QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Testul omuletului



TESTUL OMULETULUI



CAPITOLUL .I


Istoric



Florence Goodenough 1886-1959

Florence Laura Goodenough a fost un pionier al psihologiei si in studiul desenelor copiilor talentati. F.Goodenough a fost prima care a sustinut pe timpul vietii dezvoltarea abordarii din psihologia dezvoltarii.

Ea a studiat sub Leta Stetter- Hollingworth la Universitatea din California. S-a nascut in 6 august 1886 in Honesdale, Pennsylvania. Ea a fost mezina unei familii de fermieri.



Florence a absolvit cu diploma in pedagogie la Scoala Normala Millesville din Pennsylvania in 1908. Ea a obtinut licenta a Universitatea Columbia in 1920 si masteratul in 1921. In tot acest timp a fost director de cercetare la scola publica din Jersen. Aceasta pozitie, astazi poate fi considerata de psiholog scolar. In scolile publice a facut primele studii de cercetare . Primele ei date colectate au fost desenele copiilor..

Incepand cu 1921, miss Goodenough a lucrat impreuna cu Lewis Terman la Universitatea Stanford . .Terman a dezvoltat testul Stanford - Binet de inteligenta pentru copii. Ea a participat sub indrumarea lui Terman la studiul talentului copiilor, fiind nominalizata pe lista celor care au contribuit la scrierea cartii "Studii genetice ale geniilor 1925" Terman (Thompson 1990). Era o chestie neobisnuita pentru aceea perioada de atunci. Multi studenti conduceau experimente in timp ce profesorul lua tot meritul. Asa ceva se intampla uneori si in ziua de azi. Goodenough a fost norocoasa ca Terman i-a recunoscut straduinta ei pentru dezvoltarea proiectului.

In 1924, Goodenough se reintoarce in Minneapolis, Minnesota pentru a lucra la Clinica de indrumare a copiilor. In urmatorul an a fost numita profesor asistent, iar in 1931 a promovat ca profesor plin. A tinut aceasta pozitie pana la pensionare in 1947.

Prima carte cu titlul "Masurarea inteligentei prin desene" a scris-o in 1925. Pana in acel moment , testele IQ nonverbale au avut o validitate scazuta. Florence a venit cu testul "Deseneaza un om" pentru prescolari si mai tarziu pentru toti copiii. Fiecare copil a fost testat desenand un om. Ei au fost testati timp de 5 minute.

Testul are incredere si validitate. Ea a dezvoltat foarte strict criterii de evaluare pentru fiecare desen. De asemenea, a corelat testele ei cu testele de inteligenta scrise.

In 1926 Florence Goodenough a publicat testul: 'Desenati un om pentru diagnoza capacitatii de gandire conceptuala si a capacitatii de observatie a copiilor'. Ceea ce a inceput la F. Goodenough printr-o proba de dezvoltare a condus la numeroase observatii privind comportamentul copiilor de diferite varste si valentele testului pentru a obtine informati asupra factorilor de personalitate. Acest lucru a determinat in parte evolutia ideii desenarii unui om spre structurarea unui test proiectiv. Ideea a fost utilizata si de alti autori in diagnoza si terapie precum: Bandoin, A. Berge, M. Rambert, F. Dolto-Marette. Testul "Deseneaza un om" este in mare masura utilizat pana in 1950. Florence a revizuit mai tarziu testul prin " Deseneaza o femeie". Ea a dat dovada de simt al umorului si era continuu dispusa sa admita lipsurile sau greselile. Ea a fost criticata de grupuri de femei sau minoritare ca cerea sa deseneze un barbat tinerelor fete are nu se puteau identifica deloc cu un barbat.

D-ra Goodenough de asemene a revizuit Stanford _Binet astfel incat, sa includa si copiii mai mici. Rezultatul a fost scala prescolara "Minnesota". Avea scoruri de evaluare atat verbale cat si nonverbale. A venit, de asemenea, cu observatia in timp, ceea ce inseamna studierea comportamentul subiectului intro anumita perioada de timp.

Florence a dezvoltat si observarea unui anumit comportament si numararea de cate ori apare. A sugerat ca aceste metode sunt folositoare in studiul comportamentului natural, atat la oameni cat si la animale. Ambele metode sunt folosite si azi, in studii de observatie (1990).

Florence a fost primul psiholog care a criticat scorul alocat coeficientului de inteligenta. In cartea ei din 1933 "Ghid pentru psihologia copilului" a argumentat ca acel concept de varsta mentala nu are acelasi inteles pentru toti copiii si ca rezultatele nu sunt usor de inteles.

Ea s-a gandit ca psihologii ar trebui sa foloseasca procente ca sa evalueze rezultatele. Aceasta ar permite o comparatie intre copiii de aceeasi varsta cronologica.

Florence a publicat " Furia la copiii tineri" (1931), folosind informati colectate in 7 ani de studiu , a 41 de copii. Studiile lui Watson asupra celor 3 emotii primare de baza ale copiilor ( furie, frica, dragoste) erau la moda in acel timp. Cartea a aratat ca copiii arata furie la baie, disconfort fizic si de la varsta de 4 ani, relatiile sociale sunt cea mai mare sursa de furie.

Unul dintre cei mai faimosi studenti ai ei, a fost Ruth Howard, prima femeie afro-americana care a obtinut un doctorat in psihologie. A fost presedinta Societatii de cercetare a dezvoltarii copilului intre anii 1946-1947. In 1942, ea a fost numita presedinta Consiliului National al Femeilor Psiholog. Florence nu a fost niciodata in largul sau cu aceasta si la un moment dat a refuzat sa se achite de sarcini si a demisionat spunand : " Sunt psiholog, nu femeie psiholog"

Florence Goodenough nu s-a casatorit niciodata si a ramas un profesor si un cercetator devotat . A fost fortata sa se pensioneze devreme , datorita unei boli. A continuat sa scrie, chiar daca in cele din urma a orbit datorita bolii sale degenerative.

A facut atac cerebral in casa sorii sale pe 4 aprilie 1959 Florida. (Stevens and Gardner 1982)



In anul 1928 Adolphe Ferriere scria: 'Parintii nostri au descoperit Alpii, generatia noastra a descoperit desenele copiilor'. Aceasta viziune optimista s-a verificat si s-a imbogatit in urmatorii ani, gratie muncii unor eminenti psihiatrii, neurologi, psihologi si pedagogi care aduc in fiecare zi elemente noi in serviciul cunoasterii copilului prin intermediul desenului. Dintre toate mijloacele de care dispune un psihiatru sau un psiholog pentru a-l cunoaste mai bine pe copil si pentru a-i sonda personalitatea, desenul constituie un limbaj privilegiat. Desenul este o activitate grafica spontana la copil si care subzista la unii adulti si este un ansamblu de linii si contururi ale unei figuri. In acest caz, termenul de desen depaseste simpla imagine in creion sau in penita insemnand si desenul in culori, inclusiv acuarela.
Interesul pentru desenele copiilor nu este recent. Primul studiu bazat exclusiv pe desenele copiilor ii este asociat lui Luquet acum aproximativ 70 de ani.
Utilizarea desenului pentru a studia si trata problemele emotionale ale adultului si copilului a fost introdusa de C.G. Jung, autorul a numeroase prezentari de cazuri si a unui cadru interpretativ bine documentat empiric. De-a lungul vietii si a practicii sale terapeutice, Jung a continuat sa deseneze si sa ceara subiectilor sa deseneze, uneori pentru a-si exprima visele, alteori pentru a exprima ceea ce era dificil de surprins prin descrierea in cuvinte, lumea interioara de imagini puternic incarcata afectiv. Metoda sa nu era reductiva, nu reducea prezentul la trecutul persoanei, Jung, diagnostica, prin aceasta abordare sintetica, simbolica a desenului, spre ce conducea aceasta viata interioara, continuturile ei, problematica specifica prezentului si viitorului persoanei. Pentru Jung, ca psihoterapeut, nu analiza imaginilor in sine este importanta, ci incurajarea persoanei sa se exprime prin aceste imagini si sa le urmeze pe masura ce acestea i se releva, se desfac din propria interioritate. Intr-o anumita masura, Eul se da la o parte pentru o scurta perioada pentru a permite miscarilor si imaginilor inconstientului sa emearga (M. Minulescu).
Din moment ce inconstientul se exprima prin imagini, limbajul desenului este un mod mult mai direct si mai autentic pentru exprimarea problemelor de la acest nivel (Wildoecher). Elaborarea desenului apare ca un compromis intre doua tendinte, una favorizand schema grafica initial gandita, cealalta transformarile, schimbarea, adaugirile. Dominarea primei tendinte si a gandirii conduce la un desen schematic, prea putin expresiv. Daca domina cealalta tendinta, desenul va purta incarcatura proceselor inconstiente. Astfel au fost realizate mai multe teste care au la baza desenul ca tehnica proiectiva: testul familiei, testul 'Desenati o persoana', testul Arborelui, testul H.T.P. (house, tree, person).

In 1949 Karan Machover publica: 'Proiectia personalitatii in desenarea figurii umane' sistematizand observatiile proprii si ale altor autori si standardizand in buna masura modul de administrare pentru copii si pentru adulti, precum si ipotezele interpretative.
Mai tarziu se propune o abordare combinata Casa - Copac - Persoana (testul H.T.P).
Initiatorul acestui test, J. Buck, discipolul lui F. Goodenough introduce ideea desenarii succesive a unei case, a unui copac si a unei persoane.
Tot in 1949 elvetianul Carl Koch in urma unui studiu sistematic introduce: 'Testul Arborelui' standardizat ca administrare, cotare si interpretare.
Stora, aprofundeaza cercetarile lui KOCK mai ales in ceea ce priveste aplicarea testului pentru copii, realizand un studiu comparativ, precum si note de interpretare. De asemenea, cercetatori si practicieni precum: F. Dolto-Marette., A. Canard si R. Davido desfasoara studii cu privire la semnificatiile desenului arborelui la copii.
Luis Corman publica in 1967 'Testul desenului familiei in practica medico-pedagogica'. Testul exprima activitatea imaginativa a copilului in registrul ei constient dar si in cel al fantazarii pasive. Se pot explora astfel conflictele fraternale, infantile, reactiile agresive, reactiile depresive, precum si complexul oedipian. In planul dezvoltarii psihice, testul poate, alaturi de celalate tehnici de desen sa studieze maturizarea psihomotorie si intelectuala precum si caracteristicile diferentiale dintre cele doua sexe. Desenul ca tehnica proiectiva se adreseaza esentei creatoare a omului, indiferent daca este construit de copil sau de adult. Desenul apeleaza la spontaneitate, provoaca exprimarea sentimentelor si dinamica interioara fara a recurge la cuvinte, restrangand actiunea constrangatoare a intentionalitatii constiente.
   Proiectia este un mecanism de aparare al Eului, constand in a-i atribui in mod inconstient altcuiva, si, cel mai adesea, de a percepe in lumea exterioara propriile impulsii, idei, intentii, conflicte interioare. Este un mecanism extrem de raspandit la indivizi normali si poate fi cauza unor erori de judecata care pot fi corectate printr-o autocritica sanatoasa. Metoda proiectiva este tehnica de studiere a personalitatii bazata pe notiunea de proiectie. Orice perceptie include doua elemente: obiectul perceput si subiectul care percepe. Cu cat un obiect este mai clar si mai precis, adica nivelul de informatie este maximal, cu atat mai putin este persoana (subiectul care percepe) implicat in perceptie, si invers.
Metoda proiectiva il determina pe subiect sa se angajeze la maximum intr-un test, prezentandu-i stimuli vagi sau ambigui, adica un nivel de informatie minimal.
Astfel, dand sens indemnului de a desena, individul exprima insasi structura personalitatii sale.
Exprimarea este exteriorizarea a ceva care exista insa nu apare direct. Desenul este intr-adevar un mijloc de exprimare care poate raspunde la trebuinte foarte diverse, atat in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al copiilor cat si in ceea ce priveste modul de exprimare ales. Cand se propune copiilor un desen cu tema libera, ei pot deci sa produca exact ceea ce raspunde posibilitatilor lor si trebuintelor lor. ( Juliette Favez-Boutonier) Exista aproximativ 230 de tehnici psihoterapeutice care pot fi aplicate la copii si adolescenti. Dintre aceste tehnici trebuie selectionate acele forme care se potrivesc cel mai bine cu cazurile concrete din practica curenta. Totusi metodele proiective sunt o modalitate predilecta de investigatie pentru copii (mai ales cu varste de pana la 11-12 ani) data fiind capacitatea redusa de simulare la aceste probe. Inconstientul copilului este la suprafata, este 'foarte aproape' astfel incat in desene, in vise sau alte teste proiective (exemplu T.A.T) trairile lui: afecte, sentimente, emotii apar in 'status nascendi'.
Pe cealalta parte metodele proiective pot surprinde exact, chiar nuantat, dinamica interioara a copilului, si pot oferi informatii despre relatia dintre conflictul pe care il traieste copilul si simptomul pe care il afiseaza.
Testul de desen se numari printre cele mai raspandite si acceptate tehnici proiective, prezentand o serie de avantaje indiscutabile: economia de timp si mijloace materiale, diversitatea informatiilor obtinute (oferite) si rezistenta aproape nula a celor testati. Informatiile ce pot fi obtinute acopera intreaga sfera a personalitatii, de la comportament direct observabil pana la conflictele si traumele infantile, oferind o imagine complexa a dinamicii intregului sistem psihic.
Psihoterapeutii care se ocupa de aceasta perioada de varsta trebuie sa cunoasca foarte bine sociologia copilariei, psihologia developmentala, normele de conduita si procesele familiale inainte de a intra in psihopatologia copilului si in deprinderea tehnicilor psihoterapeutice. Psihoterapia copilului este comparata cu abilitatea de a combina mai multe piese ale unui puzzle urias, fiind in acelati timp stiinta si arta si necesitand talent innascut, disponibilitate si creativitate din partea psihoterapeutului in comunicarea cu copiii Interpretarea desenelor de copii este complexa si nu poate fi facuta la intamplare.
De cele mai multe ori nu exista o 'cheie a desenului' ci doar interpretari care pot fi adevarate, si, din toate aceste ipoteze psihologul o va alege pe cea care i se va parea cea mai adecvata 'cazului' copilului (R. Davido). Interpretarea va fi facuta numai de specialist, deoarece o munca de acest gen solicita nu doar intuitie si sensibilitate, ci si cunostinte aprofundate. Un simplu desen nu ajunge pentru stabilirea unui diagnostic, desenul trebuie situat in contextul socio-cultural al copilului.
Aceste tehnici de investigatie sunt foarte frecvente si relativ usor de realizat, dar ele se lovesc de diverse piedici: pe de o parte adultul care analizeaza desenele copiilor o face in calitate de om matur.
Pe de alta parte, acest adult isi are propriile probleme. Cel care analizeaza un desen de copil trebuie deci sa-si dea silinta sa uite ca este adult si sa nu vada in desen propriile proiectii. Iata de ce, acest gen de analiza reclama competenta unui specialist iar interpretarea se bazeaza doar pe experienta si competenta acestuia. In procesul de crestere si maturizare, multe din problemele copiilor sunt determinate de inabilitatea adultilor de a intelege sau de a raspunde efectiv la ceea ce simte sau incearca sa comunice copilul.
Eforturile de comunicare cu copiii la un nivel exclusiv verbal presupun existenta unei facilitati destul de dezvoltate de exprimare prin vorbire, limitand astfel copiii la un mediu ce este deseori incomod si restrictiv. Deoarece dezvoltarea limbajului copiilor ramane in urma dezvoltarii lor cognitive, ei comunica prin desen discernamantul asupra a ceea ce se intampla in lumea lor.
Procesul de terapie prin desen poate fi vazut ca o relatie intre terapeut si copil, relatie in care copilul utilizeaza desenul pentru a explora lumea sa personala si pentru a realiza contactul cu terapeutul intr-un mod care asigura siguranta copilului (R. Davido).
Desenul este un mod de exprimare a sentimentelor, un mediu de explorare a relatiilor, descrierea experientelor, marturisirea dorintelor si implinirea de sine. In terapia prin desen, imaginile produse de copil sunt percepute ca si cuvintele copilului, iar desenul ca si limbaj al acestuia. Functia simbolica a desenului este cel mai important aspect, asigurand copiilor posibilitatea de a-si evalua exprimarea simtamintelor interioare.
Experientele semnificative din punct de vedere emotional pot fi exprimate intr-un mod mai confortabil si mai sigur, prin reprezentarea simbolica pe care o asigura desenele.
Folosirea desenelor permite copiilor sa isi transfere anxietatile, fricile, fanteziile si vinile asupra obiectelor desenate mai repede decat asupra altor persone. In acest proces copiii sunt in siguranta fata de propriile lor sentimente si reactii deoarece desenul le permite sa se distanteze de evenimentele si experientele traumatizante pe care le-au trait. Intr-o relationare caracterizata prin intelegere si acceptare, desenul permite de asemenea copiilor sa ia in considerare noi posibilitati, imposibile in realitate, astfel largindu-si in mod exceptional exprimarea de sine. In siguranta terapiei prin desen copii exploreaza ceea ce nu le este familial si dezvolta o cunoastere care este atat senzitiva cat si cognitiva. Se poate spune deci, ca prin procesul de terapie prin desen nefamiliarul devine familial iar copiii exprima in exterior ceea ce a avut loc in interior.
O functie importanta a desenului in ceea ce priveste terapia, o reprezinta transformarea a ceea ce nu poate fi controlat in realitate in situatii controlabile, folosind reprezentari simbolice, ceea ce ofera copiilor oportunitatea de a invata sa isi rezolve problemele. Oferindu-le oportunitatea, copiii isi vor exterioriza sentimentele si nevoile intr-o maniera similara adultilor. Desi dinamica expresiei si modalitatea de comunicare sunt diferite pentru copiii, exprimarile (teama, satisfactia, mania, frica, frustrarea, multumirea) sunt similare cu cele ale adultilor Problemele sunt exprimate simbolic prin proiectia care are loc in desen, si, poate apare o rezolvare a conflictelor interioare si un proces de vindecare.
Exprimarea prin desen activeaza potentialul de vindecare interioara, natural, blocat pana in acel moment, si da posibilitatea unei dinamici transformative in care conflictele sunt exprimate si rezolvate iar terapeutul isi poate forma o imagine din ce in ce mai clara asupra activitatii inconstiente. Caracteristica pentru aceasta tehnica este dinamica intre proiectie ca atare si transfer si contratransfer, pe de alta parte. Conditia de incredere, da alianta intre cei doi protagonisti sprijina cresterea psihologica si procesele transformative; sunt produse imagini si fantezii care, exprimate in concretul material al desenului, faciliteaza procesul de crestere psihologica.

John A. B. Allan care a studiat desenul insistand asupra efectului sau terapeutic a aratat existenta unor modele generale ale acestor procese transformative. In stadiul initial, desenele copiilor pot sa dea o imagine asupra lumii interioare a copilului si prezinta de cele mai multe ori imagini care exprima o cauza a problemelor copilului, sau reflecta pierderea controlului intern si starea de disperare si lipsa de speranta traita de copil. In acelasi timp ele ofera materialul prin care se poate crea o punte, o legatura intre terapeut si copil. In stadiul median, desenele incep sa reflecte emotia in forma ei pura, nedisimulata, lupta directa dintre bine si rau, starea de ambivalenta si indici ai formarii unei aliante mai profunde intre copil si terapeut. Spre finalul acestei perioade, copilul incepe sa foloseasca relativ constient desenul ca o punte pentru abordarea directa a unei probleme dureroase sau pentru dezvaluirea unui secret. In ultima parte, copilul incepe sa exprime in desen faptul ca se simte capabil de autocontrol, ca isi recapata increderea in valoarea proprie, scenele reflectand o imagine pozitiva prin absenta violentei, a distructivitatii si agresivitatii.
Acum apar in desen forme de mandala ca indice pentru intrarea in joc a functiei de vindecare a sinelui. Poate apare umorul si nu in ultima instanta, semne ale desfacerii dependentei de terapeut. Chiar daca copilul se decide sa nu spuna mare lucru pe marginea desenului, desenul ramane pentru el un incomparabil mijloc de a se pozitiona mai bine in derularea tratamentului si de a concepe mai bine directia acestuia, nici un alt mediator nu este comparabil sau de preferat. In terapia prin desen, analiza corect condusa a desenului copilului face sa scada sarcina imaginara, iluzorie si obiectala inlesnind calea spre comunicare si vindecare


CAPITOLUL II


PREZENTARE PROBA



METODA


Este necesar un teanc de coli de hartie alba si un creion bine ascutit. Acestea se aseaza la indemana subiectului astfel incat sa poata alege, aseza si utiliza dupa cum doreste o foaie de hartie. Consemn: 'Va rog sa desenati o persoana'. Examinatorul va observa comportamentul subiectului, inregistrand in protocol reactiile verbale spontane. Dupa ce a desenat prima figura, examinatorul il roaga pe subiect sa deseneze o persoana de sex opus. Se va evita folosirea termenilor de 'barbat' sau 'femeie', permitand subiectului sa le defineasca. Daca subiectul pretinde ca prima persoana desenata nu are sex, i se va spune sa o considere de ce sex doreste. Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipe, schematice, caricaturi, desene stilizate, este fructuoasa repetarea testului, pana la desenarea unei figuri complete. Dupa completarea probei, examinatorul multumeste si noteaza numele, varstei, sexul, data si ordinea desenelor. Exista posibilitatea folosirii unei copii la indigo, pentru a vedea stersaturile si modificarile fata de original. Asemenea schimbari indica zone de preocupare si dificultati. Subiectii 'normali' tind sa faca schimbari care imbunatatesc desenele, aratand mai mult echilibru si control; persoanele anxioase fac modificari care releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrangere. Subiectii rigizi tind sa evite relevarea de sine si incearca sa devalorizeze situatia de testare, desenand figuri schematice. Este indicat sa se ceara subiectilor desenarea detaliata a zonei capului sau bustului in cazul in care au desenat figuri lipsite de detaliile fetei.

ZONE ALE DESENULUI

Cele 4 zone majore ale desenului sunt : capul; mainile, bratele, umerii si pieptul. Interactiunea celor patru zone corporale este esentiala. Examinatorul ia in consideratie mediul subiectului, structura familiala, principalele nemultumiri, descrierea desenelor si comentariile spontane. Pune in relatie reactiile subiectului cu problemele sale, cu ipotezele de lucru oferite de desen. Interpretarea se rafineaza odata cu observarea detaliilor si semnificatiilor din catalogul de indici.

Capul

Este sediul imaginii de sine, al Eului. Prin ochi si urechi se acumuleaza, pentru a fi prelucrate, informatiile despre lumea exterioara. Gura serveste pentru incorporare, exprimarea agresivitatii, a prieteniei, a emotiilor. Aici se manifesta frustrarile si aspiratiile intelectuale, se accepta, respinge sau ignora dragostea. Tot aici se accepta sau se respinge lumea altor fiinte. Se pot observa aspiratii de stralucire printr-o detaliere faciala, dispretul sau agresivitatea in ochii intunecosi sau sfredelitori. Detalierea urechilor trimite catre hipersensibilitate si chiar suspiciune.

Umeri & brate & bust

Reprezinta unitatea functionala executorie. Se observa marimea, forma, puterea, extinderea spre exterior, agresivitatea si semnele conflictuale. Figurile cauta ajutor, sunt agresive, lupta cu lumea ? Smulg ceea ce ofera ceilalti sau se retrag ? Sunt apti fizic sau inadecvati ? Care este raportul dintre forta fizica a desenului si cea a desenatorului

Bustul & talia

Indica trasaturi de putere similare zonei anterioare. Imbracamintea este fatada, 'frontispiciul', partea prezentata lumii. Se observa sublinierea liniei mediane la persoanele dependente sau la cele cu dificultati somatice. Fondul pulsional apare deschis sau accentuat, cum este cazul nudurilor, al figurilor in costum de baie sau al celor imbracate rigid, formal. Cravata, cordonul, bijuteriile, care taie (reteaza) manifestarile pulsionale asociate torsului sunt indicatori ai constrangerii si controlului.

Picioarele

Indica autonomia (picioarele lungi), auto-miscarea, auto - directia si echilibrul. O figura echilibrata (sau simetrica) arata stabilitate emotionala, una care se clatina (sau asimetrica),instabilitate. La figurile barbatesti picioarele indica masculinitatea sau dubiile legate de aceasta; la figurile feminine picioarele indica preocupari sexuale.



CAPITOLUL III



INTERPRETARE REZULTATE


INDICI


conform William H. Urban -The "Draw a person" catalogue for interpretative analyses, second edition Western Psychological Services Beverly Hills - California


ACTIUNE (vezi si Miscare): 1. figura in miscare: femei exhibitioniste, aspiratii de stralucire; 2. silueta activa: baieti pre-adolescenti - indivizi hiperactivi ; - desenata ocazional de indivizi linistiti cu dorinte puternice de putere; 3. nivel scazut de activitate: nevrotici rigid constransi - depresie; - psihoza usoara; - obezi; 4. miscare blocata: schizofrenii - persoane foarte anxioase cu impulsuri blocate in expresie sau in activitatea sexuala; 5. caracteristici corporale rigide: persoane cu artrita, cu impulsurile fizice blocate fiziologic; - catatonici; - paranoizi; - nevrotici obsesiv - compulsivi. 6. Siluete cu picioarele bine infipte in pamant: atitudine normala in fata lumii, in maniera stabila, realista. 7. Tratarea diferentiala a actiunii: baietii deseneaza siluete mai active decat fetele (mai preocupate cu infatisarea).

AGRESIVITATE 1. degete-gheare: ostilitate si agresiune indreptata spre lume; 2. linii schitate la piept sau centura pelviana (fara a avea indicatii anatomice): - rigiditate; - la femei de varsta mijlocie, cu involutie, reconsiderandu-si rolul sexual si atractivitatea lor; - la adolescente preocupate de feminitate. 3. organe genitale la o silueta nuda: student la arte plastice; - persoane in cura psihanalitica; - adolescenti cu preocupari si curiozitate sexuala; - schizofreni regresati la nivelele cele mai arhaice.

ALERGARE (silueta in)1. Energie pregnanta directionata spre iesirea dintr-o situatie neplacuta. Impulsivitate isterica.

ANORMALITATE (vezi si Indicatori de alarma): - bizarerii ale fizionomiei sau siluetei; - excesiva incongruenta in tratarea partilor fetei; - tratarea stilizata sau defectuoasa a fizionomiei; - organe interne vizibile; - excesiva tensiune, hasurari, linii apasate; - confuzia profilului cu imaginea intreaga a capului.

ARTICULATII accentuate: - control excesiv asupra obiectelor; - integritate corporala defectuoasa; - artroza; - preocupari somatice - schizofreni, narcisici, obsesiv - compulsivi.

ARTITRICI - Invelis exterior dur: indica impermeabilitate somatica; preocupare somatica.

AUTO CRITICI 'Nu pot desena', 'Este groaznic', 'Arata caraghios' etc.: 1. slaba estimare de sine si depresie; 2. dorinta de a evita criticile examinatorului; 3. nevoia de aprobare a autoritatii.

BARBA Parul si barba simbolizeaza virilitate, putere, barbatie. 1. de tap: nevoia de a demonstra masculinitatea; - elemente artistice, antisociale, schizoide; - prea hasurata: preocupare deosebita pentru virilitate; - apare la adolescenti, homosexuali, varstnici masculi, paranoici incapsulati; 2. barba: substitut falic, nevoia de a demonstra virilitatea: - simbolul statutului; - simbolul puterii.

BARBIA Asociata polarelor dominanta / putere. 1. puternica, proiectata: dorinta, nevoie de dominanta sau ascendenta; 2. slaba: slabiciune in situatii sociale; 3. despicata: hotararea de a munci pentru a-si atinge scopurile.

BIJUTERII -(vezi Imbracaminte)

BRATE - Constituie instrumente pentru: 'a manui' lumea, a-i cauta sau respinge pe ceilalti, a-i impinge sau atrage, a exprima furia, a apara propriul eu, a obtine, a face dragoste, auto-erotism. Bratele indica afecte / dorinte de putere sau slabiciune. 1. omise (scapare uzuala): - culpabilitate privind agresivitatea sau sexualitatea; - depresie schizofreniforma cu retragerea din fata lumii, negarea si refuzul lumii. 2. negocierea conflictului: cand subiectul este ambivalent inchis / deschis in fata lumii; - dorinta de putere; - ostilitate sau / sexualitate; 3. scurte: lipsa ambitiei; - slabiciune, depunerea armelor; 4. slabe, subtiri: sentimente de slabiciune si inutilitate; - trairea puternica a lipsei de realizare; 5. in forma de aripi: contact slab, schizoid cu ceilalti; 6. indoite: respingerea lumii; - indepartarea celorlalti din suspiciune si ostilitate; - rigiditate in controlul pulsiunilor agresive; 7. la spate: culpabilitate; - nevoia de control a agresivitatii. 8. mult hasurate: nevoia de punitiune; 9. larg deschise: dorinta de putere, accent pe puterea fizica fata de cea mentala; 10. accentuarea bicepsilor: dorinte fizice; - protest viril - la figuri masculine desenate de femei; - homosexualitate; - adolescenti masculi; 11. lungi: ambitie si dorinta de succes; - cerinta de dreptate si atentie; 12. prea lungi: ambitie care compenseaza inadecvarea; 13. deschise catre mediu: cautarea afectiunii si interactiunii sociale. 14. directie si fluenta a liniilor bratelor: extensie in mediu; 15. mai mari la maini decat la umar: lipsa autocontrolului, impulsivitate; 16. extinse in fata: nevoie de suport afectiv la stres.

BURTA -Burta sau intestinele sunt legate de alimentatie si de gestatie. 1. larga mare, destinsa: slabiciune fizica, preocupari somatice ale barbatilor involuati sau deprimati; - nevoia de graviditate la femeile nesatisfacute de statutul personal; - lacomie; - probleme organice; - tipic in desenele copiilor; 2. stomac gol sau lipsa stomacului: vid schizofrenic, dezintegrare.

BUZE 1. pline: - senzualitate, dependenta; - vanitate, narcisism; - efeminare (la barbat); - senzitivitate; - supra-idealizare; 2. in arc: exhibitionism, senzualitate precoce, vanitate (la fete); 3. erotice: - erotism oral; - tigara sau pipa indica sofisticare mare.

BUZUNARE accentuate: - infantil, dependent; - carente afective (materne) determina adaptari psihopate; - adolescenti cu dorinte de virilitate in conflict cu dependenta materna; - dependenta orala, acaparare; - la femei - accentuarea independentei.

CAP Exprima trebuinte intelectuale si controlul rational al afectivitatii, relationare si conceptie de sine. Psihogenetic este prima parte desenata si ultima conservata in procese degenerative.

CHIRURGIE Toate ariile supuse tratamentului chirurgical au fost indicate in DAP ca arii ale anxietatii (Meyer, Brown, Levine). Trasaturile regresive ale siluetei se estompeaza compensator, post-operator.

CLATINAREA siluetei-.Dezechilibru, instabilitate, stare pre-schizofrenica.

CLOWN 1. absurdizarea situatiei de testare; 2. reducerea pulsiunilor la absurditati inofensive; 3. tendinte exhibitioniste, demonstrative; 4. inteligenta si creativitate peste medie.

COAPSE 1. accentuate: - tendinte homosexuale; - infantilism psihosexual la barbati; 2. hasurare excesiva: panica homosexuala, in special la paranoici; 3. confuzie in linia coapsei: - conflict homosexual; - preocupare legata se sexualitatea feminina.

CONFLICT SEXUAL 1. picioarele femeii mult hasurate; 2. constrictia, hasurarea sau accentuarea pieptului si gatului; 3. accentuarea sexualitatii; 4. lipsa diferentierii sexuale intre barbat si femeie; 5. sexul opus desenat initial; 6. nuduri.

CONSECVENTA IN TRATAREA PERSOANELOR 1. buna: egalitatea relativa a starii de spirit si a comportamentului; 2. extrema: caracter plat al afectelor si conformare rigida; 3. slaba: impulsivitate, dezintegrarea eului, deficienta mentala, organicitate.

CORDON Prin faptul ca separa cele doua jumatati ale corpului, indica controlul intelectual asupra expresiei sexuale a corpului. Aici se ataseaza arme, portofel ca simboluri ale puterii: 1. mult hasurat: preocupare pentru controlul senzualitatii; 2. absent: exprimare usoara a emotiilor, flexibilitate si acceptare a sexualitatii; Diformitati: Se intalnesc in zone de diformitate reala prezenta sau trecuta: dificultati reale sau simbolice cu partea corpului deformata in desen

COROANA Simbol al puterii: mania grandorii, nevoi puternice de dominatie, ruptura in contactul cu realitatea.

CRAVATA Preocupare fata de sexualitatea masculina, controlul sexualitatii si al impulsurilor fizice: 1. in miscare: agresiune sexuala manifesta, preocupare sexuala interzisa; 2. papion: informal, tineresc, promiscuitate sexuala.

DEGETE (vezi si Maini) Sunt unelte de manipulare ale mediului, puncte de contact social, potential de agresiune si comunicare. 1. mari, ascutite sau in forma de gheare: ostilitate, paranoici, agresiune deschisa; 2. inclestate sau taiate: efort de control al agresivitatii; 3. in forma de bat: agresivitate infantila; 4. in forma de petale sau ciorchini: motricitate manuala redusa; 5. mult hasurate: culpabilitate relativ la sexualitate / agresivitate; 6. pumn strans: delincventa adolescentina latenta spre manifesta; 7. inmanusate: reprimarea agresivitatii cu posibilitatea unor raptusuri; 8. cu mai mult de cinci degete: ambitie, acaparare; 9. gheare: agresivitate arhaica; 10. foarte lungi: adulti superficiali, regresati; 11. detalierea excesiva a incheieturilor si unghiilor: control rigid asupra agresivitatii.

DEGETE DE LA PICIOARE Accentuate: agresiune primitiva. Stranse: reprimarea agresivitatii.

DEGETUL MARE Rigid: preocupare in legatura cu masturbarea.

DELICVENTI 1. soldati sau cow-boys: dorinta de putere si forta; 2. simboluri ale agresiunii: pusti, cutite, bastoane; 3. accent pe marime si forta: marimea crescuta a corpului - dorinte de control intelectual.

DEPENDENTA 1. accent pe linia mediana - nasturii sub linia mediana sau pe axa corpului; 2. gura concava, receptiva: pasivitate, receptivitate, nevoia de atentie, iubire, aprobare; 3. figura dominanta: barbati dependenti de mama (de femei puternice), hiperprotejati; 4. ochi goi, care nu vad: dependenta si afectivitate superficiala; 5. maini si brate slabe: inabilitate in adaptarea la mediu; 6. accentuarea buzunarelor: dependenta, receptivitate; 7. facies infantil, tineresc: respingerea responsabilitatii.

DEPRESIE 1. accentuare orala; 2. activism scazut; 3. postura aplecata sau asezata; 4. expresie faciala acra; 5. frunte incretita; 6. par dezordonat; 7. rezistenta in desenarea corpului, picioarelor, labelor picioarelor: - nivel coborat de activitate; - preocupari legate de autonomie; - neacceptarea impulsurilor fizice; - lipsa de energie; - lipsa de entuziasm; 8. conflict in zona nasului, picioarelor: preocupari sexuale; 9. ochi care nu vad: incapacitate adaptativa; 10. brate, maini omise: trairi profunde de inadecvare; 11. corp destins, cu forma proasta: trairea dezintegrarii fizice; 12. detaliere saraca; 13. picioarele si labele picioarelor desenate la inceput; 14. par nehasurat.

DESENELE COPIILOR Caracterizate prin: 1. capul: mare; 2. maini slabe; 3. gura: se deseneaza timpuriu, accentuata pentru a indica dependenta orala, trebuinte de dragoste, afectiune, recunoastere; - linie curba cu capetele in sus: nevoia de aprobare de la persoanele semnificative; 4. ochi care nu vad: dependenta, afectivitate superficiala, lipsa discriminarii; 5. degete, frecvent inexistente sau subtiri, bidimensionale: inabilitatea de a se descurca cu mediul; 6. imbracamintea: inexistenta sau usoara; 7. normale: figuri active, transparente, siluete asemanatoare painjenilor.

DETALIRE Figura detaliata reprezinta de obicei sexul cu cea mai mare investire libidinala: 1. excesiva: obsesiv - compulsivi, a nu scapa de sub control dorintele reprimate; 2. lipsa detalierii: tulburare si depresie severa (doar contururi simple), bradipsihie; 3. detalii putine: - obisnuite la copii; - deficienti mental; - depresivi; - organici; - normali evazivi. 4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate: - Impulsivi: detalii amanuntite, multe stersaturi (preocupare de structurare a situatiei), anxietate daca desenul nu iese 'cum trebuie'; - Paranoizi: detalierea excesiva a ochilor si urechilor, suprastilizarea parului; - Adulti inteligenti: detaliere consecventa, bine proportionata; - Deficienti mental: slaba detaliere, reminiscente infantile in desen; - Psihotici: in faza acuta - detalii bizare, indicatori anatomici; cronici - hipercontrol in desenarea de figuri schematice sau trasaturi usoare cu distorsiune grosiera si dezechilibru. Depresivi: figuri slabe, inactive, oarbe, goale.

DEVIANTA SEXUALA Accentuarea zonei si organelor genitale.

DIAGRAMA (SILUETA IN FORMA DE) 1. gandire simbolica extrema: schizofrenie; 2. rigiditate, constrangere: personalitati nevrotice in regresie, normali rigizi.

DINTI Agresiune orala, sarcasm, conceptie sardonica despre viata, infumurare si slabiciuni de compensat.

DREAPTA PAGINII Este partea mediului, in timp ce stanga este partea sinelui.

ECHILIBRUL SUBIECTULUI 1. echilibrul figurii; 2. armonie, simetrie, proportie: gradul de armonie mentala.

EFEMINAREA SILUETELOR MASCULINE Apar in desenele homosexualilor deschisi, paranoici homosexuali, obsesiv - compulsivi, la normali sensibili, idealisti, bine educati, cu interese estetice: 1. gene lungi; 2. gura moale cu buze groase; 3. sprancene arcuite; 4. coafura precara, aranjata 5. talie de viespe; 6. coapse si fese mari; 7. tocuri inalte; 8. trasaturi faciale stralucitoare.

EROTICE (detalii) 1. lipsa lor: inabilitate sexuala prin neacceptarea sexualitatii; imaturitate sau evaziune psihosexuala; 2. detaliere: - preocupari sexuale la adolescenti; - artisti; - persoane in cura analitica; - sexualitate inadecvata sau impotenta.

FALICE (SIMBOLURI) 1. pusti, tigari, pipe, bastoane, pantofi, nasturi; 2. indica: - frica de impotenta; - ostilitate fata de femei; - imaturitate psihosexuala; - preocupare sexuala; - impulsuri sexuale.

FATA Este 'fatada' prezentata lumii. Cel mai de incredere indicator al starii de spirit din DAP; stabileste tonul desenului: 1. accentuare puternica: - preocupare pentru relatii sociale si aparente; - compensarea inadecvarii, slabiciunii, nereusitei printr-o imagine agresiv-dominana; - impuls spre afirmare sociaa; 2. vaga sau omisa: - evaziune in fata conflictelor interpersonale; - retragere din societate; - timiditate; 3. forma: - ovala, sensibila, estetica - feminina; - coltoasa, patrata - dorinte masculine de putere; 4. desenata in final: dificultati de relationare, evitarea auto - revelarii; 5. linii suplimentare la pliul naso-labial: - preocupare fata de maturizarea afectiva sau aparenta de maturitate; 6. frunte incruntata: - aspiratii intelectuale sau accent pe controlul afectiv; - psihastenie

FESE Hasurate, marite sau sterse: fixatie anala, imaturitate psihosexuala; homosexualitate.

FIGURI GOALE IN INTERIOR 1. evaziune; 2. depresie; 3. deficienta mentala; 4. regresie; 5. trairi schizofrenice de vid.

FRUNTE 1. accentuarea proeminentei frontale: scopuri, ambitii puternic intelectualizate; 2. intarita: - preocupare pentru controlul mental; - organicitate, cefalee, traumatism cerebral frontal, deficienta mentala.

GAT Indice al coordonarii controlului mental cu baza instinctuala (prin legarea capului de corp): 1. lung, subtire: - control instinctual defectuos, tipar schizoid; - ostilitate (mai ales cu guler intarit); 2. lat, gros: - incapatanare, rigiditate; - asimilare buna a impulsurilor; 3. unidimensional: lipsa infantila de control al impulsurilor; 4. omiterea liniei de baza a gatului la profil: libertatea tendintelor bazale, control inadecvat; 5. accentuare prin cravata, colier sau alte elemente de demarcaj: control intelectiv accentuat asupra bazei instinctuale.

GENUNCHI 1. accentuare: tendinte homosexuale; 2. incheieturi detaliate: obsesiv-compulsivi, preocupari somatice.

GULER 1. inalt: stapanirea intelectuala a pulsiunilor; 2. accentuat: neconcordanta dintre pulsiuni si controlul mental care determina cautarea refugiului in fantasme autoapreciative; control rigid al pulsiunilor, inacceptarea pulsiunilor sexuale si agresive.

GURA (vezi si Buze) 1. accentuate: - erotism oral; - dependenta; - imaturitate; 2. arcuite: - erotism adolescentin; nazuinta catre tinerete; - narcisism, adolescenta vanitoasa; 3. dinti care se vad: - agresivitate infantila; - ostilitate orala; 4. larga, cu colturile in sus: tendinta de fatada; 5. crestatura a gurii: ostilitate si furie, sadism verbal; 6. concava: - dependenta orala; - maturitate psihosexuala; - nevoie de aprobare; 7. inchisa rigid: - refuzul de autorelevare; - respingerea dependentei; - suprimare, ostilitate; - culpabilitate legata de sex oral; 8. batjocoritoare: dispret, agresiune, ostilitate; 9. accentuata: - alcoolici; - dificultati sexuale legate de contactele oral-genitale; - dependenta orala; - simptome gastrice; - agresivitate orala; 10. mica: negarea dependentei orale la compulsivi, la independenti, egoisti; 11. omisa: - respingerea nevoii de afectiune; - culpabilitate severa; - depresie; - astm.

HANDICAP FIZIC Se identifica prin indicatorii de conflict sau omisiuni pe zonele respective.

HASURARE Anxietate; in cazul hasurarii extreme - anxietate libera, incapacitate, critica si indoiala de sine.

HOMOSEXUALITATE Anxietate; in cazul hasurarii extreme - anxietate libera, incapacitate, critica si indoiala de sine.

INADECVARE 1. siluete foarte mici sau foarte mari, slabe, grandioase; 2. maini si brate slabe; 3. ochi orbi, fara expresie; 4. picioare in forma de bete; 5. degete in forma de petale; 6. picioare subtiri, slabe; 7. absenta picioarelor; 8. accentuarea liniei de mijloc, a nasturilor; 9. buzunare accentuate; 10. figura feminina dominanta, mare, desenata de barbat; 11. ochi care nu vad, lipsa urechilor, privire pierduta.

INCOPLETITUDINEA DESENULUI 1. depresie; 2. evaziune; 3. deficienta mentala; 4. nevroza.

ISTERIE, IMPULSIVITATE 1. apasare neregulata a liniilor, variabilitate; 2. lipsa de precizie; 3. linii zimtate; 4. tratarea neingrijita a parului; 5. trasaturi faciale infantile; 6. maini si brate slabe.

IMBRACAMINTE Arata compromisul intre modestie si etalarea corpului. Indica nivelurile de suprafata ale personalitatii: 1. prea imbracat: narcisism, seductie; 2. prea putin imbracat: absorbit de sine, introvert, preocupare excesiva pentru dezvoltarea corporala, preferinta pentru fantasma vs. realitate; 3. indecizie privind imbracarea: hipocondrie; 4. bijuterii, combinate cu cosmetica: la femei - psihopatie.

INABUSITE CONSTRANSE (siluete) 1. evaziune; 2. rigiditate; 3. psihopatie - relatii interpersonale dezgustatoare; 4. insecuritate: indoiala de sine.

INCADRAREA IN PAGINA 1. in partea de sus: se simte 'in aer', fara baza solida; 2. deasupra liniei mediane: - avansul spre un scop intangibil; - fantasmarea nevoii de putere; - distant si inaccesibil; - infumurare, considerarea celorlalti cu superioritate; - optimism in lupta pentru scop; 3. in centru: - insecuritate si rigiditate; - nevoia de control atent; - grad normal de control si rigiditate; 4. sub mijlocul paginii: - nesiguranta si inadecvare, depresie; - concreta; - atitudine defetista; - nevoia de fundament, control si echilibru solid; - subtilitate, calm, echilibru; 5. in partea stanga: - dominanta afectiva; - accent pe trecut; - impulsivitate; - orientare spre sine; 6. in partea dreapta: - control emotional; - efort pentru succes; - orientare spre mediu; 7. In coltul din stanga sus: anxietate, fuga de experiente noi, intoarcere spre trecut, spre satisfactii imaginare.

INTEBARI ADRESATE EXMINATORULUI Nesiguranta fata de asteptarile examinatorului, dorinta ca acesta sa structureze desenul. Evadare din situatie, curiozitate, anxietate, confuzie, grija. Raspunsurile nu trebuie sa structureze situatia - test. In finalul testarii se poate raspunde cu prudenta.

LABELE PICIORULUI (vezi si Picior) Asigura baza si sunt instrumentul de auto - locomotie. Simbol al autonomiei, simbolism falic, important in desenele adolescentilor si varstnicilor cu preocupari sexuale; prea traumatizante pentru a fi desenate de adolescente; pot fi controlate printr-o detaliere compulsiva. Asigura trairea motilitatii psihice si somatice: 1. omise: - constrangere, lipsa autonomiei si dependenta; - castrare; - acceptare sexuala dificila; - deprimare, descurajare; 2. lungi: lupta pentru autonomie; 3. foarte lungi: preocupare pentru sexualitatea masculina, nevoie de independenta; 4. mari (late): ambivalenta fata de lupta pentru autonomie; 5. foarte mari: nevoie excesiva de securitate, de suport solid; 6. atrofiate: slabiciune, inadecvare, pierderea puterii si autonomiei din cauze regresive; 7. scurte: imobilitate, lipsa autonomiei; 8. foarte mici: control rigid al sexualitatii, dependenta; 9. departate: - sfidarea autoritatii; - negarea insecuritatii. - consolidare la socuri externe; nevoie de stabilitate; 10. incrucisate sau strans lipite: - rigiditate; - respingerea sexualitatii; 11. mult hasurate: - panica homosexuala; - autodirectionare conflictuala; - la femeie - sexualitate reprimata; 12. desenate la inceput: descurajare, depresie; 13. foarte ascutite: combinate cu degete-gheare (sau alti indicatori de ostilitate) - inacceptarea agresivitatii; 14. silueta stand pe varful picioarelor - nevoia de a evada din mediul frustrant; ambitie neobisnuita; 15. detaliere excesiva: stare obsesiva; 16. tocuri inalte: homosexuali, femei cu aspiratii de stralucire; 17. in directii opuse: ambivalenta, in special fata de independenta; 18. in forma de bete: imaturitate, insecuritate.

LINIA DE MIJLOC 1. accentuata: - dependenta; - simptome somatice, conversia lor agresiva; - isterie; - inferioritate corporala; - imaturitate emotionala; 2. nasturi de-a lungul ei: dependenta materna, cautarea femeii pentru putere, negarea individualitatii pentru a se face placut femeii; 3. vaga: varstnici preocupati de declinul fizic.

LINIA TALIEI (vezi si Cordon) Taie originea impulsurilor fizice. La barbat - deasupra taliei sunt zonele fortei fizice iar sub ea se afla zonele sexuale. La femeie - deasupra sunt sanii cu fluidul lor vital iar dedesubt sunt zonele reproducerii si sexualitatii: 1. accentuata: control sexual; 2. mult hasurata sau taiata: hipercontrol al sexualitatii din cauza culpabilitatii si a sentimentului pierderii controlului; 3. refuzul de a desena mai jos de talie: sexualitate tulburata si blocata; 4. amanarea desenarii: blocaj in negocierea cu ariile sexualitatii; 5. foarte ingusta: control precar, raptusuri, narcisism, vanitate, egoism.

LINII VAGI , CONFUZE 1. regresie psihotica; 2. incertitudine, anxietate nevrotica; 3. depresie, hipobulie; 4. indiciu de slabiciune in zona respectiva; 5. lipsa spiritului revendicativ, timiditate.

MAINI (vezi si Degete) 1. mari: dorinta de forta, adaptare rafinata in relatie datorita inadecvarii si impulsivitatii; 2. omise: - inadecvare; - culpabilitate sexuala si agresiva; - castrare; 3. desenate in final: inabilitate de relatie prin inadecvare sau negarea dorintelor de putere; 4. in buzunare sau la spate: evaziune; psihopatie; 5. foarte hasurate: culpabilitate (fata de realitate sau fantasma - masturbatie, atac, furt); 6. langa organele genitale: - preocupari sexuale; - culpabilitate fata de masturbatie; - aparare la apropiere sexuala; 7. anomalii in tratarea maini: neincredere in realizari si contacte sociale.

MARGINEA SUPERIOARA A PAGINII Atinsa sau depasita indica supra-extinderea in relatie si viata fantasmatica bogata. Personalitate ciclotima.

MARIMEA DESENULUI Daca silueta care trimite la imaginea de sine este mica - inadecvare, inferioritate. Daca aceasta este mare - raspuns expansiv, agresiv la presiunile mediului. Orice extrema indica patologie. Media este in jurul a 17,5 cm: 1. raportul dintre marime si spatiu: ofera masura relatiilor dintre subiect si mediu (sau parinti); 2. raport figura / mediu diminuat sau foarte mic: - eu contractat, slab; - inadecvare, preocupari de adaptare; - schizofrenie; - depresie profunda; 3. raport figura / mediu marit sau foarte mare: - grandoare paranoica cu sentimente de inadecvare puternic reprimate; - estimare de sine fantezista; - manie; - psihopati explozivi; - deficienta mentala, organicitate; - in desenele copiilor; 4. depaseste pagina: lipsa planificarii, manie, hiper - activism.

MASCULIN SAU FEMININ Tratamentul diferentiat al sexelor indica ariile de conflict al rolurilor sexuale si ale agresivitatii: 1. barbatii infantili, imaturi sexual: - figuri bine modelate, detaliate, simpatice ca idealuri ale eului; - figuri materne puternice; 2. homosexualii: figuri barbatesti efeminate si femei masculinizate; figuri impodobite; 3. barbatii grandiosi, exhibitionisti, egoisti: figuri feminine slabe; 4. femei cu protest viril: figuri barbatesti slabe, inadecvate; 5. desenarea sexului opus ca prim desen: - identificare sexuala confuza; - dependenta fata de parintele de sex opus; - imaturitate psihosexuala.

MISCARE 1. activitate - activism in rezolvarea problemelor; 2. hiperactivitate: compensare pentru controlul lumii; 3. pasivitate: patologie, slabiciune, inadecvare.

MISCAREA CREIONULUI 1. lunga: control; 2. scurta: impulsivitate; 3. zimtata: ostilitate, impulsivitate; 4. schitata: insecuritate si anxietate, inadecvare daca presiunea este mica; 5. inspre corp - centripet: introversie; 6. dinspre corp - centrifug: extraversie; 7. presiunea (apasarea) indica nivelul energetic; 8. apasare puternica: anxietate si tensiune; 9. presiune verticala: determinare, afirmare, masculinitate.

MUSCHI Accentuati: - homosexuali; - egocentrici, narcisici; - distroficii muscular.

MUSTATA 1. mult hasurata: - straduinta pentru sexualitate masculina matura; - desenata de femeie - semn al ostilitatii fata de barbati; 2. mica, curata, ingrijita: - sexualitate controlata, preocupare pentru sine, egoism; - homosexuali inteligenta, controlati.

NARI Agresivitate primitiva - 'a fremata de furie'.

NAS Legat de sexualitate si agresivitate. Accentuarea nasului ca simbol al puterii mai mult decat al sexualitatii: 1. lung: agresivitate, ascendenta, activitate si intreprindere sociala; 2. hasurat: castrare; 3. accentuat: - preocupare falica; - adolescenti sau subiecti cu angoasa de castrare; 4. ascutit: tendinte de dominare si agresiune; 5. coroiat: afectarea sexualitatii de catre varsta, rautate si avaritie.

NASTURI Negociaza problematica independentei (la fel cu cea sfincteriana) datorita dificultatii de a-i manipula, obtinuta odata cu dobandirea motricitatii fine si deci a dependentei materne: 1. sub linia mediana: dependenta materna sau regresie orala; - preocupari egocentrice, somatice; - preocupari legate de dependenta de autoritate; 2. accentuare: dependenta, imaturitate, inadecvare; 3. la mansete: control compulsiv, stereotip.

NEIMPLICAREA IN SARCINA -TEST Timiditate, anxietate, evaziune - teama de auto-revelare, depresie, incapatanare.

NORMALITATE Toti subiectii 'normali' au zone patologice. Normalitatea trebuie observata in aceeasi masura cu patologia: 1. marimea: figuri de 15-18 cm inaltime; silueta feminina este putin mai mica sau egala cu cea masculina (nu mai mare); 2. asezarea in pagina: in mijloc, spre partea de sus; 3. punctul de plecare: cap si trasaturile fetei; 4. timpul: 10-12 minute sau mai putin pentru intreg testul; 5. spontaneitate: silueta arata o anumita animatie, miscare, flexibilitate; 6. proportie: realista fara distorsiuni majore; 7. prezentare estetica: siluete simetrice si placute la privit; 8. stersaturi: minime, pentru a imbunatati; 9. calitatea liniei: linii consistente, presiune constanta, sigura; 10. sex: sexul propriu desenat initial, mai mult timp alocat detalierii acestuia. 11. caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sani, par mai lung, solduri rotunde. Barbatul ca avea pieptul si umerii mai largi, par mai scurt solduri plate, parul mai hasurat decat al femeii; 12. varsta siluetelor: aproximativ cu cea a subiectului; 13. curea la barbati: indicele controlului conventional; 14. imbracaminte formala: control formal si tendinte conservatoare; 15. ochii: cu pupile dar nu intunecate; 16. atitudinea in sarcina: accepta modul in care a desenat fara autocritica nemeritata, nu cere asigurari sau indrumari de la examinator; 17. umor: acceptarea cu umor a deficientelor desenului; 18. picioarele (labele) neaccentuate; 19. urechile neaccentuate; 20. desenarea intregii siluete, omiterea unor arii minore.

NUDURI Desenate de: 1. studenti la arte; 2. subiecti in cura analitica; 3. subiecti voieristi, cu preocupari sexuale; 4. schizofreni.

OBSESIV- COMPULSIV 1. detaliere excesiva: buzunare, nasturi, sireturi de pantofi, cusaturi; 2. accentuarea simetriei, precizie, echilibru; 3. multe stersaturi; 4. mult timp pentru a termina; 5. siluete virile cu brate lungi, puternice si capete mici: ignorarea controlului mental rigid si supunerea la instinct; 6. intreaba pentru a forta examinatorul sa-i structureze desenul.

OCHII Sunt 'ferestrele sufletului' care asigura informatii necesare adaptarii: 1. disproportionat de mici: inchidere in fata lumii; 2. care nu vad: - imaturitate afectiva, egocentrism; - adulti regresati; - deficienti mental; - copii mici; - dependenta, afectivitate superficiala, lipsa discriminarii; 3. orbi, inchisi, ascunsi, cu cearcane accentuate: - retinere in a privi lumea; - ostilitate fata de ceilalti; - evitarea situatiilor neplacute; - tendinta de a exclude neplacerea; 4. mari, accentuati (chiar ostili): - tendinte exhibitioniste (in special la fete); - barbati homosexuali; - isteric egocentric; 5. strapungatori: stare exagerata, paranoida, de alerta, suspiciozitate; 6. bulbucati: excitatie sexuala; 7. crucisi: gandire confuza; 8. orbite mari cu ochi mici: voierism trait culpabil.

OMISIUNI Zona omisa indica conflict sau preocupare pentru ea. Inainte de a dezvolta o ipoteza interpretativa trebuie considerate situatia imediata, istoria sociala, statutul conflictual al zonei omise si simbolismul ei.

ORGANICITATE 1. capul disproportionat, prea mare; 2. proportii slabe; 3. creionare greoaie a capului; 4. linii groase si simple; 5. apasare neobisnuita; 6. stersaturi rare; 7. sinteza slaba; 8. fara detalii, multe omisiuni; 9. siluete prea mari; 10. exprimarea de catre subiect a sentimentului importantei; 11. rigiditatea abordarii, stereotipii; 12. 'Inramarea' siluetei cu linii suplimentare.

PALARIE (vezi si Sapca) 1. palarie: - ascunderea sexualitatii masculine; - trairi de impotenta; - la femeie - ascunderea impulsivitatii sexuale; - pe capul unui nud: regresie, schizofrenie, sexualitate infantila, fantasme de virilitate compensatorii.

PANTOFI 1. detaliere: la tinere pubere indice al preocuparii obsesive pentru obiecte sexuale, curiozitate si preocupare anormala pentru sexualitatea masculina; 2. ascutiti: agresiune; 3. mult hasurati: preocupare si dorinta sexuala; 4. lipsa pantofilor: pulsiuni sexuale si agresive primitive; 5. cu catarame (decorati): femei exhibitioniste, narcisice.

PAR (vezi si Barba) 1. foarte hasurat: - sexualitate excesiva; - anxietate severa relativa la controlul mental al sexualitatii; - anxietate relativa la imaginatie; - virilitate cu posibila evolutie spre sexualitate delincventa; 2. lung si nehasurat: ambivalenta / ostilitate relativa la sexualitate; 3. ciufulit de femeie: - la adolescenti - impulsivitate sexuala; - la barbati - neincredere in femei (la alcoolici si paranoici); 4. par feminin neingrijit si coafura masculina foarte aranjata: - la barbati - infantilitate psihosexuala, control; - la femei - dezordine sexuala; 5. coafura elaborata: - individ sociopat, demonstrativ; - vanitate; - adolescente cu dorinte de stralucire; 6. tepos, ordonat: la siluete feminine indica control sexual, posibila sterilitate; 7. zona acoperita cu par cu un grad de umbrire: masura si adecvarea virilitatii; 8. ca spuma: imoralitate sexuala, lipsa controlului; 9. abundent, in aranjament liber: femei active, atractive sexual. 10. excitat: nevoi sexuale infantile; 11. multa atentie acordata parului: narcisism, vanitate, egocentrism; 12. nehasurat: depresie, libido scazut.

PARANOIA 1. accentuarea capului: compensare emfatica pentru inadecvare; 2. accentuarea ochilor si urechilor: preocupare excesiva fata de lume - lumea ostila si amenintatoare; 3. profil: evaziune si suspiciune in testare; 4. ochi sfredelitori: prudenta si atentie la pericole; 5. degete-gheare: ostilitate, agresivitate spre mediu; 6. detaliere excesiva a parului: preocupare deosebita fata de controlul sexual; 7. posibila existenta a indicilor homosexualitatii; 8. refuzul de a desena.

PATAT, MANJIT (desen) La adulti indica agresivitate si anxietate severa. La copii nu este frecventa.

PELVIS Sediul sexualitatii feminine, pentru barbat este mediul cel mai gratificant: 1. inchidere pelviana incompleta: - conflict sexual; - culpabilitate in fata tendintelor homosexuale; 2. mare: - fecunditate; - superioritatea femeii fata de barbat; - preocupare pentru graviditate; - dependenta barbatului de mama sau de imaginea ei.

PERSEVERARE In cazul subiectilor limitati sau deteriorati mental, la nevrotici prin nevoia de raspunsuri sigure si la simulanti.

PERSONAJUL DESENAT Trebuie aflate informatii privind siluetele desenate: daca se leaga de conceptia de sine sau despre ceilalti, daca sunt reale sau dezirabile: 1. ideal sau fatada: idealul de sine al subiectului sau masca sa; 2. imaginea de sine: auto - perceptia subiectului; 3. imaginea autoritatii: persoana cu care subiectul trebuie sa negocieze; 4. persoana semnificativa: parinti, frati, rude etc.; 5. persoana controversata: persoana fata de care exista ambivalenta; 6. persoana puternica sau slaba: - confesiunea slabiciunilor; - efort de compensare sau schimbare; 7. persoana mutilata: respingerea problematicii indicata de zona respectiva, tulburare mentala severa.

PERSPECTIVA DESENULUI 1. profil: mai matura si sofisticata decat vederea din fata care este mai naiva; 2. disproportia profilului: judecata slaba; 3. vedere intreaga: tendinta de exhibitionism si demonstrativitate (femei vanitoase, adolescente, barbati activi social); 4. silueta intreaga a femeii, profil masculin: desenate de barbat - indice al de auto - protectiei si usurinta de a expune femeia; 5. confuzia intre vederea din fata si profilul faciesului: deficienta mentala grava, schizofrenie; 6. profilul fetei cu vederea intreaga a corpului: - postura incordata, jena sociala, culpabilitate sociala; - impulsul spre demonstrativitate; 7. intreaga silueta din profil: - ezitarea de a afronta lumea; - tendinta de a se ascunde si de retragere din lume; 8. silueta din fata: hotararea de a face fata vietii, rigiditate.

POZITIA , ATITUDINEA (siluetei) 1. picioare larg departate: compensarea nesigurantei; 2. stransa: rigiditate, restrictie; 3. cu spatele la privitor: retragere, teama; 4. clatinandu-se: echilibru mental precar; 5. picioarele strans apropiate: incordare, stangacie, rezistenta la avansurile sexuale.

PROFIL Evadare controlata sau rezistenta la revelarea de sine. Control matur al sentimentelor cu refuzul exhibarii: 1. figura intreaga: - tendinte de retragere si opozitie; - tendinte de retragere nepatologice (in absenta altor indici); 2. profil ambivalent - o parte a corpului intoarsa in alta directie: - frustrare puternica si dorinta de abandonare a situatiei traumatice; - ambivalena introversie - extraversie.

PUTERE FIZICA Este accentuata compensator de cei care se simt inadecvati fizic.

RECT Accentuare: semn rar de tendinte paranoide sau homosexuale.

REGRESIE 1. ochi orbi; 2. gura concava, receptiva; 3. miscare inghetata - silueta contemplativa; 4. profil care priveste spre stanga; 5. profil rigid; 6. refuzul de a desena; 7. slabiciune: picioarele (labele) in forma de bete, brate slabe, degete ca petale de flori, silueta foarte mica.

SANI Ca simbol al maternitatii se asociaza cu dependenta, cu a poseda: 1. hasurare intensa sau marime disproportionala: dependenta, imaturitate, cautare de sine; 2. femeie materna, cu bust mare: barbati imaturi psihic si femei dominate sau hiperprotejate de figura materna; 3. mici: avaritie in oferta de afectiune si aprobare a copiilor; - desenati de femeie - respingerea sexualitatii feminine; - respingerea materna; - teama de sexualitatea feminina matura; 4. cazuti: dependenta materna a barbatilor; 5. accentuarea sanilor si pelvisului: desenate de femei - identificare cu imaginea materna productiva, dominanta; desenate de barbati - dependenta materna, cautare a dragostei si aprobarii; 6. inalti si fermi - silueta de tanara cu dorinte sexuale ferme: respingerea sexualitatii feminine mature pentru o iubire virila, masculina.

SAPCA Imaturitate, mascare a sexualitatii.

SCHIZOFRENIE 1. miscare blocata: trasaturi statice, autiste, introverte, fantasmare. 2. desen in partea stanga a paginii; 3. cap marit - imagerie bogata; 4. detalierea urechii si ochiului - in schizo-paranoida - preocupare pentru halucinatii si suspiciune; 5. corp rigid: constrictie; 6. desen bizar: lipsa contactului cu realitatea; 7. refuzul de a desena: evaziune, negativism, depresie; 8. transparenta - organe interne - anxietate convertita hipocondric; 9. succesiune confuza: ordinea normala este de la cap la picioare; 10. profil confuz; 11. disproportie grosiera; 12. figura diagramatica; 13. silueta formalizata - lupta compulsiva pentru control; 14. dezumanizare - caracteristici animale in desen.

SILUETA FEMININA1. mare, masculinizata: protest viril, invidie de penis; femei cu contacte heterosexuale limitate; 2. mica, slaba: grandoare la barbati; slabiciune, sensibilitate, delicatete la femei.

SIMBOLURI SEXUALE Palaria, pantofii, nasul, pipa, pusca, bastonul, trabucul, parul.

SIMETRIE 1. bilaterala: rigiditate, regresie, schizofrenie paranoida; 2. extrema: compulsie, distanta, hipotimie; 3. defectuoasa: - nevroza, anxietate; - hipomanie sau isterie compulsiva.

SOLUL LINIA Nesiguranta sau nevoia unui punct de referinta.

SPRANCENE Ca si parul, au conotatii sexuale: 1. ingrijite: stereotip social de rafinament si ingrijire; femei narcisice cu aspiratii de stralucire, inhibate; 2. ridicate: atitudine dispretuitoare, superioritate, interogatie; 3. stufoase: primitiv, aspru (grosolan), neinhibat.

STANGA DESENULUI Este partea sinelui, in timp ce partea dreapta este cea a mediului. Privire spre stanga: introspectie, preocupare pentru sine.

STERSATURI Anxietate si insatisfactie deschisa in raport cu zona desenata: 1. nevrotici (mai dese): - obsesiv-compulsivi; - psihopati cu aparente nevrotice; 2. la copii (mai rare): - deficienti mental; - schizofreni regresati; - organici; - senili; - maniacali; - depresivi.

STOMAC Cel mai expus conversiei psihogene. Stomacul plin este asociat bunastarii, iar gol singuratatii

SUCCESIUNEA SEXELOR Levy arata ca 87% din 5000 de subiecti au desenat initial siluete de acelasi sex. Din 16 homosexuali, 13 au desenat initial sexul opus: 1. inversiune sexuala; 2. identificare sexuala confuza; 3. dependenta de o persoana de sex opus

SUCCESIUNEA ZONELOR DESENATE Frecvent se incepe cu capul si continua cu picioarele. 1. ezitare in a merge mai jos de cap sau talie: evitarea conflictului conex acelor zone; 2. confuza: impulsiv, maniac sau hiper-activ, schizofrenie; 3. dezvoltare bilaterala a detaliilor: rigiditate, compulsie; 4. trasaturi faciale desenate in final: inadaptare, incapacitate afectiva, schizoidie.

TEMA SILUETEI 1. cowboy: agresiune fantasmata, exprimata in limbaj corporal, la adolescentii delincventi; 2. om de zapada: evaziune din problematica corporala; 3. clovn, desene animate, figuri caraghioase: - dispret, ostilitate fata de sine; - reducerea la absurd a situatiei - test; 4. persoane varstnice: eforturi spre maturizare si control; 5. persoana mai tanara: - aparare infantila; - nostalgia libertatii si lipsei de responsabilitate din copilarie; - imaturitate emotionala.

TRANSPARENTA SILUETEI Tendinte voieriste. Judecata inconsecventa.

TRASATURA SI CALITATILE EI 1. consecventa: adaptare stabila; 2. linii slabe: - lipsa revendicarii, timiditate; - anxietate, nesiguranta; - control rigid al pulsiunilor; - depresie, lipsa vitalitatii; - linie fantomatica - regresie, retragere, tipica la schizofreni; - introversie; 3. linii incarcate: - revendicare, dominanta, lupta pentru putere si control; - ostilitate manifesta si tensiune; - auto-asigurare; - anxietate, combinata cu umbrire si apasare puternica; - alcoolic cronic, schizoid, teama de depersonalizare; - agresiune motorie in schizofrenie si manie; - sindrom organic cerebral; 4. linii groase: bariere fizice in mediu, schizoidie; 5. apasare variabila: isterie, ciclotimie, instabilitate; 6. linii zimtate: - anxietate; - control mental sarac; 7. linii neregulate, tremurate, discontinue, cu apasare usoara: alcoolici schizoizi; 8. umbrire puternica: copii, nevrotici anxiosi, psihotici; 9. linii continue: determinare, leziune centrala. 10. linii usoare, intrerupte, inegale: teama, nesiguranta, inadecvare; 11. coordonare slaba: tensiune, anxietate, leziune centrala; 12. schitare: anxietate, nesiguranta.

TRUNCHI Este originea impulsurilor fizice: 1. omis: respingerea impulsurilor fizice; barbati in involutie; copii; pierderea imaginii corporale; 2. lung si ingust: caracteristica schizoida; 3. esec de inchidere a figurii: preocupare sexuala; 4. foarte mic: negarea impulsurilor sexuale, inferioritate si slabiciune fizica; 5. foarte mare: instincte nesatisfacute; 6. trunchiul sexului opus mult hasurat: ostilitate fata de sexul opus.

TULBURARE MENTALA SEVERA (vezi si Schizofrenie) 1. ochi care nu vad; 2. indicatori anatomici; 3. guri deschise, guri care ranjesc, guri crestate; 4. pumni stransi; 5. caracteristici animale; 6. hasurare extrema, patare; 7. degete cu gheare; 8. parti importante (brate, maini, picioare) omise; 9. siluete rigide, diagramatice; 10.lipsa echilibrului, clatinare; 11. nuduri cu organe genitale accentuate; 12. mazgaleala; 13. confuzia profil / fata; 14. desene mici, goale sau mari, grandioase care depasesc pagina; 15. privire crucisa.

UMERII Asigura forta si putere (impreuna cu mainile, bratele, picioarele). Umarul stang are implicatii feminine, iar cel drept masculine (Jolles): 1. mari: - sentimentul puterii, preocupare pentru putere - la adolescenti; - la femei - protest viril; 2. mici: inferioritate; 3. patrati: atitudine defensiva si ostila (cuplati cu alti indici); 4. bine proportionati, rotunjiti: expresie a puterii flexibila, echilibrata; 5. atarnand: dezechilibru emotional, rol sexual conflictual; 6. stersaturi si intariri: preocupare pentru dezvoltarea fizica drept expresie a puterii.

URECHI Culeg informatii si asigura retroaferentatia in relatie, semnaleaza pericole: 1. accentuare: - senzitivitate fata de lumea exterioara; - paranoizi; - persoane surde; - inabilitate auditiva; - homosexuali care se simt persecutati pentru sexualitatea lor devianta; - nevrotici hipersensibili la critica; - halucinatii auditive (accentuare extrema); 2. lipsa accentuarii: - refuzul criticilor; - negarea preocuparilor pentru opiniile celorlalti; - negarea halucinatiilor auditive.

VEDERE DIN PROFIL Exhibitionism, naivitate, dependenta sociala.



  • BIBLIOGRAFIE
  • ANZIEU D. (1974) : Psyhanalyse du génie créateur, Ed. Dunod
  • AUBIN H. (1970): Le dessin de l'enfant inadapté, Ed. Privat
  • BOUTONIER J. (1953): Les dessins des enfants, Editions du Scarabée
  • BOUVET A. (1956) : Le langage de la couleur, Cahiers de l'enfance inadaptée
  • Dr. Cilibiu Elena Silvia, Dr. Trifu Simona Conf. Dr. Dobrescu Iuliana - Desenul la copii diagnostic si tratament
  • Colectia personala de desene a d-nei Conf. Dr. Iuliana Dobrescu
  • CORMAN L. (. 1970) : Le test du dessin de famille, P.U.F
  • CORNUTIU G. (1995) : Bazele psihologice ale practicii medicale
  • DAVIDO R. (1971) : La decouverte de votre enfant par le dessin, NOE
  • Dictionar de psihanaliza (1997)- Editura Univers Enciclopedic
  • Goodenough,F.1926. A new approach to the measurement of intelligence of young children.Journal of Genetic Psychology , 33, 185-211.
  • HAMMER F. E. (1970) : The clinical application of projective drawings C.C.THOMAS Publisher
  • LANGEVINET V. (1950) : Peintures et dessins collectives d'enfants, Edition du Scarabée
  • LUQUET G. (1927): Le dessin enfantin, Alcan
  • MALRIEU P. (1956): La vie affective de l'enfant, Editions de Scarabée
  • MINKOWSKA F. (1949) : De Van Gogh et Seurat au dessins d'enfants, Paris
  • MINULESCU M. (2001): Tehnici proiective, Bucuresti
  • OLARU AL. (1998) : Introducere in psihiatria practica
  • Stevens, G. And Gardner, S. 1982. Florence Laura Goodenough. In G. Stevens and S. Gardner (Eds.), The women of psychology, Volume 1: Pioneers and innovators (pp 193-197), Cambridge, M.A.: Schenkman Publishing.
  • STORA R (1964): La personnalité a travers le test de l'arbre, Bulletin de psychologie
  • THOMAZZI J. ( 1986) : Le bonhomme et l'enfant
  • WIDLOCHER D. (1965) : L'Interpretation des dessins d'enfant, Dessart
  • ZAZZO R. (1991) : Les dessins de l'enfant, Paris
  • William H. Urban -The "Draw a person" catalogue for interpretative analyses, second edition Western Psychological Services Beverly Hills - California



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }