Etapele disolutiei casatoriei

Etapele disolutiei casatoriei

Divortul nu este simplu eveniment, ci un proces adesea traumatizant care cuprinde mai multe etape:

Starile conflictuale si eroziunea pot aparea mai degraba sau mai tarziu in orice cuplu, fiind determinate de motive diverse. Insa frecventa lor crescuta precum si asocierea cu violenta fizica si verbala poate duce la disolutia cuplului .

Primul indicator al disolutiei casatoriei il prezinta insatisfactia partenerilor fata de convietuirea in cuplu. I n cele mai frecvente cazuri starea de insatisfactie este manifestata de sotie. De regula, motivele de insatisfactie invocate de soti sunt aceleasi cu cateva abateri : infidelitatea, agresivitatea verbala si conlicte valorice. Femeile invoca mai frecvent alcolismul sotilor si agresivitatea fizica, iar barbati insatisfactia sexuala si lipsa de efectivitate.

Cuplurile cu un nivel de scolarizare mai ridicat si cu o durata mai lunga de existenta invoca mai frecvent dificultatile de comunicare sau lipsa camaraderiei. La inceput fiecare partener isi traieste singur starea de insatisfactie, interiorizand-o pentru ca intr-o faza mai avansata sa discute cu rudele si prietenii, iar in final, ajunge la concluzia ca relatia lor este neviabila.

Separarea premergatoare care consta in principal, in incetarea relatiilor sexuale.Realitatea a aratat ca separarea nu duce intodeauna la divort, dar cele mai multe disolutii ale casatoriei sunt precedate de separare. Modul concret in care se realizeaza seapararea depinde de o serie de factori, de care fiecare cuplu este in mod obiectiv constrans : nivelul veniturilor, posibilitatea de a obtine un alt spatiu de locuit, regimul juridic al proprietatii familiale, legislatia etc.

Disolutia legala. Intrucat casatoria este din prespectiva juridica un cotract legal intre culpu si stat, disolutia casatoriei reprezinta din punct de vedere legal desfacerea ruperea, ruperea acestui contract. Decizia de divort este luata de catre o instanta sesizata prin petitie de catre unul din soti. Din acest punct de vedere se constata ca cerea de divort se adreseaza de cele mai multe ori de catre sotie. Faptul are explicatii atat de ordin istoric cat si juridic. Astfel mult timp reglementarea legala a disolutiei casatoriei s-a facut potivit principiului divortului sanctiune, stabilind culpa unuia dintre soti. In conformitate cu normele 'cavaleresti' ale asteptarii sociale, sotul lasa sotiei dreptul de a prezenta plangerea si isi suma culpa disolutiei casatoriei. O confirmare a acestei ipoteze explicative o reprezinta faptul ca dupa abandonare divortului sanctiune, numarul barbatilor care solicita desfacerea casatoriei este tot mai mare. Dupa divort legaturile care au unit sotii prin casatorie inceteaza, cei doi parteneri devin fosti soti iar functiile familiei dispar in cea mai mare parte.

Acomodarea in perioada de dupa divort. Dupa disolutia casatoriei fosti partenerii trebuie sa se acomodeza unui nou stil de viata : o noua locuinta, noua vecinatate, eventual schimbarea locului de munca, stabilirea unor noi relatii de prietenie, refacerea psihologica in urma stresului provocat de divort, acomodarea la un nivel de trai mai scayut, in special in cazul femeilor, ingrijirea de unul singur a copilului sau copiilor incredintati si chiar pregatirea pentru o noua custodie.