QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente constructii

Calculul curentilor in cazul unui scurtcircuit aproape de generator



Calculul curentilor in cazul unui scurtcircuit aproape de generator


Curentii de scurtcircuit in punctele K1 - K4 din figura A. 5 sunt calculati ca in anexa 15.












Fig. A. 5. Schema unei retele cu bloc generator - transformator si bara de servicii proprii.


Un generator este conectat bloc la sistem de 220 kV cu o putere de scurtcircuit la t = 0 de Ssc = 8000 MVA.

Transformatorul de servicii proprii de la bornele generatorului este cu trei infasurarii, alimentand doua sisteme de bare cu UN = 6 kV.

Influenta motoarelor asincrone asupra curentului de scurtcircuit se ia in considerare cand se calculeaza scurtcircuitele in punctele K2, K3 si K4 . Motoarele asincrone racordate la joasa tensiune pot fi considerate ca grupuri de motoare.


IMPEDANTELE DE SCURTCIRCUIT ALE ECHIPAMENTELOR.

In tabelul A. 5 sunt prezentate datele nominale ale echipamentelor, reactantelor de scurtcircuit ale acestora si formulele cu care se calculeaza.

Pentru calculul curentilor de scurtcircuit in punctele K2 si K3 se ia in valoare maxima a puterii de scurtcircuit Ssc, estimata in functie de dezvoltarea in perspectiva a sistemului energetic.

Tabelul A.5

Calculul parametrilor elementelor schemei A.3.

Echipamentul

Datele nominale ale echipamentului

Datele si ecuatiile pentru calculul lui Z+ si Z0

Z+ = Z-

W

Z0

W






Reteaua sistemului S

UN = 220 kV;

c = 1,1;

Ssc = 8000 MVA


Transformator T

SN =250 MVA

UI/UJ = 242/15 kV

usc = 14%

DPsc = 520 kW

ZTJT rap =0,0019 + j0,126

ZTK =1,1(0,0019 + j0,126)



TA

SN =25 MVA

U1/UJ/UJ =

15,75/6,3/6,3 kV

usc = 8%/8%/16%

DPSC AB = DPSC AC

= 72 kW

DPSC BC =145 kW



















T 9

T 15

SN =2,5 MVA

Ui/Uj =6,3/0,69 kV

Usc =6%

DPsc = 23,5 kW




T 14

T 20

SN = 1,6 MVA

Ui/Uj = 6,3/0,4 Kv

usc = 6%

DPsc = 16,5 kW



Generator

G

SG = 235 MVA

UG =15 Kv

xd" = 19,1%

cos f

RG = 0,05 Xd"

ZG = RG + j Xd" =

= Xd" (0,05 + j) =









CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT.


Scurtcircuit in punctul K1. Calculul se efectueaza in conformitate cu formulele de la par. VI.4. Se neglijeaza aportul motoarelor asincrone (deoarece aportul lor este mai mic de 5%).

Curentul de scurtcircuit trifazat:

Curentul de soc:

isoc = isoc GT + isocS

Aportul generatorului:


Aportul sistemului:


Pentru tmin = 0,1s, curentul de declansare:


Scurtcircuit in punctul K2. Valoarea initiala a curentului de scurtcircuit trifazat in punctul K2 (fara influenta motoarelor asincrone) este suma curentilor de scurtcircuit I"KG si I"KT:


Deoarece R << X normal se poate calcula si astfel:

si se obtine acelasi rezultat.


Utilizand ecuatia:

in care Zechiv este:


Calculand cu Zechiv rezulta:



aceleasi cu cel determinat in cele doua ipoteze.


isoc = isocG + isocT,


unde:

pentru RG/X"d = 0,05 cG

iar isoc T = cT 2 56,27 = 147,22 kA

pentru R/X = 0,0052/0,17 = 0,0306 cT

rezulta: isoc = 284,29 kA.


Curentul de rupere:


Irt =IrG + IrT = IrG + I"KT, deoarece IrT = I"KT

IrG = m I"KG, I"KG/ING = 52,11/9,06 = 5,75 m0,1s

IrG = 0,74 52,11 = 38,56 kA

Ir = 38,56 + 56,27 = 94,83 kA


Intrucat in punctul K2 nu exista intreruptor care sa rupa intregul curent, poate prezenta interes numai aportul prin transformator, pentru intreruptorul respectiv Ir = I"KT.

Aportul motoarelor asincrone la valoarea curentului de scurtcircuit se poate calcula cu valorile impedantelor din tabelele A.6, A.7, raportate la 15 kV:


ZM 1-4 = (0,097 + j 0,809) W = ZM 5-8

ZM + T 9-13 = (0,48 + j 1,25) W = ZM + T 15-19

ZM + T 14 = (2,266 + j 6,23) W = ZM + T 20

ZMB = ZMC = (0,105 + j 0,462) W


Tabelul A. 6.

Caracteristicile motoarelor asincrone racordate la joasa

tensiune si transformatoarelor MT/JT.

UM





Transformator


nr. 9

nr.14; 20

SNT

MVA



Ui

kV



Uj

kV



usc




DPsc

kW



Motoare




PM

MW



UN

kV



cos f h




Ip/IN




RM/XM




XM




SM = PM/cos f h

kVA



ZT

W



RT

W



XT

W



ZM

W



RM = 0,42 XM

W



XM = 0,922 ZM

W



I"KM (UN = 0,66 kV; 0,38 kV; c = 1,05)

kA



ZM rap =ZM (Ui/Uj)2

W



RM rap =RM (Ui/Uj)2

W



XM rap =XM (Ui/Uj)2

W



RT + RM rap

W



ZT + ZM rap

W



XT + XM rap

W



I"KT (UN = 6,3 kV; c = 1,1

kA



Tabelul A.7

Caracteristicile motoarelor asincrone racordate direct la bara de 6 kV.

UM








Nr. 1, 2; 7; 8

Nr. 3; 6

Nr. 4;5

PN

MW




Nr. unitati

buc.




UN

kV




cos f





h





Ip/IN





Perechi poli p





SN = PN/cos f h

MVA




IN = SN/( 3 UN)

kA




I"K/IN (cIp/IN)





m = PN/p

MW




RM/XM





cM





m (tmin = 0,1s)





q (tmin = 0,1s)





I"KN = (I"K/IT) IN

kA




isoc = KM 2 I"KN

kA




irM = m q I"KN

kA




W




XM

W

0,989 ZM


0,989 ZM


0,995 ZM


RM

W

0,15 XM


0,15 XM


0,1 XM


Curentul dat de motoarele asincrone la scurtcircuit in punctul K2 trebuie luat in considerare deoarece acesta mareste cu circa 7% curentul dat de generator si de sistem.

Suma curentilor de scurtcircuit va fi:

I"K + I"KM-AT 108,38 + 6,48 =114,86 kA

Curentul de soc suplimentar si curentul de rupere dati de motoarele asincrone se adauga calculand isoc M-AT si IrM-AT:

isoc M-AT = c I"KM-AT = 1,7 6,48 = 15,58 kA


Pentru c s-a luat in prima aproximare valoarea de 1,7 (in tabelele A.6 si A.7 c are fie valoarea 1,65, fie 1,75 pentru motoarele racordate la MT si 1,3 pentru cele racordate la JT).


Fig. A.6. Schema de succesiune pozitiva pentru calculul aportului de scurtcircuit al motoarelor


racordate la JT si MT (impedantele racordate la 15 kV - raport 15,75/6,3 kV)

Fig. A.7. Detaliu privind motoarele asincrone conectate la bara de 6 kV in figura A.5.

Cand se calculeaza isoc cu metoda frecventei echivalente, cu impedantele din tabelele A.5 - A.7, gasim cc = 1,701 si rezulta:

isoc = cc I"KM-AT = 1,701 6,48 = 15,59 kA,

practic egal cu cel calculat mai sus.

Se poate exprima ca IrM-AT = I"KM-AT.

Datorita faptului ca IrG +IrM-AT < IrT IrT = I"KT, capacitatea de rupere aintreruptorului dintre generator si transformator poate fi calculata cu IrT = 56,27 kA.


Scurtcircuit in punctul K3.

Valoarea initiala a curentului de scurtcircuit trifazat este data de suma curentilor:


I"k = I"KT + I"K S (M1 . .M5) + IK S 9M +T9-14)

Calcularea curentului I"KTA (fig. A.8):


Fig. A.8. Schema reactantelor de succesiune pozitiva pentru calculul curentului

de scurtcircuit in punctul K3.


unde: ZBJT = ZcjT = (0,0046 + j 0,1239) W

ZAjT = 0



Stiind ca:

si

kA; kA

rezulta:


Deducem puterea de scurtcircuit:

S"K = UN I"K = 6 34,12 = 354,6 MVA.


Valorile factorului c pentru calculul curentului de soc sunt:

isoc = 96,58 kA

cu 1,15 cTA = 2,14 (metoda raportului impedantei la locul de defect) si raportul R/X al motoarelor la joasa tensiune, inclusiv transformatoarele lor (tabelul A.6), rezulta valoarea medie:

Curentul de declansare calculat anterior arata ca valoarea curentului I"KG este mai mica decat de doua ori ING, astfel incat IrTA = I"KTA (departe de generatorul de scurtcircuit):

IrTA =I"rTA

Ir = IrTA + Ir S (M1 + Ir S (M+T9

(conform tabelului A.7)

pentru m = 0,77 (tmin = 0,1s) cu I"K/IM =5 si q = 0,342, corespunzator puterii motoarelor asincrone de joasa tensiune pe perechi de poli (putere nominala 0,3 MW si p = 2):

Ir = 26,73 + 4,08 + 0,75 = 31,56 kA (Ir/I"K = 0,92; tmin = 0,1s)


Scurtcircuit in punctul K2.

I"K se calculeaza cu ajutorul schemei din figura A.9:


Fig. A.9. Schema de succesiune pozitiva pentru calculul curentului de scurtcircuit in punctul K4




Calculul curentului de soc:


isoc = isoc T 14 + isoc M 14

isoc T 14 = c I"KT, unde c = f (R/X) = 1,65

R/X = 1,065/6,372 = 0,167


Conform metodei raportului impedantei la locul de defect, este necesar sa se ia:

c 1,65 =1,9


In acest caz, pentru scurtcircuitul la joasa tensiune c

isoc M 14 = cM I"KM, unde cM = 1,3 (tabelul A.7);

isoc = 1,8 35,43 + 1,3 11,06 = 110,52 kA.


Daca la calculul isoc T 14, impedanta transformatorului de joasa tensiune reprezinta principala parte a sumei Zp + ZT14, se considerea numai raportul R/X al transformatorului pentru determinarea lui c

RT14/XT14 = 1,032/5,911 = 0,175,


Rezulta: c = 1,6 si un curent de soc total:

isoc = 1,6 2 11,06 = 100,5 kA, mai mic cu circa 10%.



Tabelul A.1

Calculul parametrilor elementelor schemei din figura A.1


Echipamentul


Datele nominale ale echipamentelor


Datele si ecuatiile pentru calculul lui Z+ si Z0


Z+ = Z-



Z



RETEAUA SISTEMULUI

UN = 400 kV

C = 1

S0 = 10000 MVA

RS = 0,1XS

XS = 0,995ZS

X+S = 0,995 ZS

R+S = 0,1 XS

Z S = 0,12 + j1,21





TRANSFORMA-TOARE

T1,T2


SN = 250 MVA

UIT= 400 kV

UJT= 121 kV

uSC= 17%

PSC= 850 kW D Yn-5


Z T = 0,17 + j 8,23



Z =0,17 +j 0,823


LINII


L1, L2





L3

LEA ; L= 2 km

sectiune 3 x 185 mm2

fir de garda de otel-aluminiu

Z = 0,1576+j 0,4235



LEA ; L= 20 km

sectiune 3 x 185 mm2

fir de garda de otel

Z = 0,1576+j 0,4235





X0L1 = X0L2 = 1,69

R0L1 = R0L2 = 0,63

Z L1 = Z0L2 = 0,063+j 1,69




X0L3 = 25,41

R0L3 = 9,45

Z L3 =9,45+j 25,41


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }