Pensiunea DOINA - proiect turism

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Pensiunea DOINA

1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L.

Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L

Pensiune turistica

Demipensiune

Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu

Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 7 camere, gradul de confort fiind de 4 margarete.

Suprafata camerelor, amenajarea, dotarile si serviciile oferite turistilor vor fi in conformitate cu standardele acestei incadrari si a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si desfasurarea activitatilor de turism in Romania.

Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de seminarii.

Spatii de cazare:

Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri

Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 14 locuri.

Spatiile pentru cazare se vor afla la etajul pensiunii si vor consta in:

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:

ü Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)

ü Cazare + demipensiune;

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent. Incalzire

centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea "Doina", etc.

Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA

Misiunea firmei

Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea servirii vor face diferenta.

Pensiunea DOINA se axeaza in special pe segmental de consumatori " NON-CORPORATE".

Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL:

Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii pe intreg parcursul anului 2008;

Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale.

2. Auditul de marketing

2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul economic

Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de ani.
Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii.

Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide scoala de meserii.

In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu.
Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate breslele care in noile conditii capitaliste actionau ca o frana a dezvoltarii economice, in locul lor intemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi.

În 1878 existau 35 de asemenea cooperative in Sibiu, unele din ele organizand si expozitii de produse.

Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice.

Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus in oras in anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric dupa Viena.

La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.

Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si 1918, in Sibiu au functionat 33 de intreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei.

Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cantare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu'
In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc.

Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de numarul tot mai mare d intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de investitii.

Sibiul a revenit in 2003 - 2004 in competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme interesate in a
cumpara terenuri in scopul construirii unor unitati de productie, gazduind in aprilie 2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale industriei europene.

Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le va aduce Sibiului in urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.

Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru o investitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare investitor din Romania.

În paralel au fost atrase in Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de sisteme de invelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioane euro, apoi Gühring OHG, numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o investitie planificata de 5 milioane euro.

Intrucat terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are in vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale.

Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse, Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare frumusetile orasului si pentru a crea circuite atractive pentru turisti.

Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important.

În perioada 1988-2004 sosirile de turisti la frontiera au oscilat de la 5,5 milioane in 1988, 6,5 milioane in 1990 si 6,6 milioane in 2004 la 4,9 milioane in 1989 si 4,8 milioane in 1998 si 2002. Aceste oscilatii nu trebuie vazute ca avand legatura directa cu turismul ci sunt datorate mai degraba influentei unor factori de natura politica (un numar mic de turisti straini in anul 1989 corespunzator relativei izolari a Romanei pe scena internationala in perioada comunista, iar in primul an dupa revolutie  s-a manifestat un interes deosebit pentru Romania care scade treptat in perioada urmatoare, interes reflectat in numarul de sosiri de turisti straini la frontiera).

Ramane de remarcat punctul culminant in numarul de turisti straini reprezentat de anul 2004 atunci cand s-a inregistrat o crestere cu mai mult de 1 milion a turistilor straini in Romania, care in structura s-a datorat aproape exclusiv cresterii similare a sosirilor de turisti din Ungaria.

Analizand tarile de provenienta ale  turistilor straini sositi la frontiera remarcam faptul ca tarile vecine detin o pondere importanta (71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai importanta tara emitatoare de turisti pentru Romania (39,4%). O pondere relativ importanta este detinuta si de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) si Serbia si Muntenegru (3,3%).

2.1.2 Principalii clienti :

Principalii clienti ai pensiunii vor fi turistii romani sau straini aflati in tranzit, in interes de serviciu sau in excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel, posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cu traditiile si modul de viata al localnicilor, avand totodata confortul la standardele unui turism de calitate.

Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat si straini; in categoria celor straini o pondere importanta se considera a fi piata Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern si international.

Oferta se adreseaza in principal persoanelor de varsta medie sau peste medie, cu familie, cu venituri medii sau mari.

2.1.3 Concurenta

Concurenta directa

Principalii concurenti de pe piata interna sunt :

Pensiunea Salisteanca

Pensiunea Fulea

Pensiunea Miorita

Concurenta indirecta

In ceea ce priveste cazarea hoteliera :

S.C Continental SA Sibiu

S.C. Imparatul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:

Restaurant Hotel Continental

Restaurant Hotel Imparatul Romanilor

Restaurant Casa Ioana

Principalii parteneri

Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de clienti:

ü Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare si din Budapesta)

ü 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cu auto propriu sau cu avionul)

ü Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale - last minute)

ü Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie, cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern

2.2.1 Resurse si activitati

Organizare vacante

Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern romanesc ofera vacante de neuitat la preturi competitive.

Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari on line vacante in Romania, sistem la care sunt conectate in prezent peste 200 agentii de turism din Romania care vand produsele acestora.

Organizarea de programe turistice in Romania pentru turisti straini :

Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cu organizarea de programe turistice pentru turistii romani si straini. Se pot vizia:

ü Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre primele din Europa (1817) ;

ü Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica Evanghelica.

ü Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poate face o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).

ü Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana din Romania (1442 m). Aici iarna se practica schiul.

ü Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

3. Turismul in Sibiu

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

Date generale

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Populatia orasului este de 170000 locuitori.

Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2% Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitati

Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4% din populatie.

25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate.

Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei, Sibiul este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta crestere economica din intrega regiune.

Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul.

Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere.

Cultura in SIBIU

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.

Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.

Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.

Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.

Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.

Atractii

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata si renumita pentru numeroasele " salase oieresti" de unde practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si binecunoscuta "Tabara de pictura pe sticla".

Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din tara (1450 m), este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri de schi, alaturi de care "Serbarile Zapezii" constituie in fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna.

Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m , pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.

Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice.

Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile, palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania. Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa.

In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc.

SIBIU - capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. Votul Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007.

Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui program compus din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

Calitate artistica deosebita

Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste

Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori ai actului cultural)

Impact la nivel European

In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie:

• serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii populatiilor, culturilor si limbilor
• Experiente unice
• calduroasa primire turistica
• Sarmul unui peisaj unic
• Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film, arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie
• Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul pluricultural al orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii - un oras al culturilor.

Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:

Un oras al culturii - un oras al culturilor

Cetatea in sarbatoare

Vocile Sibiului

EuROpa

Oras istoric - oras al artelor

Provocari pentru ochi si minte

Dincolo de frontiere

Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe termen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu 2007:

1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului

2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului

3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international

4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere

5. Cresterea audientei pentru actul cultural

6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare

7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale

8. Promovarea cooperarii la nivel European

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop, room - service, spalatorie, Internet, fax, ghid.

Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete, prin urmare suprafata camerelor, amenajarea, dotarile si serviciile oferite turistilor vor fi in conformitate cu standardele acestei incadrari si a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si desfasurarea activitatilor de turism in Romania.

Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi.,dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece).

Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri.

Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de pregatire, intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit.

Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie - calcatorie, Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu.

Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate, responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:

ü pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro;

ü prin intermediul agentiilor partenere;

ü pliante de informare;

ü un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;

ü participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.

In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, oferta de servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari on line, sunt considerate ca fiind principalele mijloace de promovare imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va fi transmisa si site-urilor care promoveaza acest tip de activitati.

Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea de contracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de promovare clasic in domeniul turismului si anume inscrierea in cataloage si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de prezentare, participari la targuri nationale si internationale de turism, articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.

Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt:

Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA

Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului,  spatiul va fi amenajat special.

Ø In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite spre cumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante in zona.

Ø masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere se pot pregati si produse "speciale". Toate legumele vor fi din productia proprie a pensiunii tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic.

Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi nu presupune o activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitate managerul Doina a conturat un pachet de servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de varsta a III a, la de un nivel de tarif mai scazut si accesibil acestui segment de consumatori.

Tarife si pachete oferite.

Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prin intermediul Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta de asemnea si solicitarile directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele de specialitate va facilita promovarea acestui tip de pachet

La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective cadrul natural al zonei si observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid.

Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in special clientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este de asteptat ca la aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali.

Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe de training pentru angajati. Astfel, se vor crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide de vanatoare in special pentru grupurile organizate de turisti straini, focuri de tabara, gratare in aer liber,etc..

Ø Camera dubla: 160 Ron/Zi

Ø Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana

-pranz 45 Ron/persoana

-cina 35 Ron/persoana

Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervari pentru perioadele din cursul saptamanii. De asemenea, contractele incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul respectiv, acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de zile de ocupare.

Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat, seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona, organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care le implica acestea.

Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si www.ministerulturismului.ro).

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate

Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii mesei (7 camere)

Investitii - amenajari, dotari

Investitie pe camera:

4****: 30.000 Ron x 7 camere

Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron

35% din valoarea totala a investitiei  reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x

210.000=73.500 Ron a costat constructia

Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron

Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron

Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron

Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron

Amortismente:

Constructii -73.500/20=3675 Mobilier - 35.000/10=3500

Amenajari - 42.000/10=4200 Echipament - 38.500/5= 7700

Finisari - 21.000/5=4200

Finantari

Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000

Rambursari anuale

Perioada de rambursare: 5 ani

100.000/5=20.000/an

20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata.

Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,32

1666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna

2000 x 12=24.000 Ron/an

Venituri

Inchiriere camere

Camera dubla: 160 Ron/zi

7 camere duble => 14 persoane/zi

Inchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile) => 93 zile/an

93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an

Servirea mesei

Fiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca jumatate din oaspeti doresc sa serveasca pranzul si cealalta jumatate cina.

Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pret

Pranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295

Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785

Total: 45.080

La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la magazin: 4000/an

TOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE

CHELTUIELI DE FUNCTIONARE

TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 Ron

Cheltuieli variabile

Alimentatie

Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 Ron

Pranz: 20 Ron x 93 zile=1860 Ron

Cina: 10 Ron x 93 zile=930Ron

Costuri cu personalul

Personal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil (1000 Ron), 1 ghid turistic (1000 Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri (700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste (600 Ron x 2=1200Ron),1 spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600 Ron)

Total anual: 3luni x (2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100 Ron

REZULTATE

Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045

Venit net disponibil=Profit net-(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045-(24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735

INDICATORI DE EFICIENTA

Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabile

Pret variabil=93 x 160=14.880

Chelt. variabile=33.820/93=363,65

Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413%

Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit net=9.004.500/61.735=145,85%

Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85 aprox 2 ani

6. Concluzii

Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata "Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007", acest fapt presupune o atentie deosebita  asupra viitorului cultural, economic, tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a regiunilor sale.

Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va creste semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesul turistilor internationali fata de aceasta minunata destinatie turistica. Programul este gandit astfel incat sa promoveze cooperarea culturala al orasului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni si semnificatie europeana si sa ofere oportunitati pentru probleme de incluziune si coeziune sociala, educatie, turism patrimoniu si regenerare urbana la toate nivelurile. Programul pune cultura in centrul vietii orasului si cauta in ea inspiratie pentru a conduce comunitatea spre viitor.

Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat mai sus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale.

Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prin implementarea programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentru aceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si evaluare a programului, si anume echipa manageriala a pensiunii.

"Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa se imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am contribuit si noi la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern." Echipa manageriala, Pensiunea DOINA.

Reclama

Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati bateriile va asteptam cu drag la Pensiunea Doina ****din zona Sibiu unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea dispune de camere duble dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret 160 Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet www.pensiuneadoina.ro sau persoana de contact manager Ion Popescu - 0727360363. Va dorim un sejur placut!