QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Clasificarea aparatelor electrice de joasa tensiune








CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Aparatele electrice sunt sisteme tehnice utilizate in producerea, transportul si distributia energiei electrice.

Aparatele electrice pot fi clasificate dupa diferite criterii. Astfel:




Tensiunea de serviciu

aparate de joasa tensiune JT aparate de medie tensiune aparate de inalta tensiune IT (sub 1000 V) MT (peste 52 kV)

(intre 1 si 52 kV)

Felul curentului

de curent continuu de curent alternativ

Functia pe care o indeplinesc

conectare de si

deconectare

Avand rolul de a inchide si de a deschide (intrerupe) circuitele electrice. Practic, ele asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor si, respectiv, intrerup aceasta alimentare.

Din aceasta clasa fac parte: intreruptoarele parghie, intreruptoarele (comutatoarele) cu came, prize-fise industriale si cuplele.

de comutatie

Modifica legaturile electrice in anumite circuite.

de protectie

Protejeaza impotriva defectelor sau limiteaza efectele acestora.

de masurat

Masoara parametrii electrici ai instalatiilor.

control de si

reglare automata

Supravegheaza procese de productie si mentin automat (fara interventia unui operator) regimul de functionare dorit.

de pornire si reglare

Utilizate la pornirea si reglarea mersului masinilor electrice. Din aceasta clasa fac parte: comutatoarele stea - triunghi, inversoarele de sens, autotransformatoarele, comutatoarele de numar de poli, reostatele (de pornire, de reglare, de excitatie),

complete de aparate

Avand o anumita functie (celule, dulapuri si tablouri de distributie', panouri, pupitre etc.)

Marimile caracteristice aparatelor electrice

Principalele marimi caracteristice, reprezentand si criterii de clasificare, sunt: numarul de poli, felul curentului, tensiunea si curentul nominal, capacitatea de comutatie nominala, curentii limita (termic si dinamic), serviciul nominal, frecventa de conectare si robustetea mecanica.

Tensiunea nominala a unui aparat este valoarea standardizata de tensiune pentru care este construit acesta.

Pentru aparatele electrice se disting: tensiunea nominala de utilizare: tensiunea la care este folosit aparatul;

tensiunea nominala de comanda, tensiunea de alimentare a sistemului de comanda de distanta a aparatului(de exemplu, tensiunea de alimentare a bobinei electromagnetului actionare);

tensiunea de izolare: tensiunea pentru care a fost dimensionat aparatul.

Dintre cele trei categorii mentionate, tensiunea nominala de izolare este cea mai mare. Tensiunile nominale au valori standardizate: aceasta inseamna ca valorile respecti1 sunt fixate prin standarde si ca lor le corespund conditii bine precizate de incercare prin ca sunt redate cat mai fidel solicitarile reale, din exploatare.

Standardizarea marimilor nominale ale aparatelor electrice este necesara deoarece nu ! pot proiecta si construi aparate pentru fiecare situatie de utilizare in parte: gama valorii« standardizate poate raspunde(acoperitor) oricaror conditii concrete.

Valorile standardizate ale tensiunilor normale sunt prezentate in tabelul 1.1:

Tabelul 1.1 (conform SR 939-95)

TENSIUNI NOMINALE

de izolare

CM. [V]*








c.c. [Vj








I.T [kV]








de utilizare

c.c. [V]








CM. [VI*










de comanda

CM. [V]*








c.c. [VI








valori intre faze.



Curentul nominal al unui aparat se defineste din considerente termice, de aceea se ma numeste si curent nominal termic si este cel mai mare curent - valoare standardizata - pe care un aparat il poate suporta timp indelungat (mai mult de 8 ore), fara ca incalzirea diferiteloi sale elemente sa depaseasca limitele impuse de norme.

Valorile standardizate ale curentului nominal termic al aparatelor de joasa tensiune sunt (tabelul 1.2):

Tabelul 1.2

































Curentul nominal de utilizare se stabileste de constructor in functie de diversi parametri (tensiunea de utilizare, mediu etc.) si este indicat in cataloagele de aparate electrice. (U„ - tensiunea nominala in [kV]; Ir - curentul de rupere in [kA]; It - curentul de inchidere in [kA]).

Serviciul nominal poate fi: de durata (peste 8 ore), intermitent si de scurta durata (a se vedea modulul „Alegerea motoarelor electrice de actionare,,). Frecventa de conectare indica numarul de cicluri pe care le efectueaza un aparat, intr-o ora.

Un ciclu cuprinde urmatoarea succesiune de operatii/faze:

Conectare   functionare + deconectare + pauza


Solicitarile aparatelor electrice in timpul exploatarii

Indiferent de tipul aparatului electric, acesta este supus, in timpul functionarii la solicitari care pot fi: electrice, termice, mecanice, provocate de actiunea mediului.

Solicitarile electrice sunt zilnic cauzate de diferentele de potential. La conductoare, aceasta diferenta de potential are drept efect aparitia circuitului electric de conductie.

La izolatoare, diferenta de potential tinde sa formeze o cale conductoare de curent intre punctele intre care este aplicata. Calea conductoare se poate forma: mai usor, prin aer - pe la suprafata izolatorului - si in acest caz, se produce conturnarea; mai greu, prin interiorul izolatorului, si in acest caz se produce strapungerea.

Fig. 1.1. Solicitarea electrica a unui izolant - reprezentare schematica: 1 - izolant; 2 - electrozi; U - tensiunea aplicata; linie de conturnare; linie de strapungere.



Solicitarile electrice sunt cauzate de: tensiunile de serviciu, de supratensiuni (de comutatie, atmosferice, de punere la pamant). Drept efect, apare: conturnarea, strapungerea sau deteriorarea izolatiei (micsorarea rigiditatii, inrautatirea caracteristicilor mecanice, modificarea aspectului, micsorarea rezistentei de izolatie, modificarea compozitiei chimice).

Solicitarile termice sunt zilnic cauzate de variatiile de temperatura, incalzire, racire).

incalzirea aparatelor electrice este consecinta pierderilor de energie in componentele

sale.



incalzirea componentelor unui aparat nu trebuie sa depaseasca anumite limite impuse de standarde, pentru a se putea asigura durata de serviciu nominala a aparatului.


Solicitarile mecanice sunt solicitarile care apar datorita fortelor ce iau nastere in functionarea aparatelor electrice.

Efectele solicitarilor mecanice sunt amplificate de prezenta campului termic si electrice.


Efectele solicitarilor mecanice se pot diminua prin:



protejarea instalatiilor electrice impotriva curentilor de scurtcircuit;

fixarea cat mai rigida a conductoarelor;

alegerea, pentru caile de curent, a unor profile cu rezistenta electrica mare;

folosirea unor izolatoare suport cu rezistenta mecanica crescuta;

impregnarea infasurarilor cu rasini, pentru rigidizare;

blocarea mecanica a dispozitivelor de actionare, pentru a preveni deschiderea accidentala;

reducerea masei unei piese in miscare si a numarului acestor piese;

alegerea materialelor adecvate pentru suprafete in miscare relativa, cu frecare de alunecare: pentru astfel de cazuri se evita ca ambele sa fie din acelasi metal si se prefera ca una sa fie din material plastic:

evitarea, pe cat posibil, a frecarilor de alunecare: sunt preferate frecarile de rostogolire, mult mai mici;

diminuarea socurilor prin reducerea vitezei pieselor mobile spre sfarsitul cursei lor;

evitarea constructiva a tuturor posibilitatilor de atingere a rezonantei mecanice;

asigurarea constructiva a dilatarilor libere si a unui regim termic fara variatii bruste.


6.PRIZE SI FISE INDUSTRIALE


Prizele si fisele sunt aparate care se utilizeaza pentru conectarea la retea a consumatorilor mobili, cum sunt grupurile de sudura, masinile de gaurit si polizoarele portabile etc.

Priza este fixa, avand contactele la retea, iar fisa este mobila, avand contactele conectate la cordonul flexibil, de alimentare a consumatorului.

Contactele prizei sunt in forma de teaca cilindrica sau de furca si sunt protejate impotriva atingerii (deoarece sunt sub tensiune) ; contactele fisei sunt in forma de stift cilindric sau de lamela si sunt protejate numai impotriva loviturilor.

Prizele si fisele industriale sunt tripolare ; ele au in plus un contact nul si un contact de pamant, sau cel putin unul cu ambele functiuni.

Stiftul de contact corespunzator contactului de pamant trebuie sa fie mai lung, astfel incat legatura la pamant sa se faca inaintea celorlalte.

Constructia prizei, amplasarea sau dimensiunile stifturilor trebuie astfel realizate, incat introducerea fisei in priza sa nu fie posibila decat in pozitia corecta.

Prizele si fisele industriale se construiesc pentru tensiunea de 380— 500 V si curenti nominali intre 16 si 100 A (fig. 3.29). Montarea prizelor si fiselor consta din :

Ř Fig. Prize si fise industriale


Ř fixarea prizei pe suport prin suruburile prevazute;

Ř legarea conductoarelor la borne, la priza si la fise. Se va avea grija sa se fixeze conductorul sau cablul flexibil in fisa prin bride prevazute pentru aceasta pentru a evita ca prin tragere sa se deterioreze legarea la borne.

Prize si fise industriale.



DEFINIREA SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE


Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.

Din punctul de vedere al locului unde se executa instalatiile electrice se impart in :

Ř instalatii interioare care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj, intrerupere, protectie etc. ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel:

Ř instalatii exterioare la care elementele instalatiei sunt montate in afara, cladirilor.

Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc. si se numesc instalatii electrice de forta.

Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune, care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V, se impart in:

Ř instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V

Ř instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.

Dupa modul in care se executa, instalatiile electrice se impart in:

Ř instalatii electrice executate aparent la care conductoarele electrice, prizele, intreruptoarele sunt montate in mod vizibil. Astfel de instalatii se folosesc in special in halele industriale prevazute cu grinzi sau cu ferme metalice, in subsoluri, poduri, baraci de lemn pe santiere etc;

Ř instalatii electrice executate ingropat la care conductoarele electrice nu se vad, fiind ingropate in tencuiala zidariei, iar copurile prizelor, intreruptoarelor, dozelor etc. sunt de asemenea introduse in niste locasuri speciale, astfel incat se vad doar capacele. Instalatiile executate ingropat sunt mai estetice si sunt folosite in locuinte, sali de spectacole, cladiri publice, birouri, intreprinderi industriale.

Structura si executia instalatiilor electrice depind si de destinatia cladirilor, precum si de mediul in care lucreaza.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }