitionate.

Toate aceste acte juridice sunt emise sau adoptate de organe ale puterii executiv-administrative, in baza Legii nr. 132/1997 si pentru organizarea executarii acesteia (decretele pentru declararea mobilizarii sau pentru instituirea starii de asediu sau de urgenta, hotararile Guvernului sau ordinele prefectilor pentru prevenirea, localizarea sau inlaturarea urmarilor unor dezastre) sau pentru aplicarea in concret a ei (ordinele de rechizitionare si predare a bunurilor rechizitionate), avand astfel caracterul unor acte administrative tipice.

Potrivit alin.(3) al art.5, intitulat Actele nesupuse controlului si limitele controlului, din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.

Deci, actele administrative prezentate mai sus vor putea fi atacate la instantele de contencios administrativ competente numai pentru exces de putere.

In conformitate cu art.2 alin.(l) lit.n) din Legea nr.554/2004, prin excesul de putere se intelege exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

O alta categorie de acte juridice o reprezinta hotararile adoptate de Comisia Centrala de Rechizitii in temeiul art.24 alin.(4) din Legea nr. 132/1997, prin care rezolva contestatiile formulate de persoanele juridice impotriva hotararilor prin care comisiile mixte stabilesc in sarcina lor obligatii de rechizitii de bunuri.

Legea nr. 132/1997 nu contine reglementari din care sa rezulte natura juridica a acestor hotarari si nici posibilitatea contestarii lor in justitie, dar consideram ca acestea sunt acte administrative, hotararile Comisiei Centrale de Rechizitii fiind adoptate in solutionarea unei cai administrative de atac, astfel ca sunt incidente prevederile generale ale Legii nr.554/2004.

Apreciem ca aceste acte administrative nu intra in categoria actelor administrative la care se refera art.5 alin.(3) din Legea nr.554/2004, nefiind emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor. Aceste acte sunt adoptate in legatura cu stabilirea si respectarea cantitatilor de bunuri rechizitio-nabile, astfel ca pot fi atacate in fata instantei de contencios administrativ potrivit reglementarilor generale ale Legii contenciosului administrativ.


6. Restituirea bunurilor rechizitionate si stabilirea despagubirilor cuvenite proprietarilor

La indeplinirea termenelor sau la incetarea cauzelor care au determinat rechizitia, bunurile se restituie celor de la care au fost rechizitionate, cu proces-verbal de restituire, fiind acordate si despagubirile legale pentru bunurile rechizitionate.

Astfel, pentru bunurile neconsumabile rechizitionate, despagu­birile se acorda astfel:

-    prin chirie, a carei modalitate de calcul se stabileste prin hotarare a Guvernului;

-    prin  acordarea diferentei  de  valoare corespunzatoare,  pentru bunurile care se restituie cu degradari majore;

-    prin acordarea unui  bun  similar sau prin plata contravalorii bunului, stabilita in functie de starea tehnica si de gradul de uzura la momentul rechizitionarii, in cazul in care, din motive obiective, nu mai poate fi restituit.

Pentru bunurile consumptibile, despagubirile se acorda prin achitarea la pretul pietei in momentul preluarii, conform masurilor dispuse in imprejurari exceptionale de catre Guvern, potrivit legii.

Metodologia, cadrul de organizare si criteriile de evaluare a despagubirilor, pe categorii de bunuri, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Plata despagubirilor se face:

-    de catre ministere si celelalte autoritati publice in folosul carora s-au efectuat rechizitiile sau prestarile de servicii in interes public, din fondurile cu aceasta destinatie puse la dispozitie de la bugetul de stat, ori din alte fonduri constituite potrivit legii, in cazul starii de razboi, de mobilizare, de asediu sau de urgenta;

-    de catre autoritatile administratiei publice, din bugetele locale sau de la bugetul de stat, pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre.

In vederea efectuarii platii despagubirilor, este necesar ca persoanele ale caror bunuri au fost rechizitionate sa prezinte procesul-verbal la lichidare, operatiune care se face in timpul si prin modalitatile de plata stabilite prin hotarare a Guvernului. Neprezentarea procesului-verbal de rechizitie la lichidare, in termen de 3 ani de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a datei inceperii platii, are ca urmare pierderea dreptului la despagubiri, pentru bunurile rechizitionate.

Contestatiile privind preturile practicate, valoarea de despagubire a bunurilor rechizitionate inscrise in documentele oficiale si a modului de achitare a acestora se adreseaza comisiei mixte de rechizitii, in cel mult 90 de zile de la data incheierii procesului-verbal de restituire.

Hotararile comisiei mixte de rechizitii pot fi contestate, in cel mult 90 de zile de la primirea lor, la Comisia Centrala de Rechizitii, care, in cazul admiterii contestatiei, in hotararea pronuntata, fixeaza pretul care urmeaza a fi achitat.

Hotararea Comisiei Centrale de rechizitii poate fi atacata in justitie, de catre persoanele interesate, in cel mult 30 de zile de la primirea acesteia, care este un termen de decadere.

Consideram ca formularea folosita de legiuitor la art.30 alin.(3) din Legea nr. 132/1997, potrivit caruia "hotararea Comisiei Centrale de Rechizitii poate fi atacata in justitie', face trimitere la instantele de drept comun in raport cu natura si regimul juridic aplicabil actului juridic atacat. Or, este evident ca hotararea prin care Comisia Centrala de Rechizitii solutioneaza o contestatie impotriva hotararii comisiei mixte de rechizitii este un act administrativ adoptat intr-o cale administrativa de atac, fiind supusa regimului juridic de drept administrativ al Legii nr.554/2004.

Astfel, avand in vedere dispozitiile art.10 din Legea nr.554/2004, formularea folosita la art.30 alin.(3) din Legea nr. 132/1997 se interpreteaza in sensul ca hotararea Comisiei Centrale de Rechizitii poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti sau Curtea de apel de la sediul persoanei juridice reclamante.

In situatia in care legiuitorul ar fi urmarit ca un litigiu de natura administrativa sa fie sustras competentei instantelor de drept comun in aceasta materie, ar fi facut-o printr-o dispozitie expresa, asa dupa cum a procedat in alte cazuri (spre exemplu, actiunea avand ca obiect contestarea hotararii Comisiei judetene de aplicare a Legii nr.18/1991, data in competenta judecatoriei in raza careia se afla terenul litigios).


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }