QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Judetul valcea





Judetul VALCEA

Informatii generale


Asezare:  In jumatatea sudica a Romaniei, in sudul Carpatilor Meridionali, in nordul Olteniei, de-o parte si de alta a Oltului.

Vecini:  La nord: Judetele Sibiu si Alba, la est: Judetul Arges, la sud-est: Judetul Olt, la sud-vest: Judetul Dolj, la vest: Judetul Gorj, la nord-vest: Judetul Hunedoara.




Suprafata:  5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul tarii).

Populatie:  462.000 locuitori.


Orase

Ramnicu Valcea, resedinta de judet, cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei, Cetatuia, Petrisor, pe o terasa inclinata strabatuta de raul Olanesti. Alte orase: Baile Govora, Baile Olanesti, Brezoi, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Ocnele Mari.


Relieful

Este dispus in trepte, ce coboara de la nord (Muntii Fagaras, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentati prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunator cu un relief variat si atractiv, Capatanei, in care predomina calcarele jurasice, Lotrului, masiv si monoton, Parang, Dealurile Getice-Podisul Getic si depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri si coline piemontane - Cotmeana, Oltet, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Campia Romana).


Clima

Este temperat continentala, cu veri scurte si ierni lungi si geroase, fiind influentata de formele de relief, cu precipitatii neuniforme si vanturi din directia nord si nord-vest.


Cursurile de apa

Sunt dominate de Olt, pe 135 km, formand defileul Turnu Rosu - Cozia, cu afluentii Lotru, Topolog, Muiereasca, Olanesti, Bistrita, Oltetul.


Obiective turistice


Munti

Masivul Cozia (cu vf. Cozia 1.668 m), in sud-vestul Muntilor Fagaras, intre raurile Olt (la vest), Baias (la nord), Topolog (la est), Salatrucel (la sud), in apropierea comlexului balneoclimateric Calimanesti- Caciulata. Prin spectaculozitatea reliefului (abrupturi, creste zimtate, turnuri), constituie un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. Comorile naturale ale acestui masiv sunt ocrotite si conservate in Rezervatia complexa Cozia, care a fost declarata Parc national in 1990. Masivul Cozia este usor accesibil doritorilor de drumetie care pot sa admire aici numeroasele stanci cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Rosiei) si cascade („Gardului”, cu o inaltime de 20 m), diversitatea de plante (floarea de colt, laleaua pestrita, garofita alba) si interesanta fauna (pisici salbatice, rasi, capre negre, cerbi, jderi de copaci, scorpioni carpatici).


Chei si defilee

Defileul Oltului. Este greu de redat in cuvinte maretia peisajului care intampina si incanta turistul de-a lungul drumului de la Cozia pana la Turnu Rosu (judetul Sibiu). Oltul a reusit sa sape pana la radacina cea mai masiva si mai inalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea din judetul Valcea, suprapusa defileului, este cea mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului fiind strajuita de coltii prapastiosi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Capatanii (la vest). Geo Bogza, fascinat si el de acest „voievod al apelor“, scria: „Nesocotit, prodigios si plin de mari elanuri, strabate Oltul lumea, iar viata lui seamana in totul cu a unui om care isi traieste destinul cu izbucniri patetice si delasari cumplite”. Valea Lotrului, de o mare frumusete peisagistica, ademeneste pasii turistului prin prapastioase ziduri de stanca, prin simfonia tumultoasa a „cataractelor” dar si prin bogatia folclorica a meleagurilor pe care le strabate. Cheile Bistritei, langa Manastirea Bistrita, cele mai inguste chei din Romania, reprezinta un colt de natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru exemplarele rare de flora si fauna.


Lacuri

Zanoaga, Galcescu, Vadu - lacuri de origine glaciara din bazinul superior al Lotrului, Ocnele Mari, Ocnita - lacuri sarate, fomate in urma prabusirii unor saline, Daiesti, Raureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe raul Olt si Lotru.


Rezervatii si monumente ale naturii



Piramidele de pamant de la Goranu, rezervatie geologica pe valea paraului Stancioi, unde apele de siroire, rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m inaltime. De asemenea, aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m in versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga.





Statiuni

Calimanesti-Caciulata (la 18 km de Ramnicu Valcea, la 81 km de Sibiu si la 198 km de Bucuresti), una dintre cele mai frumoase regiuni balneare din tara, la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). Este vestita pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, puterea lor tamaduitoare fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Ulterior, chiar Napoleon al III-lea, imparatul Frantei folosea apa imbuteliata de aici, pe care diligente speciale o duceau la Paris. Climatul de dealuri, lipsit de contraste termice, fac ca temperatura medie anuala sa fie de aproximativ 100C (in iulie media fiind sub 200C, iar in ianuarie -20C). Prin asezarea sa (intr-o depresiune subcarpatica) statiunea este ferita de vanturi puternice. Baza de agrement cuprinde instalatii moderne pentru bai, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, instalatii pentru aerosoli si inhalatii, buvete pentru cura interna cu ape minerale, sali de gimnastica. La Caciulata functioneaza un sanatoriu profilat pe tratamentul sechelelor de hepatita epidemica si un sanatoriu pentru bolnavii de silicoza. Caile de acces sunt: feroviare - gara Calimanesti pe linia Piatra Olt - Podu Olt, rutiere - E 15A (DN 7) de la Bucuresti, Pitesti, Ramnicu Valcea sau Sibiu. Baile Olanesti (la 18 km de Ramnicu Valcea, la 475 m altitudine, in nord-estul Olteniei, la poalele Muntilor Capatanii, de o parte si de alta a paraului Olanesti). Climat de coline cu ierni blande si veri racoroase (media temperaturii lunii iulie este 210C, iar a lunii ianuarie este -2,50C). O briza placuta de munte improspateaza continuu aerul statiunii. Prima atestare documentara a asezarii dateaza din 1579. In prima carte de balneologie romaneasca (1837) se precizeaza ca la Olanesti se afla cele mai multe izvoare minerale din tara. In 1837, la Expozitia Internationala de la Viena, apelor minerale de aici li se atribuie medalia de aur, comparandu-se (din punct de vedere al eficientei curative) cu vestitele ape de la Baden Baden, Karlsbab si Aix-les-Bains. Dintre instalatiile de tratament cu care este inzestrata statiunea amintim: cele pentru bai calde cu apa minerala la cada, pentru hidro-termoterapie, electro-fizioterapie, buvete pentru cura interna. Caile de acces sunt: feroviare - gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto pana in statiune, rutiere - E 15 A de la Bucuresti sau de la Sibiu pana la Ramnicu Valcea, DN 64 de la Caracal la Ramnicu Valcea, DN 64 B de la Ramnicu Valcea. Baile Govora (la 12 km de gara Govora la 20 km sud-vest de Ramnicu Valcea), statiune balneoclimaterica permanenta (la 360 m altitudine), intr-o depresiune subcarpatica din nord-estul Olteniei. Beneficiaza de un climat de coline, moderat de umed, cu veri prelungite si racoroase (media lunii iulie fiind de 190C) si cu ierni usoare (media lunii ianuarie: 00C). Temperatura medie anuala este de 90C, statiunea fiind lipsita de curenti de aer puternici. Apele minerale de la Govora au fost folosite prima oara in scopuri terapeutice in 1879, primul stabiliment balnear construindu-se in 1887. Bazele de tratament din statiune sunt inzestrate cu instalatii pentru bai calde cu ape minerale, pentru impachetari cu namol, pentru electroterapie, terapie respiratorie, buvete pentru cura interna, sali de gimnastica medicala. Statiunea are un plus de farmec prin parcul sau deosebit de frumos unde cresc specii de plante specifice climatului mediteranean. Caile de acces sunt: feroviare - garile Govora sau Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto pana in statiune, rutiere - E 15 A de la Bucuresti sau Sibiu pana la Ramnicu Valcea, apoi DN 67 cu abatere 3 km, DN 67 de la Drobeta Turnu-Severin. Voineasa (la 80 km de Ramnicu Valcea), statiune balneoclimaterica permanenta pe valea raului Lotru, (la 580 - 640 m altitudine).


Vestigii istorice

Ruinele Castrului roman Arutela de la Bivolari, langa Calimanesti, aflat in apropierea unor izvoare cu ape termale, folosite in termele castrului. Important obiectiv militar roman care avea menirea sa pazeasca sistemul de fortificatii al limesului alutan si drumul roman sapat in stanca pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atesta construirea castrului in timpul domniei imparatului Hadrian. Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman Rusidava de la Dragasani, pe drumul antic ce ducea de la Romula la Apullum, Vestigiile castrului roman Radacinesti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane de la Stolniceni (la 5 km de Ramnicu Valcea).


Edificii religioase

Manastirea Horezu din Romanii de Jos (la 6 km de Horezu), cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca, un punct culminant al artelor din Tara Romaneasca in sec. XVII. A fost ridicata de Constantin Brancoveanu intre 1690 - 1697. Biserica mare este decorata in exterior cu scuplturi in piatra (cu motive florale), iar pictura interioara are o mare valoare deoarece, pe langa scenele religioase, pictorii au realizat si o galerie de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor. Legenda spune ca, pentru a nu fi surprinsi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea cand cantau huhurezii (de aici si numele). In jurul bisericii, au fost ridicate chiliile, casa domneasca, turnul-clopotnita. Manastirea Cozia (la 2 km de Calimanesti la 20 km de Ramnicu Valcea), unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec. XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386 - 1388 de Mircea cel Batran si atrage atentia prin eleganta si armonia proportiilor, bogatia de ornamentatii si exceptionala valoare a picturii. Aici se afla mormantul lui Mircea cel Batran, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din istoria poporului roman, precum si mormantul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Bisericuta bolnitei (in stanga soselei), denumita si „giuvaier al veacului XVI” (datorita personalitatii si finetei executiei) a fost ridicata de Radu Paisie in 1543. Detine un valoros muzeu de arta religioasa, ce include si vechi tiparituri si manuscrise, obiecte de podoaba. Manastirea Govora (la 3 km de Baile Govora si la 20 km de Ramnicu Valcea), mentionata intr-un document inca din 1488. A fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar in sec. XVII, Matei Basarab o restaureaza si aduce aici o tiparnita la care s-a imprimat (in 1640) „Pravila de la Govora”, cea mai veche culegere de legi tiparita in Tara Romaneasca. In timpul lui Constantin Brancoveanu complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala care pastreaza o pictura interioara de mare valoare (1711). Are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult. Manastirea Bistrita (la 6 km nord de Costesti), construita intre 1491 - 1492 de boierii Craiovesti, a fost avariata in 1508 de Mihnea cel Rau, deoarece ctitorii ei se ridicasera impotriva acestui domnitor. Ulterior, Craiovestii au refacut biserica. Din vechiul complex s-a pastrat doar biserica bolnitei, construita de banul Barbu Craiovescu intre 1520-1521. Actuala biserica este o constructie din 1856, pictata in interior de Gh. Tattarescu. Manastirea Arnota (la 15 km de Horezu si la 54 km de Ramnicu Valcea), ctitorie a lui Matei Basarab din 1633 - 1636, domnitor al carui mormant se afla aici. Picturile murale interioare au fost executate in 1644 de Stroe Zugravu si au o mare valoare artistica si documentara. Manastirea a fost un focar de cultura romaneasca, in prezent detinand un mic muzeu de arta religioasa. Manastirea „Dintr-un lemn“ de la Francesti (la 10 km de Baile Govora si la 27 km de Ramnicu Valcea), intemeiata la sfarsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII. Conform legendei, biserica a fost realizata dintr-un singur trunchi de stejar, de Preda Brancoveanu intre 1634 - 1635. Peretii interiori ai bisericii au fost pictati intre 1714 - 1716, picturi care se pastreaza si astazi. Schitul Ostrov de la Calimanesti, construit pe o insula, in mijlocul raului Olt (langa Calimanesti) de domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa, Despina. A fost terminata in 1522 dupa moartea lui Neagoe Basarab. O veche legenda spune ca aici s-a adapostit Teofana, mama lui Mihai Viteazul, ca sa scape de turci, dupa moartea fiului sau. Biserica Cetatuia din Ramnicu Valcea (sec. XV), starneste interesul vizitatorilor prin faptul ca aici au fost ucisi, in 1529, voievodul Radu de la Afumati si fiul sau Vlad de boierii razvratiti in urma incercarilor domnitorului de a schimba politica de supunere fata de imperiul ottoman. Schitul Turnu (la 3 km de Calimanesti), din 1676, interesante sunt chiliile sapate se sihastri chiar in gresia muntelui. Schitul Iezer de la Baile Olanesti, biserica ridicata in 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna. Biserica actuala a fost zidita in sec. XVIII. Episcopia Ramnicului din Ramnicu Valcea, cladirile initiale, ridicate in sec. XVI, nu se mai pastreaza. Actuala biserica mare, construita in 1856, a fost pictata de Gh. Tattarescu. Biserica de lemn de la Baile Olanesti, denumita si „Biserica lui Horea”, dateaza din 1746 si are o turla de 21 m inaltime. Biserica „Sf. Nicolae” din Caineni (1733 - 1769), pastreaza picturile murale initiale, de o mare valoare, atat in interior cat si pe fatade. Alte edificii religioase: Biserica „Vovidenia” de la Dobrusa, comuna Stefanesti (sec. XV), Biserica „Sfanta Paraschiva” din Ramnicu Valcea (1557 - 1587), Manastirea Cornetu de la Racovita (la 9 km de Brezoi si la 58 km de Ramnicu Valcea), din 1666.




Edificii culturale

Muzeul memorial „Nicolae Balcescu” din Nicolae Balcescu, comuna Milcoiu, unde s-a nascut marele democrat revolutionar roman, despre care Nicolae Iorga scria: „aceasta figura palida si trista, in care se leaga la un loc energia patriotului, caldura de inima si frumusetea de stil a poetului, alaturea cu rabdarea si constiinta istoricului”. Muzeul evoca principalele momente ale revolutiei de la 1848 si din viata lui N. Balcescu. Casa memoriala „Anton Pann” din Ramnicu Valcea, amenajata in cladirea in care a locuit o perioada autorul „Povestei vorbei” (casa construita la sfarsitul sec. XVIII in stil romanesc). Expune obiecte care au apartinut lui Anton Pann, „cel istet ca un proverb”. Alte edificii culturale: Muzeul viei si vinului de la Dragasani, Muzeul satului valcean de la Bujoreni, muzeu etnografic in aer liber (la 6 km nord de Ramnicu Valcea).


Etnografie

Principalul centru etnografic al judetului este Horezu (la 35 km de Ramnicu Valcea), cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramica din Romania, cu expozitie etnografica permanenta si targuri traditionale. Mesterii locali produc ceramica de calitate superioara, cu o frumoasa decoratie. Ei lucreaza in special strachini si farfurii si folosesc o gama larga de culori si de motive decorative. Alte centre: Vaideeni (renumit pentru tesaturi si port traditional popular), Barbatesti (cusut, tesut, cojocarit).









Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }