QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Puterea legislativa





Puterea legislativa

Obiective specifice

Se analizeaza puterea legislativǎ. Cele doua Camere ale Parlamentului, Senatul, Camera Deputatilor. Functia legislativǎ, controlul parlamentar. Organizare internǎ - comisiile, comisiile de mediere. Parlamentarii – drepturi, obligatii, imunitǎti. Declaratia de avere. Sanctiuni. Actele Parlamentului. Legea. Motiunea simplǎ si de cenzurǎ. Regulamente interne. Curtea Constitutionala.


Parlamentul, sub aspectul organizarii si functionarii, statutului parlamentarilor si legiferarii este reglementat de Constitutia Romaniei in cap.1 al titlului III (Autoritatile publice), respectiv art.61-79.











Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.

Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.

Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri

Mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.

Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.


Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.

Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii totale sau partiale;
d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
h) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna.

Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.

Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora




Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.




Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor




Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri


Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.

Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfasurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
n) organizarea generala a invatamantului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;
r) statutul minoritatilor nationale din Romania;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.






Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte, ca prima Camera sesizata.



Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.



In cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in procedura de urgenta.






Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.





Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.



Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.



Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii

Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.





















Curtea Constitutionala




Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.

Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior




Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.





 



 
















Teme de control:

Care sunt caracteristicile votului prin care sunt alese cele doua Camere ale Parlamentului ?

In cate sesiuni ordinare pe an se intrunesc cele doua Camere?

Care sunt incompatibilitatile calitatii de parlamentar ?

Numiti categoriile de legi.




Verificarea de cunostinte


Test grila (demonstrativ)

Promulgarea legii se face de:

a.   Guvernul Romaniei

b.   Presedintele Romaniei

c.   Curtea constitutionala























Baremul de evaluare:

La stabilirea notei finale se iau in considerare

Ponderea la notare, exprimata in %

(Total = 100%)

- raspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finala)


- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator


- testarea periodica prin lucrari de control


- testarea continua pe parcursul semestrului


- activitati gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.


- alte activitati (precizati).



Descrieti modalitatea practica de evaluare finala, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisa (descriptiva si/sau test grila si/sau probleme etc.), examinare orala cu bilete, colocviu individual ori in grup, proiect etc.)


Lucrare scrisa descriptiva si test grila

Cerinte minime pentru nota 5

(sau cum se acorda nota 5)

Cerinte minime pentru nota 10

(sau cum se acorda nota 10)

Nivelul satisfacator al cunostintelor, acuratetea gramaticala si logica a textului

Nivel maxim de cunostinte, redactare impecabila.



Bibliografie recomandata


Constitutia Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 758 din 29 oct. 2003

Cǎlinoiu, Constanta, Duculescu, Victor, Drept constitutional si institutii publice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008

Deleanu, Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006

Muraru, Ioan, Drept constitutional si institutii politice, Ed. Lumina Lex, 2001

Ion Marin, Ordinea Constitutionalǎ in contextul integrǎrii Romaniei in Uniunea Europeanǎ, Ed. „Romania 2000”, Bucuresti 2007

Ion Marin, Ordinea constitutionala si securitatea nationala in contextul integrarii si globalizarii, Editura Sitech, 2009

Diaconu, Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.

Ionescu, Cristian, Institutii politice si drept constitutional, Editura Juridica, Bucuresti, 2004.



Studiu de caz


Puterea legislativa si suprematia dreptului comunitar


Principiul separatiei puterilor care actioneaza intr-un stat nu se aplica ad litteram in cazul Uniunii Europene, fapt ce poate genera la o prima analiza o serie de contradictii.

Exista diferente intre profilul Comunitatilor Europene si canoanele dreptului organizatiilor internationale clasice, datorita structurii, functiilor, mijloacelor si obiectivelor urmarite. Comunitatile Europene, intelese ca organizatii internationale, se caracterizeaza, spre deosebire de structurile statale, dupa principiul „specialitatii“, principiu ce le dirijeaza activitatea. La fel ca restul „subiectilor functionali“, institutiile comunitare au doar competente de atributii

Tratatele constitutive opereaza o distribuire a competentelor intre state si institutiile pe care le creeaza

Statele doteaza fiecare organizatie internationala cu o structura adecvata caracteristicilor functiunilor pe care le atribuie acestora, precum si cu puterile si competentele necesare, in functie de gradul de cooperare sau integrare reclamat de natura activitatii fiecareia. Competentele lor sunt limitate, spre deosebire de cele statale.

Altfel spus, institutiile comunitare nu adopta acte „doar pentru ca le considera oportune“ si nici nu pot exercita alte competente decat cele atribuite de tratate, ceea ce este acelasi lucru cu a spune ca nu pot avea atributii generale. Aceasta lipsa a competentelor si atributiilor generale a institutiilor comunitare reprezinta una din diferentele vizibile dintre acestea si sistemul national.

Definirea unei institutii comunitare ca fiind „executiva“ sau „legislativa“ este rodul unei analize detaliate a tratatelor care definesc si delimiteaza, sector cu sector, materie cu materie, competentele fiecarei institutii, iar acestea, de fiecare data cand se servesc de competentele lor pentru a adopta acte cu caracter juridic, trebuie sa precizeze cauza sau baza juridica, adica, preceptul care le autorizeaza competenta de a adopta respectivul act juridic.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }