QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Eficienta sociala a turismului si turismul social





Eficienta sociala a turismului si turismul social

Obiective:

Sa prezint trasaturile generale ale eficientei sciale in turism

Sa definesc principalele forme si indicatori de cuantificare a eficientei sociale in turism




Sa analizez trasaturile specifice turismului social

Cuvinte cheie:

Turism cultural

Turism balnear

Turism social

Nivelul servirii

Spor de munca

O1 Sa prezint trasaturile generale ale eficientei sciale in turism

Activitatea turistica este generatoare  atit de efecte economice cit si sociale, acestea din urma reflectind masura si modul de satisfacere a nevoilor materiale si spirituale ale calatorilor. Eficienta sociala a turismului se refera la petrecerea utila a timpului liber, reconfortarea si recreerea oamenilor, refacerea capacitatii de munca, ridicarea nivelului general de cunoastere si de pregatire, satisfacerea unor motivatii psihice, spirituale, crearea si promovarea unui climat de pace si intelegere intre natiuni.

Dintre formele de turism in care predomina eficienta sociala putem mentiona:

Turismul balnear – are o contributie majora asupra strarii de sanatate a individului, asupra conditiei fizice si psihice a acestuia,

Turismul cultural – prezinta un spectru larg al orizontului de cunoastere, de ridicare a nivelului de in struire, al civilizatiei si al educatiei, oferind ed asemenea ocazia de a participa la diverse evenimente culturale – spectacole, festivaluri, mese rotunde, vizitarea de muzee, case memoriale, sau locuri legate  de traditia si istoria unui popor. Din practica turismului cultural turistii au posibilitatea de a acumula noi cunostinte in diverse domenii, asigurindu-si necesitatile spirituale.

Turismul international este definit ca „ambasador al pacii”, mijloc de cunoastere, apropiere si intelegere  intre natiuni.


O2 Sa definesc principalele forme si indicatori de cuantificare a eficientei sociale in turism

Datorita faptului ca eficienta sociala dispune de un caracter complex, este dificil de a fi de masurata in totalitate. Specialistii au stabilit doar citiva indicatori care ne permit sa cuantificam aceasta eficienta, insa pentru aceasta a fost create doua premise:

Definirea criteriilor de evaluare

Stabilirea unui sistem de indicatori de masurare.

Criteriile de apreciere sunt:

Gradul de satisfasctie a turistului

Imbunatatirea starii de sanatate si refacere a fortei de munca

Nivelul de instruire, de cultura

Protejarea mediului

Intarirea pacii si colaborarea intre popoare, etc

Din sistemul de indicatori fac parte:

Nivelul servirii - cu un continut complex ce se refera la totalitatea conditiilor ce tin de satisfacerea nevoilor turistilor: varietatea ofertei, calitatea serviciului, capacitatea unitatilor si confortul acestora, promptitudinea servirii. Indicatorii care caracterizeaza nivelul servirii sunt:

Numarul tipurilor de produse turistice/servicii oferite in limitele unei zone turistice sau de o unitate.

Structura pe categorii de confort a mijloacelor de cazare si de alimentatie

Numarul unitatilor/locurilor de cazare la 1000 locuitori

Numarul unitatilor/locurilor la unitatea teritoriala de suprafata



Numarul de turisti ce revin unui lucrator

Timpul de asteptare si/sau timpul de servire

Ponderea incasarilor din serviciile suplimentarea in totalul incasarilor, etc.

Coeficientul general de calculare a nivelului servii reprezinta suma ponderata a coeficientilor partiali: K = ∑qiki

Unde qi  - ponderea fiecaruicriteriu criteriu al nivelului servirii

ki - coeficientii partiali ai nivelului de servire

Imbunatatirea starii de sanatate – se refera mai mult la turismul balnear si de tratament. Pentru aceasta se calculeaza sporul de timp (Et) si sporul activ de munca (St):        Et = [(T-T1)n]/t * n/N * 100

St = [(T-T1)N]/t

Unde: T si T1  - durata concediului medical inainte si dupa efectuarea tratamentelor balnare

N- numarul total de lucrari ai colectivitatii cercetate

t- fondul mediu anual de timp de munca a unui lucrator

n- numarul toal al cazurilor in are se aplica tratemente profilactice in statiuni


O3 Sa analizez trasaturile specifice turismului social

Turismul social este forma de turism direct legata de evolutia dezvoltarii economice, de gradul de civilizatie a populatiei, de instituirea zilelor de repaus, a concediilor platite etc., etape ce constituie premisele “democratizarii vacantelor si turismului”. Turismul social poate juca un rol foarte important in toate zonele accesibile turismului, asociatiile de profil avind menirea de a lega parteneriate solide cu autoritatile publice sau private, cu sindicatele intreprinderilor etc., in scopul de a permite tuturor categoriilor de populatie, dar mai ales celor cu venituri modeste, sa beneficieze de o vacanta.

Turismul social intruneste caracteristicile turismului in general particularizandu-se prin:

categoria de consumatori carora se adreseaza;

modul in care sunt finantate vacantele

Din clientii turismului social fac parte categoriile de populatie cu mijloace financiare reduse, reprezentate de cei cu venituri situate la nivelul minim pe economie sau cu statut social care atesta acest lucru: pensionari, someri, elevi si studenti, lucratori in agricultura etc. In general calatoriile acestora sunt asigurate – partial sau integral –de organismele de protectie sociala sau diverse alte organizatii: case de asigurari sociale, case de ajutor reciproc ale pensionarilor, sindicate, organizatii de tineret, fundatii, precum si prin facilitati de plata oferite de agentii economici din turism (reduceri de tarife, nivele inferioare ale comisionului).

Facilitatile de care dispun destinatarii turismului social nu de putine ori a condus la o crestere substantiala a cererii turistice, confundind-se deseori fenomenul cu turismul de masa.

Industria turismului social este caracterizata de citeva aspecte foarte importante pentru elaborarea oricarei strategii de dezvoltare a acestei forme de turism:

v    turismul social nu are o structura omogena, nici din punct de vedere al ofertei, dar nici al cererii, in majoritatea tarilor;

v    cererea turistica are o evolutie foarte fluctuanta, chiar in tarile cu o veche traditie in aceasta forma de turism, fiind necesara o oferta bine structurata.

Conform principiilor elaborate de BITS, aceasta forma de turism face parte din dreptul universal de recreere si odihna turistica pentru un numar cat mai mare de persoane si se traduce prin:

turismul social realizat de intreaga societate pentru aproape toti membrii ei;

turismul social ca element esential in procesul cvasicontinuu de amenajare a teritoriului;

turismul social reprezinta o parghie esentiala in dezvoltarea socio-economica a oricarei regiuni;

turismul social are un statut de partener esential in programele de dezvoltare mondiala.

Exista totusi si o serie de elemente care pot influenta in mod negativ dezvoltarea turismului social, a activitatilor turistice care se includ aici:

obstacolul psihologic reprezinta refuzul potentialilor clienti de a-si faca concediul in extrasezon;

obstacolul familial, determinat de faptul ca un procent important dintre turisti sunt familisti, avind copii de varsta scolara si care nu-si pot lua concedii decat in perioada vacantei scolare;

obstacolul tehnic, legat de marile intreprinderi care in perioada de sezon ar trebui sa-si inchida portile pentru salariatii care doresc sa-si petreaca concediile in aceeasi perioada cu vacantele scolare.



Solutionarea problemelor respective constra in:

imbunatatirea ofertei turistice din perioada de extrasezon,

realizarea unui acord intre patronate si sindicate pentru reducerea in intensitate a activitatii desfasurate, in perioada concediilor si vacantelor,

fractionarea vacantelor pe toata durata anului pentru a realiza o concordanta intre anul social si cel scolar.

In lume exista o serie de asociatii de turism social care se ocupa minuios de aceasta forma de tursim, iar pentru cazare ei propun urmatoarele structuri:

satul de vacanta (de dimensiuni mari), cu pensiune completa;

satul - pensiune, cu pensiune completa si cu mijloace de agrement;

pensiune mare

pensiune familiala, existenta in mediul rural;

camping pentru sejururi scurte si/sau tranzit (“caravaning”).

Tarifele de vacanta si sejur sunt stabilite in functie de veniturile de familie si de perioada aleasa.

In domeniul turismului social s-au aplicat unele facilitati fiscale, ca:

reduceri de impozite pentru mica hotelarie neclasificata;

prime speciale pentru structurile de camping de pe litoral;

realizarea unor fonduri interministeriale pentru modernizari si echipare etc.

Ajutorul financiar pentru turismul social se desfasoara pe trei planuri concomitente:

ajutor pentru dezvoltare in parteneriat sub forma unor credite si subventii de functionare sau stabilizare, care se adauga la cotizatiile membrilor;

ajutor acordat persoanelor (din sursa publica sau privata), care finanteaza partial sau total cererile pe baza unor criterii economice si sociale. Ex.: reducerea preturilor de transport, bonuri si cecuri de vacanta, ajutoare oferite de catre intreprindere la plecare in vacanta a angajatilor (pe baza unor reglementari de comun acord stabilite intre cele doua parti) etc.;

ajutor pentru finantarea investitiilor destinate infrastructurii de baza in centrele de odihna si vacante (cazare, alimentatie, spatii de recreere), incluzand si amenajarile din mediul rural pentru mentinerea populatiei in acest spatiu si amenajarea unui potential de cazare de tip familial.



CONCLUZIE


Dupa cum bine este cunoscut turismul este o activitate social-economica, iar printre principiile lui se afla satisfacerea nevoilor clientilor in ceea ce priveste odihna si recuperarea fizico-psihica. Eficenta sociala a turismului cuprinde si ea acest principiu, iar masurarea si cuantificarea ei are drept scop evidentierea indeplinirii principiilor sociali ce tin de activitatea turistica. Cu parere de rau, masurarea eficientei sociale nu este la fel de completa si obiectiva ca si in cazul celei economice, insa per ansamblu ne permite sa vedem care este evolutia turismuluui din punct de vedere social.

In ceea ce priveste turismul social acesta este o forma de turism specifica prezentului, care capata deja un caracter de masa. Cu toate ca suntem intr-o epoca de progres economic, cu diferente teritoriale, turismul social continue sa ia amploare atit in statele mai slab dezvoltate cit si  in cele dezvoltate, noi oferte si programe sociale aparind mereu.








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }