QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Caiet de practica - management turistic si comercial








UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR CONSTANTA
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL CONSTANTA



CAIET DE PRACTICA


SPECIALIZAREA : MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL








PORTUL CONSTANTA


Portul Constanta este situat pe coasta de vest a Marii Negre la 179 Mm de stramtoarea Bosfor si la 85 Mm de bratul navigabil Sulina prin care Dunarea se varsa in mare.

In constructia sa se pot identifica mai multe etape:

Prima etapa a inceput in anul 1888 dupa un plan unitar, pe amplasamentul vechiului port Tomis realizandu-se diguri de protectie pentru o incinta de 199 ha si cheiuri verticale cu adancimea de acostare de 8,25 m.Proiectul a fost incredintat initial unor companii straine dar definitivarea lui se datoreaza inginerului Anghel Saligny.Intre anii 1937-1943 s-a trecut la constructia santierului naval de reparatie, a bazinului pentru docul plutitor, iar in 1939 s-a adus docul plutitor „Constanta” de 8.000 t. capacitate construit la Lubeck, in Germania

A doua etapa cuprinde perioada 1958-1965 in care s-au construit noi cheiuri, magazii, platforme de depozitare, ateliere, cai ferate, s-au achizitionat utilaje portuare, s-a modernizat santierul naval, finalizandu-se ceea noi numim azi „portul vechi”.

A treia etapa se intinde pe perioada 1962-1980 si se caracterizeaza prin extinderea portului, realizandu-se spre Sud o noua incinta de cca. 523 ha, modern utilata, numita portul „Constanta Nord” cuprinzand sectoare specializate pentru produsele petroliere, minereuri, cereale, containere, laminate, marfuri generale.

A patra etapa de constructie a inceput in anul 1976, din necesitatea de a asigura noi capacitati portuare pentru preluarea traficului de marfuri in continua crestere, in special pentru primirea navelor de mare tonaj, care nu aveau acces in port.

S-a construit astfel portul Constanta –Sud care sa poata primi nave de pana la 250.000 tdw.

Adancimea apei in bazinele portuare este cuprinsa intre 8-14 m. in portul Constanta Nord si pana la 19 m. in portul Constanta Sud.

In perioada actuala, portul Constanta reprezinta cel mai important port maritim al tarii si principalul port in zona Marii Negre.

El este integrat in lanturile de transport international, atat datorita avantajelor geografice care le prezinta cat si eforturilor de modernizare.

Astfel portul Constanta are urmatoarele avantaje:

este asezat la extremitatea Coridorului Rhin-Main Dunare si permite accesul direct la o cale de transport mai scurta si mai ieftina spre Europa Centrala, comparativ cu rutele ce utilizeaza porturile Europei de Nord;

Canalul Dunare – Marea Neagra debuseaza in interiorul portului Constanta Sud, permitand transbordarea directa a marfurilor din navele maritime in barje;

portul are legaturi bune cu toate nodurile de transport, oferind conditii pentru dezvoltarea transportului intermodal si respectiv multimodal;

adancimea apei in port permite primirea navelor care trec prin Canalul Suez (unde este admis un pescaj de 17,070 m);

are facilitati moderne pentru operarea tuturor tipurilor de marfuri si capacitate suficienta de operare;

existenta terminalelor Ro-Ro si Ferry Boat adecvate transportului de cabotaj in Marea Neagra;


Portul modern Constanta dispune de:

a) dane specializate pentru minereuri si carbune, care ocupa practic intregul mol 5 (cu exceptia unei dane specializata pentru exportul de ciment in vrac sau in saci), deservite de 6 poduri descarcatoare inzestrate cu cate un graifer de 20t capacitate, avand un debit de 1.000 t/ora si cu trei posibilitati de predare la descarcare:

predare directa la vagoanele dispuse sub portalul podului, prin cantarire automata;

- prestocare pe rampa molului in raza de actiune a podului;

predare la banda transportoare, apoi la vagon sau la depozit.

Capacitatea unui pod descarcator este de 2.000.000 t /an.


b) dane specializate pentru export ciment, prevazuta cu un depozit de ciment vrac, cu descarcare pneumatica la primire, cu un debit de 160 t/ora; de unde navele pot incarca ulterior ciment in vrac existand si posibilitatea dea se insacui si paletiza, aceasta operatie executandu-se mecanizat;


c) dane specializate pentru marfuri chimice, ingrasaminte si fosfati, deservite de poduri descarcatoare cu greifer de 25 t si cu un debit de 1.200 t/ora si cu 6 silozuri a 5.000 tone; ingrasamintele in saci se manipuleaza prin instalatii cu benzi ce au o capacitate de 13t/ora fiecare, predarea la nava efectuandu-se prin sneck (un tub vertical cu canal in spirala, cu panta calculata prin care sacii aluneca liber, terminat cu o banda transportoare telescopica);


d) dane specializate pentru export ulei vegetal si import melasa, cu rezervoare de 5.000 tone capacitate si conducte subterane prelungite prin tubulatura flexibila de transbordare, cu pompe de 400 t /ora debit fiecare;

e) dane specializate pentru import/export cereale, cu 3 silozuri a 30.000 t fiecare, cu estacada aeriana si benzi transportoare acoperite si cantarire automata a cerealelor livrate; capacitatea fiecarui tub de incarcare la nava este de 100 t/ora, la import, pentru descarcare utilizandu-de transportoare pneumatice cu tuburi suflante mobile, pe pneuri, cu un debit de 150 t/ora ce deverseaza marfa la nivelul cheiului, fiind apoi preluata de benzi transportoare subterane  si redata elevatorului cu cupe care transporta cerealele in celulele silozului;


f) dane specializate pentru marfuri perisabile, compuse dintr-o magazie frigorifica si un complex frigorific utilizand ca agent aerul racit si dispunand de trape in acoperis pentru operarea marfurilor direct de pe locurile de stivuire, prin intermediul a 3 macarale de cheu;


g) dane specializate pentru manipularea titeiului si a produselor petroliere amplasate in imediata apropiere de iesirea din acvatoriu, cu adancimi de 14,5m ce dispun de instalatii de predare moderne tip Niagara cu brate telescopice si cuplare automata la tubulatura navelor, cu un debit de 6.000 t/ora;


h) terminal de containere cu o mare capacitate de primire, manipulare si tranzitare a containerelor dotat cu portainere cu o capacitate de ridicare de 40tf si cu un debit orar minim de 20 containere si transportarea lor cu transcontainerele in imediata apropiere, pe o platforma special amenajata unde containerele sunt repartizate pe loturi dupa anumite criteria.


i) dane specializate pentru traficul rool-on /rool-off. Specializarea danelor este o conditie de optimizare a manipularii marfurilor si asigura rentabilitatea nu numai a functiei de transbordare a portului ci si a unor industrii prelucratoare de importanta vitala  pentru progresul economic al tarii.


Structura costurilor in totalul pretului

Din analiza datelor furnizate de operatorii portuari principali din portul Constanta rezulta ca in cadrul tarifului mediu de operare de 76 euro pe TEU costurile totale unitare reprezinta circa 65 euro.

 

Sursa: statistici oferite de manageri generali ai societatilor de exploatare portuara


Din analiza histogramei se poate constata ca o pondere a costurilor fixe este de circa 30%. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca in concordanta cu evolutiile mediului tehnico-economic s-au achizitionat echipamente si utilaje dintr-o noua generatie care in mod evident trebuie amortizate. De asemenea multe din costurile salariale sunt fixe nefiind dependente de procesele de operare ale containerelor.


Regulile administrative ale porturilor Uniunii Europene


Conceptul de comunitate portuara a existat intotdeauna in porturile comerciale unde toti participantii si-au adus contributia la buna desfasurare a operatiunilor de transfer a marfii.

Totusi acest concept se limiteaza, in practica la declaratii, contacte periodice pentru rezolvarea unor probleme, intarirea coordonarii activitatilor, dezvoltarea unei noi activitati portuare. Desigur intotdeauna au loc regrupari formale sau structurale: sindicatul docherilor sau a altor participanti la activitatea portuara, asociatii profesionale ale manipulantilor de marfa, care cateodata in marile porturi se transforma in federatii sindicale astfel o structura comuna, dar acest tip de organizatie este sectorial.

astfel :


Radial Diagram









Cercul din centru si cercul 1 constituie comunitatea de actiune: este cea care constituie serviciile, in port navelor si marfurilor;Cercurile 2 si 3 constituie comunitatea de sprijin;Cercul 5 reprezinta comunitatea de persoane



Comunitatea portuara trebuie sa se sprijine pe trei piloni principali:

- autoritatea portuara;

firmele portuare;

angajatii din port.




Comunitatea portuara este de fapt gruparea tuturor marilor categorii profesionale prezente pe platforma portuara fiecare aparandu-si propriile interese si incercand sa promoveze activitatile din sectorul lor.


In comunitatea portuara in afara de organizatiile prezentate mai sus mai apar urmatoarele organizatii:


Alte organizatii incluse in comunitatea portuara


Cycle Diagram













Organization Chart Amenajarile portuare










Senalul de acces este un traseu drept care este format dintr-o succesiune de zone drepte care fac intre ele un unghi minim de 300.

Lungimea sa este data de marimea celei mai mari nave care are dreptul de a intra in port, aceasta valoare fiind imperativa daca senalul este in zona cu vanturi.Pentru a se evita riscul de esuare adancimea este cu 10-15% mai mare decat pescajul celei mai mari nave sub care miscarile navei putand fi intrerupte de valuri a caror inaltime depaseste 3m.

De asemenea un senal de acces destinat a fi folosit de nave petroliere de 250.000 tone trebuie sa aiba 350m largime si o adancime de 22-23 m.


Avantportul permite navelor sa stationeze in asteptarea asistentei remorcherelor pentru ocuparea danei de operare: pentru navele care sosesc si fac manevre cercul de evitare trebuie sa aiba un diametru egal de 2-3 ori lungimea celei mai mari nave. Valurile din avantport nu trebuie sa depaseasca 1,5m si de preferat sa fie limitate la un metru.


Digurile care protejeaza avantportul impotriva valurilor sunt facute sa reziste la valuri foarte mari.




Sunt utilizate trei tipuri de diguri:


digul de taluz constituit din mici anrocamente acoperit de straturi de pietre de marimi mari, o carapace din stanci mari naturale sau artificiale (din beton), capabile sa reziste la eforturile impuse de hula si valuri. Partea superioara a

digului este formata dintr-o structura masiva de beton asezat peste nivelul aflat in mare pentru a se evita corodarea sa din cauza valurilor;


diguri verticale : sunt alcatuite dintr-un perete de inaltime mare facut din blocuri mari de beton (peste 100 tone) fixate si aliniate de piloni verticali facuti din beton usor armat sau din chesoane de beton armat. Acest perete este format pe un masiv anrocament. Dimensiunile sale trebuie sa asigure stabilitate si sa evite uzura lor din cauza valurilor care respingandu-se de ele capata amplitudini duble


diguri mixte: este alcatuit prin combinarea celor doua tipuri prezentate anterior, perete si taluz de adancime trebuind sa reziste la eforturi de valuri foarte mari.


Inca inainte de port, nava ajunge in dana de operare care este stabilit intr-un bazin unde planul apei nu trebuie sa aiba o agitatie superioara a 50 cm, o valoare de 80 cm fiind maximum admisibil pentru navele mari. Atunci cand este in continuare directa cu avantportul, bazinul este numit “de flux (maree)”.


Adancimea bazinului si cea a danei de operare sunt egale cu suma :

apei dislocate;

marnajului maxim;

subadamcimilor, functie de cantitatea de depuneri solide care se pot forma in port (in general 1 m).





Serviciile publice portuare



La fel ca si atunci cand sunt asigurate de societatile private, activitatile portuare prezinta un caracter de interes general pentru colectivitate.

Exploatarea activitatilor portuare de catre societatile sectorului privat nu este incompatibila cu existenta si functionarea serviciului public.

Serviciile publice pot fi delimitate in:

servicii publice cu caracter industrial si comercial;

servicii publice cu caracter administrativ.



Distinctia intre serviciul public cu caracter administrativ si cel cu caracter industrial si comercial


exploatarea utilajelor portuare;

operatiuni de inginerie pentru

profitul tertilor.


Oval: Servicii publice
 portuare



Flowchart: Terminator: serviciul public cu caracter industrial si comercial

Flowchart: Terminator: servicii publice cu caracter administrativ







operatiuni de amenajare a infrastructurii;

politia portuara;

administrarea domeniului public;

organizarea si luarea de masuri de securitate.





Principalele caracteristici ale serviciilor portuare



Cycle Diagram









a) Principiul egalitatii utilizatorilor

Primul principiu consta in egalitatea utilizatorilor serviciului public, adica utilizatorii plasati intr-o situatie asemanatoare trebuie sa se supuna acelorasi conditii utilizate de serviciul public.

Nerespectarea principiului egalitatii poate face loc anularii deciziilor autoritatii portuare care este responsabila. De exemplu, tribunalele pot anula pentru exces de putere, tariful drepturilor portului sau redeventele uzurii utilajelor publice pentru acest motiv.


b) Continuitatea serviciului public

Functionarea normala a porturilor este vitala pentru economia regiunii sau a tarilor, autoritatile insarcinate cu administrarea lor, trebuie sa dispuna de posibilitati care sa le permita evitarea intreruperii serviciului.

Adesea textele prevad posibilitatea interventiei serviciului autoritatii portuare, in cazul lipsei de lucru a persoanelor implicate.


c) Adaptarea la noile circumstante

Interesul general care se leaga de misiunea serviciului public autorizat de autoritatea portuara, repune in cauza anumite decizii.

SCURTA PREZENTARE A S.C. UMEX S.A. CONSTANTA

Datele de identificare ale S.C. UMEX S.A. CONSTANTA:

Incinta Port Nou, Dana 44, cod 900900, Constanta

Tel: 0241512493 (4); Fax: 0241512496;

E-mail: umex@umex.ro; Web: www.umex.ro

C.I.F. RO 1888500

J13/604/18.02.1991


Societatea comerciala S.C.UMEX S.A. este persoana juridica romana cu sediul in Incinta Port, Dana 44, Constanta, fiind infiintata in actuala forma juridica – societate pe actiuni – si sub actuala denumire, in 1991.

Obiectul principal de activitate il constituie descarcarea, incarcarea, stivuirea, depozitarea marfurilor in si din nave maritime, fluviale, mijloace de transport auto si vagoane; societatea a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului din Constanta, sub nr. J13/604/1991 si are CIF RO 1888500.

Pana in 1996, societatea presta servicii de operare marfuri generale ambalate si neambalate, utilaje agabaritice si autovehicule. Incepand cu 1997, include in oferta sa si prestari servicii aferente transportului containerizat.

S.C. UMEX S.A. Constanta este certificata conform standard ISO DIN 9001/2000 – Germanischer Lloyd.

Societatea isi desfasoara activitatea folosind:

a. Fronturi de operare la nave

DANA 38 – are o lungime de 204 metri si o adancime de 11 metri; dispune de o macara de cheu de 6,3 tf si 2 macarale cheu de 20 tone;

DANA 39 – are o lungime de 200 metri si o adancime de 11,5 metri; dispune de o macara de cheu de 6,3 tf, o macara de cheu de 50 tf si o macara mobila Liebherr de 104 to. cu spreader automat pentru operarea containerelor.

DANA 40 – are o lungime de 204 metri si o adancime de 13,5 metri; dispune de 2 macarale de cheu de 6,3 tf si o macara de cheu de 20 tf.

In cele trei dane mai sus mentionate, se opereaza in principal marfuri generale si utilaje grele, dispun de o magazie de 7200 m.p. si de o platforma betonata de 16.000 m.p., inchiriate de la APMC. Accesul la dana se face atat feroviar, cat si rutier.


DANA 44 – are o lungime de 220 metri si o adancime de 10,5 metri. Dispune de o macara de cheu de 6,3 tf si de o macara Liebherr cu spreader automat pentru operarea containerelor.

In dana 44 este amplasat terminalul de containere cu o suprafata de 69.000 m.p. si cinci linii de cale ferata, platformele fiind in parte proprietatea societatii, iar 19.000 m.p. fiind inchiriate de la APMC.

Societatea dispune si de doua magazii de 4.000 m.p., aflate in proprietate.


DANA RO-RO – are o lungime de 382 metri si o adancime de 12 metri, dispune de 2 macarale de cheu de 6,3 tf si o macara de cheu de 20 tf. In dana RO-RO este amplasat si podul RoRo pentru incarcarea autovehiculelor pe roti proprii.

b. Echipamente de operare la cheu

-12 macarale tip Bocsa:

7 buc de 6,3 tf.

4 buc de 20 tf.

1 buc de 50 tf.

-2 buc. Macara mobila LHM 320 LITRONIC

-utilaje portuare de operare pe platforme si magazii:

macarale mobile de mare capacitate (90 tf, 63 tf, 25 tf, 12,5 tf)

tractoare, autotrailere, remorci, autostivuitoare

c. Suprafete de depozitare marfuri: aprox. 150.000 mp. in aer liber sau acoperite

- 11.100 mp de depozite acoperite – magaziile 1 si 2 din dana 44 si magazia 5 din

dana 38

- 136.340 mp de platforme ingradite in aer liber

Politica societatii este de a utiliza eficient caracteristicile fronturilor de operare (adancime si lungime dane), capacitatea tehnica de care dispune si, nu in ultimul rand, calificarea fortei de munca.

Datorita segmentului concurential foarte puternic pe care isi desfasoara activitatea, politica comerciala a societatii a vizat acele produse si acei clienti cu potential economic, cu perspective de piata, ca pe termen mediu si lung, societatea sa nu fie afectata de modificarile structurale ale economiei romanesti.

In spiritul celor de mai sus, scopul declarat al societatii UMEX este de a efectua prestatii eficiente si competitive, la standarde ridicate de calitate, care sa satisfaca exigentele clientilor.

PROCESE REFERITOARE LA RELATIA CU CLIENTUL


1. SCOPUL

Scopul acestei proceduri este descrierea modului in care organizatia asigura intelegerea adecvata a necesitatilor si asteptarilor clientilor si partilor interesate, si transpunerea lor in cerinte pentruorganizatie, inainte de initierea actiunii sale pentru a se conforma.


2. DOMENIUL

Procedura se aplica din faza primirii comenzii sau caietului de sarcini in societate si continua pina la definitivarea, redactarea si acceptarea contractului si, eventual,  modificarea lui de catre parti. Procedura se aplica pentru toate contractele comerciale incheiate de catre organizatie.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI                          

Cerinta = nevoie sau asteptare care este declarata, in general implicita sau obligatorie.

NOTA : « In general implicit » are intelesul ca aceasta reprezinta o practica interna sau o obisnuinta pentru organizatie pentru clientii acesteia si pentru alte parti interesate la care nevoia sau asteptarea luate in considerare este implicit.

NOTA : pentru a desemna un tip specific de cerinte, ca de exemplu cerinte ale produsului, cerinte ale managementului calitatii, cerinte ale clientului poate fi utilizat un calificativ.

NOTA : o cerinta specificata este una care este declarata de exemplu intr-un document

Satisfactie a clientului = perceptie a clientului despre masura in care cerintele clientului au fost indeplinite.

NOTA : reclamatiile clientului constituie un indicator obisnuit al satisfactiei scazute a clientului, dar absenta acestora nu indica in mod necesar o satisfactie inalta a clientului.

NOTA : chiar daca cerintele clientului au fost stabilite cu acesta si au fost indeplinite, aceasta nu asigura in mod necesar o satisfactie inalta a clientului.

Capabilitate = abilitate a unei organizatii sistem sau process de a realiza un produs care va indeplini cerintele pentru produs.

Organizatie = grup de persoane si facilitati cu un ansablu de responsabilitati, autoritati si relatii determinate.

Client = organizatie sau persoana care primeste un produs

Parte interesata = persoana sau grup care are un interes legat de performanta sau succesul unei organizatii

Proces = ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma intrari in iesiri.

Produs = rezultat al unui proces ;


Specificatie = document care stabileste cerinte

NOTA : o specificatie se poate asocia activitatilor (de exemplu document procedura, specificatie de proces si specificatie de incercare), sau produselor


Oferta = oferta facuta de organizatie ca raspuns la o cerere de oferta in vederea adjudecarii unei comenzi (contract)  pentru furnizarea unui produs ;

Contract, comanda acceptata = exigenta care trebuie sa faca obiectul unui acord intre organizatie si client si transmise printr-un mijloc oarecare.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

Standardul international EN ISO 9001 :2000



Manualul calitatii                                             – cod document MAC

Procedura de sistem Controlul produsului neconform                                  - cod document PS-13

Procedura de sistem Analiza efectuata de conducerea organizatiei             - cod document PS-01

Procedura de sistem Infrastructura                  - cod document PS-19

Monitorizarea satisfactie clientilor si partilor interesate                             - cod document PS-04

5. PROCEDURA

5.1. Generalitati : Determinarea cerintelor, necesitatilor si asteptarilor clientilor si a partilor interesate se efectueaza in cadrul unui proces complex in derularea caruia comunicarea cu clientul si partile interesate are un rol deosebit de important. Pentru identificarea cerintelor, necesitatilor si asteptarilor clientilor sunt analizate toate informatiile disponibile dupa cum urmeaza (enumerarea nu este limitativa):

5.2. Analiza cerintelor specificate ale clientilor (inclusiv cerintele de contract)

5.2.1. Tratarea cererilor de oferta. Toate cererile de oferta ale potentialilor clienti sunt tratate cu mare atentie. Cererile de oferta scrise sunt inregistrate la sosirea in organizatie ca orice document de origine externa in Registrul unic al organizatiei, formular cod R-05/04. Analiza cererilor de oferta se efectueaza in conformitate cu punctul 5.2.2. Raspunsurile telefonice si verbale au numai caracter informativ.

5.2.2. Analizarea cerintelor specificate . Organizatia se va angaja intr-o relatie contractuala cu clientul numai in cazul in care in urma analizei efectuate de catre structurile organizatorice si functiile implicate a rezultat faptul ca organizatia dispune de toate capabilitatile necesare pentru indeplinirea cerintelor specificate ale clientului

Relatia contractuala cu Clientul se realizeaza pe baza unui contract scris, astfel:

- contract cadru, derulat prin comenzi sau acte aditionale succesive pentru fiecare serviciu, sau :

- contract pentru un serviciu determinat.

Monitorizarea cerintele clientilor/pietei

Cerintele clientilor/ pietei sunt monitorizate in permanenta. Serviciul comercial intocmeste si mentine inregistrari ale profilului clientilor. Formularul utilizat este Profilul clientului, cod formular F-03/03. De asemenea Serviciul comercial coordoneaza efectuarea unor studii de piata privind furnizarea serviciului atentia focalizandu-se pe urmatoarele aspecte (enumerarea nu este limitativa):

gradul de satisfactie al clientilor ;

ce servicii sunt cel mai agreate (solicitate) ;

care aspecte/ elemente/ caracteristici ale serviciilor sunt cel mai mult apreciate de clienti ;

care aspecte/ elemente/ caracteristici ale serviciilor considera clientii ca trebuie imbunatatite.

5.4. Evaluarea concurentei

Activitatea concurentei este monitorizata cu atentia de catre organizatie. Seviciul comercial utilizeaza toate sursele de informatii legale si credibile (inclusiv INTERNET-ul) pentru a colecta cit mai multe date despre concurenta, inclusiv informatii provenite de la clienti si de la utilizatorii finali.O atentie deosebita va fi acordata firmelor care sunt lideri zonali/ mondiali in domeniu.

5.5. Comunicarea cu clientul si partile interesate . Comunicarea referitoare la cerintele specificate si la derularea contractului se realizeaza prin mijloacele de comunicare puse la dispozitie de infrastructura (telefon, fax, posta, posta electronica, curierat rapid).


Corespondenta este efectuata de catre Serviciul comercial care o si arhiveaza la dosarul contractului. Corespondenta cu un client este secret de serviciu si nu este difuzata in afara structurilor organizatorice implicate.

Organizatia monitorizeaza in permanenta daca serviciile livrate au indeplinit necesitatile si asteptarile clientilor. Serviciul comercial organizeaza si desfasoara activitatile legate de feedback-ul de la client. Clientilor care au beneficiat de serviciile furnizate de organizatie le sunt trimise chestionare care acopera urmatoarele aspecte (fara ca enumerarea sa fie limitativa) :

gradul de satisfacere a cerintelor specificate ;

masura in care serviciile au indeplinit necesitatile si asteptarile clientilor ;

aspecte care au fost considerate a fi un plus fata de cerintele specificate ;

sugestii privind posibilitatile de imbunatatire a performantelor serviciului ;

sugestii privind posibilitatile de imbunatatire a performantelor organizatiei in desfasurarea unor etape contractuale.



6. RESPONSABILITATI


Directorul general

Dispune inceperea actiunea de analiza a contractului;

Analizeaza contractul din punct de vedere al eficientei si oportunitatii economice;

Analizeaza si semneaza raspunsurile catre partenerii de contract;

Se consulta cu un consilier juridic, dupa caz;

Aproba si semneaza contractul.


Reprezentantul conducerii pentru calitate

Coordoneaza activitatea de auditare a activitatii de analiza a contractului.


Directorul economic si administrativ si tehnic si de productie.

Participa la analizarea contractului.


Serviciul comercial

Completeaza Fisa de analiza a contractului cu datele de referinta ale comenzii;

Transmite Fisa de analiza la compartimentele si functiile implicate;

Inregistreaza fisa de analiza si fisa de analiza a modificarilor la contract;

Redacteaza raspunsurile catre partenerii de contract;

Arhiveaza contractele, corespondenta si documentele anexe ;

Realizeaza proficlul clientilor, evidenta si analiza concurentei ;

Analizeaza feedback-ul de la clienti





loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat