Tulburari
somatoforme si normativitate
Chiar daca s-au facut eforturi de
definire nenormativa a tulburarilor somatoforme, conceptele
somatizarii raman sub semnul normativitatii, astfel
hipocondria va fi teama disproportionata de boala, dar aceasta
dupa standardele sociale ale unui loc sau altuia. Valori ca stoicismul,
autocontrolul, ingenuitatea, negarea, joaca un rol evident. Acelasi
lucru este valabil si in ceea ce priveste dismorfofobia. Un
luptator sumo este cu totul altceva, ca termen de referinta
socio-culturala, decat top modelele societatii occidentale.
Judecarea clinica a faptului ca un
pacient somatizeaza sau nu, este de asemenea deschisa unei largi
categorii de factori sociali fara nici o legatura
evidenta cu boala, intre care se inscriu interferentele legate de atitudinea
si conceptia medicala si a institutiilor de
asistenta. In sfarsit, numeroase studii se refera la
conceperea somatizarii ca un comportament fata de boala
directionat spre exterior, catre procese interpersonale si
factori structurali sociali. O serie de cercetatori in domeniul
antropologiei medicale au evidentiat intr-o maniera clara
modurile in care limbajul (idiomul) corporal de suferinta
serveste drept mijloc simbolic atat in reglarea unor situatii sociale
cat si ca protest sau contestatie (Scherper-Huyges si
Lock, 1987).
