Judetul hunedoara

Judetul HUNEDOARA

Informatii generale

Asezare:  In partea central-vestica Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului, la raspantia celor patru drumuri: al Muresului si Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), si al Tarii Crisurilor (peste culme de munte in valea Crisului Alb).

Vecini:  La sud: Judetul Gorj, la vest: Judetele Caras- Severin si Timis, la nord-vest: Judetul Arad, la nordest: Judetul Alba, la sud-est: Judetul Valcea.

Suprafata:  7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul tarii).

Populatie:  543.000 locuitori.

Orase

Deva, resedinta de judet, cu 76.000 locuitori, in lunca Muresului, in nord-vestul Muntilor Poiana Rusca. Alte orase: Aninoasa, Brad, Calan, Hateg, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrila, Petrosani, Simeria, Uricani, Vulcan.

Relieful

Este accidentat si variat, datorita asezarii sale. Astfel in zona de contact dintre centura Carpatilor Meridionali (Retezat - in intregime in judet, portiuni din Muntii Godeanu, Tarcu, Valcan, Parang - cu vf. Mandra de 2.519 m, Sureanu), in sud, cu vegetatie alpina si urme glaciare; Apuseni (Gaina, Zarand, Metaliferi, Sebes, Bihor), in nord, cu culmi rotunjite si netezite datorita fenomenelor vulcanice si carstice, cu forme foarte variate si Poiana Rusca, la vest, unitatile montane ocupand mai mult de jumatate din teritoriul judetului, incadrate de depresiunile Petrosani (inalta si deluroasa), Hateg (mai joasa, cu intinse sesuri de lunca si terase), Hunedoara, Simeria, Brad.

Clima

Este temperat continentala, cu etajare evidenta pe verticala, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vant ce bate dinspre nord-vest. Temperatura medie in ianuarie este de -2 - -100C iar in iulie 10 - 200C.

Cursurile de apa

Sunt reprezentate de Mures ca principalul colector, ce strabate transversal judetul in directia est-vest, cu afluentii sai: Cerna, Strei, Raul Mare, Crisul Alb, dar si cele peste 80 de lacuri alpine glaciare din Retezat: Bucura, Taul Negru, Zanoaga, Peleaga, cele peste 32 din Parang: Calcescu, Slavei, cele din Sureanu, Sebesului: Iezerul Mare si Iezerul Mic.

Obiective turistice

Munti

Muntii Retezat, fantastica cetate de piatra a acestor munti are cea mai ridicata altitudine medie din intreg lantul Carpatilor romanesti (peste 60 de piscuri ce se avanta la peste 2.200 m altitudine, culminand cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai inaltimile impresioneaza pe drumet in Retezat, maretia circurilor glaciare de aici este fara pereche in muntii Romaniei, fiind impodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toti drumetii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscita practicarea intensa a turismului, li se adauga o flora si o fauna bogata si variata, ocrotita in cadrul "Parcului National Retezat". Acest parc reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include in arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, vai si lacuri glaciare), raritati vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul salbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagra, cerbul, ursul, rasul, cocosul de munte, mistretul; iar in undele cristaline ale lacurilor si raurilor de munte, pastravul). In cuprinsul parcului se afla Rezervatia Stiintifica Zlatuia (peste 2.000 ha) in al carei perimetru accesul este permis numai cu autorizatia Comisiei Monumentelor Naturii. Muntii Parang, cu nimic mai prejos decat Retezatul, ba mai mult, culminand la 2.519 m - vf. Mandra (sau Parangu Mare), depaseste cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate in bazinul superior al Jietului. Muntii Poiana Rusca, usor accesibili, atat pe jos cat si cu masina, luna cea mai favorabila, din punct de vedere al climei si al pitorescului peisajului, fiind septembrie. Muntii Sureanu, incarcati de istorie si relief carstic, dar si glaciar.

Pesteri

Pestera Cioclovina, in nord-vestul Muntilor Sebes, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusa in Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formeaza una dintre cele mai mari rezervatii speologice din tara. A fost locuita inca din Paleoliticul Superior, este renumita prin impodobirea pitoreasca din interior (peretii pesterii cuprind margele de chihlimbar incrustate in calcita, precum si cranii de lilieci). Pestera Tecuri, in nordul Muntilor Sureanu, are "sali" deosebit de bogate si divers impodobite cu fermecatoare concretiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (in nuante ce variaza intre roz pastel si rosu violet). Reprezinta un unicat intre pesterile din Romania. Pestera Sura Mare, langa satul Ponor, strabatuta de raul Ohaba, care formeaza si un lac interior, constituie pestera de referinta a muntilor Sebes. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din Romania, greu accesibila.

Lacuri

Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romania (peste 10 ha), pe langa care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Muntii Retezat; Lacul Galcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai intins iezer glaciar din acesti munti. Se iveste chiar la marginea celei mai batute poteci turistice care strabate masivul. Este declarat monument al naturii, iar imprejurimile sale constituie o rezervatie naturala (geologica, floristica si peisagistica). Alte lacuri: Lacul Zanoaga, cel mai adanc din Romania, de 29 m, Portii, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Raul Mare, Cincis pe Cerna.

Rezervatii si monumente ale naturii

Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, in lunca Muresului, unul dintre obiectivele turistice de importanta nationala, fiind un adevarat monument in arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani in urma, cand s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colturi ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Padurea Bejan, langa Deva, rezervatie forestiera unde cresc toate speciile de stejar prezente in Romania, Padurea de stejar de la Chizid, langa Hunedoara, Gorunul lui Horea de la Tebea, monument al naturii si in acelasi timp si monument istoric ce aminteste de conducatorul marii rascoale taranesti din 1784.

Statiuni turistice

Geoagiu Bai (la 46 km de Deva si 19 km de Orastie), statiune balneoclimaterica permanenta la poalele Muntilor Metaliferi, (la 350 m altitudine). Este cunoscuta inca din antichitate, mai intai sub numele de Germisara (germ = fierbinte, sara = izvor) iar apoi, in perioada romana sub numele de Thermal Dodonae (romanii au folosit intens izvoarele de aici, au ridicat statui lui Aesculap si zeitei Hugeea). Calitatilor recunoscute ale apelor termale li se adauga climatul reconfortant, tonic, caracterizat prin ierni blande, lipsite de geruri mari si vanturi puternice si veri placute. In cadrul policlinicii balneare de aici se pot efectua bai termale cu apa minerala in bazine si la cada, kinetoterapie, hidro-electrofoto si termoterapie, bai de plante, impachetari cu namol, gimnastica medicala si masaj. Caile de acces sunt: feroviare - halta Geoagiu sau gara Orastie, pe linia Bucuresti - Brasov - Arad, apoi cu autobuzul pana in statiune, rutiere - DN 65 pe traseul Alba Iulia - Simeria cu abatere in comuna Geoagiu spre statiune.

Vestigii istorice

Cetatile Dacice dovedesc inaltul grad de cultura materiala a dacilor. In zona Muntilor Orastie se afla, intre sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice. Principalele cetati au fost descoperite la: Costesti, (la 18 km de Orastie), Blidaru (la 22 km de Orastie), Piatra Rosie (la 30 km de Orastie) si Gradistea Muncelului (la 39 km de Orastie). Cetatea de la Gradistea Muncelului, insotita de un complex de sanctuare si de o asezare civila, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui si observatiilor astronomice (constructiile de aici formau un calendar ingenios si surprinzator de precis pentru epoca respectiva). Cetatea de la Blidaru, cucerita de romani in 102 d.Hr., a fost refacuta ulterior de Decebal, dar distrusa definitiv de imparatul Traian in 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Hateg, capitala Daciei romane, resedinta a celor mai importante institutii si a inaltilor functionari imperiali. Orasul a fost intemeiat in 107 d.Hr., din porunca imparatului Traian, denumirea sa completa fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. Asezarea se dezvolta pana in 271 d.Hr. cand autoritatile romane se retrag din Dacia. Astazi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasurau serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica. Cetatea Devei, ridicata in sec. XIII pe un con vulcanic ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine. Mentionata documentar in 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. A fost parasita in 1849 cand, in urma unei explozii a depozitului de munitii, zidurile au sarit in aer. Castelul Corvinestilor din Hunedoara, prin frumusetea sa arhitecturala se plaseaza printre cele mai insemnate monumente de arta feudala din Romania si din sud-estul Europei. Constructia impozanta, cu turnuri si turnulete, a fost ridicata in sec. XIII pe un colt de stanca. Trecutul castelului se leaga mai ales de familia Corvinilor care l-au stapanit o vreme indelungata. Iancu de Hunedoara l-a renovat si modificat (1446 - 1453), amenajand "Sala cavalerilor" si "Sala dietei". Dezvoltat in secolele urmatoare, castelul reuneste stilul gotic cu elemente caracteristice Renasterii si stilului baroc. Alte vestigii istorice: Vestigiile castrului roman Vetel, cu amfiteatru, bai romane, apeducte, asezarea romana Calan, s-a mentinut si dupa retragerea romana, Cetatea Malaiesi de la Salasu de Sus (sec. XIV), Cetatea Colt de la Colt (sec. XIV), Castelul "Magna Curia" din Deva, construit in sec. XVI, in stil renascentist, ulterior a suferit transformari baroce, numindu-se "Bethlen". In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Dacice, si Romane, Castelul Santamarie Orlea (sec. XVI - XVIII).

Edificii religioase

Biserica Densus, una dintre cele mai vechi din Romania, construita in sec. XIII din piatra apartinand ruinelor Sarmisegetusei romane. Are o infatisare ciudata pastrand unele elemente ale stilului romantic tarziu. Este impodobita cu o interesanta pictura murala (din 1443). Biserica Strei (sec. XIII), pastreaza pictura executata in sec. XIV, fiind unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictura medievala din Romania. Alte edificii religioase: Biserica Santamarie din Orlea (sec. XIII), in stil romanic, pastreaza o parte din valoroasele fresce initiale, Biserica Ciscior (sec. XIV), Biserica Ribita (1417), Biserica Ortodoxa Hunedoara (sec. XV), Manastirea Prislop din Silvasu de Sus (la 13 km de Hateg si la 16 km de Hunedoara), din 1564.

Muzee

Muzeul Memorial "Aurel Vlaicu" de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat in memoria acestui pionier al aviatiei romanesti si mondiale. Aici a vazut lumina zilei si a faurit primele sale aeromodele, marele inventator si pilot Aurel Vlaicu. Alte muzee: Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colectii mineralogice.