QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Dezvoltarea ecoturismului in Romania





Dezvoltarea ecoturismului in Romania







U1.1. Introducere

Romania are un capital natural deosebit: paduri nefragmentate, peste o treime din populatia de ursi, lupi si linx din Europa, paradisul unic al pasarilor din Delta Dunarii, peste 12.000 de pesteri si nu in ultimul rand, traditii locale autentice.  Tinand cont de situatia existenta pe piata turistica europeana, precum si de punctele forte pe care le are Romania in competitia cu celelalte posibile destinatii din regiunea Europa Centrala si de Est, ecoturismul poate reprezenta o solutie pentru revigorarea turismului romanesc.




U1.2. Obiectivele unitatii de invatare

Aceasta unitate de invatare isi propune prezentarea premiselor care au stat la baza dezvoltarii ecoturismului in Romania.

La sfarsitul acestei unitati de invatare studentii vor fi capabili sa:

identifice principalele atractii ecoturistice din Romania;

inteleaga modul in care ecoturismul poate contribui la conservarea naturii;

cunoasca modul de infiintare si obiectivele Asociatiei de Ecoturism din Romania;

identifice si sa exemplifice categoriile de arii protejate din Romania.





Durata medie de parcurgere a primei unitati de invatare este de 3 ore.

U1.3. Principalele atractii ecoturistice din Romania


Romania are aproximativ 800 de arii protejate, care acopera in prezent in jur de 5% din teritoriul tarii. Majoritatea destinatiilor ecoturistice sunt situate in interiorul sau in imediata vecinatate a acestor arii protejate, cum ar fi: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, „paradisul pasarilor”; comunitatile din zona de nord a Parcului National Piatra Craiului cu programe ecoturistice axate pe carnivore mari (ursi, lupi si linx); Parcul National Retezat, cel mai vechi parc din Romania, intrat in reteaua PanPark si Parcul Natural Apuseni cu ancestralele traditii legate de natura. De asemenea, trebuie evidentiat faptul ca in tara noastra exista inca paduri nefragmentate, si peste o treime din populatia de ursi, lupi si linx din Europa, paradisul unic al pasarilor din Delta Dunarii, peste 12 000 de pesteri si, nu in ultimul rand, traditii locale pline de autenticitate. Ecoturismul permite valorificarea acestui capital natural si totodata conservarea acestuia.

Dezvoltarea ecoturismului in Romania este dificila deoarece politica de conservare a naturii are deficiente si exista probleme de depozitare a deseurilor in zonele rurale.


Exemple

Romania are un capital natural deosebit: paduri nefragmentate, peste o treime din populatia de ursi, lupi si linx din Europa, paradisul unic al pasarilor din Delta Dunarii, peste 12.000 de pesteri si nu in ultimul rand, traditii locale pline de autenticitate. 



In cadrul rezervatiilor naturale exista mai multe specii de plante si animale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, Romania inca mai pastreaza in mediul natural exemplare de flora si fauna, care in alte tari au disparut sau nu mai pot fi vizitate decat in captivitate. Pe de alta parte, dezvoltarea durabila in unele zone a formelor clasice de turism a dus la mentinerea cadrului natural in vederea dezvoltarii ecoturismului.

Romania poate deveni o destinatie importanta pentru practicarea ecoturismului.  Argumentele in favoarea acestei premise sunt:

existenta unor zone salbatice, neafectate de interventia omului si a unor mari suprafete de padure;

fauna si flora bogata, cu specii si ecosisteme unicat in Europa;

diversitatea resurselor turistice naturale: fauna, flora, geologice, speologice etc.;

infrastructura de acces in zone turistice unde se practica ecoturismul;

existenta unitatilor turistice care se adreseaza segmentelor de clienti interesati de turism rural si agroturism;

cererea in crestere pentru ecoturism;

existenta cadrului legal care prevede atat delimitarea parcurilor naturale si nationale, a ariilor naturale protejate, cat si conditiile necesare instruirii administratiei pentru zonele protejate, in vederea initierii managementului acestora.

In perceptia Asociatiei de Ecoturism din Romania principalele „eco-atractii” ale Romaniei sunt: Delta Dunarii - unica in Europa, Carnivore mari: lupi, ursi si lupi, Muntii Carpati, peisaj montan pitoresc, paduri in stare naturala, zona rurala - viata de zi cu zi (de exemplu: carute, agricultura traditionala), oierit, pesteri.

Conform unui studiu efectuat in randul touroperatorilor straini, turistii cauta in Romania, in primul rand, natura neatinsa de om si obiceiurile traditionale romanesti. Dupa traditii, in topul interesului, se afla apoi Delta Dunarii, populatia de carnivore mari a Romaniei, care este pe locul al doilea in Europa din punctul de vedere al efectivului, dupa Rusia. Un alt element indragit de turistii straini este ospitalitatea romaneasca. Unul din avantajele competitive de care beneficiaza Romania, in comparatie cu destinatiile turistice consacrate, este pastrarea in anumite zone a unui mediu natural nealterat de prezenta si activitatile omului.










Sursa: Blumer, A., Romania tourism destination image facing the Dutch market perception, An assessment of the destination image of Romania in relation to ecotourism, master thesis, World International Centre of Excellence Wageningen University, Olanda, 2002, pag. 26


Figura 1 „Eco-atractiile” Romaniei  percepute de agentiile olandeze de turism in anul 2002


Primele programe de ecoturism din Romania, au inceput sa apara in anul 2000, initiate de cateva Parcuri Nationale si Naturale: Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt, beneficiare ale unui grant oferit de Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility). Au urmat proiecte de conservare a naturii care aveau si o componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati – Zarnesti, care a dezvoltat programe axate pe observarea animalelor: ursi, lupi, linx si traditiile locale conexe acestora si proiectul “Actiuni combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni”, implementat de catre Federatia Romana de Speologie, care a dezvoltat programe de ecoturism axate pe valorificarea traditiilor locale si a potentialului carstic.

In prezent, programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele zone:

- Delta Dunarii si Dobrogea: observarea pasarilor, plimbari cu barci;

- Parcul National Piatra Craiului: programe bazate in special pe observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada etc.;

- Muntii Apuseni: speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, biciclete;

- Transilvania: descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice etc.;

- Maramures: programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii traditionale, arhitectura, calarie, cicloturism etc.;

- Bucovina: turism cultural si religios, combinat cu observarea naturii: flora si fauna, drumetii tematice etc.;

- alte zone din Muntii Carpati: numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, schi de tura, plimbare cu rachete de zapada etc.

Romania are un patrimoniu natural si cultural unic ce poate deveni o destinatie intersanta pentru turismul mondial, avand in vedere faptul ca se manifesta ca tendinta, cautarea destinatiilor cu potential natural unic, neafectate de turismul de masa. Romania trebuie sa conserve capitalul natural de care dispune pentru a putea beneficia pe termen lung prin stabilirea unor strategii si politici de dezvoltare a ecoturismului pe plan local, regional si national.

Dezvoltarea si promovarea ecoturismului in Romania reprezinta un instrument pentru conservarea naturii care poate actiona prin:

finantare directa in proiecte de conservare a naturii;

crearea unor surse alternative de venituri pentru comunitatile locale, marind capacitatea lor de a dezvolta servicii de inalta calitate pentru diminuarea presiunii asupra naturii;

incurajarea dezvoltarii durabile la nivel local a comunitatilor rurale din ariile protejate (de exemplu masuri de planificare a folosirii terenurilor care tin seama de conservarea naturii si de ariile protejate);

promovarea celor mai bune practici de mediu ale touroperatorilor si pensiunilor;

cresterea nivelului de constientizare al localnicilor si turistilor cu privire la conservarea naturii, consumul redus de energie si adoptarea masurilor de colectare ecologica a deseurilor.

Programele de ecoturism din Romania sunt oferite turistilor prin intermediul unor touroperatori locali care colaboreaza de regula cu touroperatori din strainatate.


Exemple

Cei mai importanti touroperatori romani care vand programe de ecoturism in prezent sunt: Daksa, Carpathian Nature Tours, Roving Romania, Absolute Nature, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefan cel Mare etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania, care au dezvoltat in ultimii ani programe de turism in natura sunt: Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour, Transilvania Tour etc.


Sa ne reamintim

Romania are aproximativ 800 de arii protejate, care acopera in prezent in jur de 5% din teritoriul tarii.

Romania are un capital natural deosebit: paduri nefragmentate, peste o treime din populatia de ursi, lupi si linx din Europa, paradisul unic al pasarilor din Delta Dunarii, peste 12.000 de pesteri si nu in ultimul rand, traditii locale pline de autenticitate.



Prezentati un produs ecoturistic oferit de un touroperator din Romania specializat in domeniul ecoturismului.


U1.4. Cadrul institutional al dezvoltarii ecoturismului in Romania


Dezvoltarea ecoturismului in tara noastra se datoreaza in primul rand eforturilor despuse de Asociatia de Ecoturism din Romania (AER). Aceasta este o organizatie umbrela sub care se regasesc touroperatori, organizatii nonguvernamentale de dezvoltare locala si conservarea naturii si asociatii de turism, care incearca dezvoltarea unor programe ecoturistice de succes menite sa revigoreze turismul romanesc. Modele internationale aplicate cu succes sunt: Strategia de dezvoltare a ecoturismului in Australia si Programul de acreditare in domeniul ecoturismului si a turismului legat de natura (“Nature and Ecotourism Acreditation Programe”) si Programul de acreditare in ecoturism, aplicat in Suedia (“Nature’s Best”, primul sistem de acreditare in ecoturism din emisfera nordica.          

Misiunea asociatiei este promovarea conceptului de ecoturism si a dezvoltarii ecoturismului in vederea sprijinirii conservarii naturii, a dezvoltarii durabile a comunitatilor locale din zonele cu valori naturale, pentru cresterea calitatii serviciilor legate de ecoturism si promovarea naturii ca element esential al imaginii turistice a Romaniei. Infiintarea acestei asociatii a fost determinata de faptul ca Romania are un patrimoniu natural si cultural unic, ce poate deveni o atractie deosebita pentru turismul mondial. Avand in vedere tendintele actuale ale turistilor de a cauta destinatii cu potential natural unic, neafectate de turismul de masa, acest capital natural trebuie conservat pentru a putea beneficia de el pe termen lung.

Obiectivele Asociatiei de Ecoturism din Romania sunt:

promovarea conceptului si a principiilor ecoturismului la nivel local, regional si national;

  • promovarea ecoturismului ca instrument de conservare a naturii;
  • promovarea valorilor naturale si traditionale care respecta natura ca atractii ecoturistice si pastrarea acestora;
  • implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea infrastructurii si serviciilor ecoturistice;
  • promovarea ecoturismului ca instrument prin care populatiile locale pot realiza venituri;
  • incurajarea folosirii resurselor locale de catre ofertantii de produse ecoturistice;
  • crearea si mentinerea unui sistem de servicii de calitate in ecoturism;
  • crearea si implementarea unui sistem de certificare in ecoturism.

In documentele Organizatiei Mondiale a Turismului se mentioneaza in 2002, considerat Anul International al Ecoturismului urmatoarele caracteristici ale „ecoturistilor”: in general au varsta cuprinsa intre 30 si 59 ani, studii superioare si venituri peste medie. Ecoturistii doresc servicii turistice de calitate, ghizi locali excelenti, doresc sa calatoreasca in grupuri mici, sunt interesati de  programe educative, mancare de calitate bazata pe produse naturale, zone neaglomerate, spatii de cazare de calitate si sunt sensibili la problemele de conservare a naturii.

Pentru a raspunde acestor cerinte pot fi dezvoltate si promovate urmatoarele tipuri de activitati:

• Vizionare de pasari (“birdwatching”);

• Vizionare de animale salbatice (“wildlife watching”);

• Drumetii /programe tematice;

• Calarie;

• Vizitare pesteri (“caving”);

• Alte activitati in aer liber: plimbare cu bicicletele, ture pe schiuri de fond sau raquettes, plimbari cu caruta, vizite in locuinte traditionale etc..

In prezent exista cateva agentii de turism touroperatoare din Romania care au reusit sa promoveze cu succes produse ecoturistice, in special turistilor din tarile vest-europene: Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda, Austria, Elvetia. Cu toate acestea, potentialul ecoturistic al Romaniei este inca putin exploatat, fiind necesare investitii in produsele ecoturistice romanesti. Se poate spune ca piata ecoturismului in Romania este la inceput de drum, cu mari posibilitati de afirmare.       

Alaturi de eforturile Asociatiei de Ecoturism din Romania exista si initiativele altor organizatii din acest domeniu: in Zarnesti - Asociatia de Ecoturism Plaiuri Zarnestene, in Muntii Apuseni - Centrul de Arii Protejate si Dezvoltare Durabila pentru zona carstica, Parcurile Nationale si Naturale - Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt, dar si initiativele Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural - ANTREC pentru dezvoltarea turismului rural.

Principalele destinatii cu potential ecoturistic ridicat sunt situate in perimetrul sau in apropierea ariilor protejate iar Romania detine in prezent 12 parcuri nationale. In afara parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei exista aproximativ 800 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale a caror suprafata totala nu a fost inca determinata insa este estimata la aproximativ 169.000 hectare.

In cadrul rezervatiilor naturale exista mai multe specii de plante si animale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, Romania inca mai pastreaza in mediul natural exemplare de flora si fauna, care in alte tari au disparut sau nu mai pot fi vizitate decat in captivitate. Pe de alta parte, dezvoltarea durabila in unele zone a formelor clasice de turism a dus la mentinerea cadrului natural in vederea dezvoltarii ecoturismului.

Romania are un bogat potential ecoturistic in ariile protejate si initiativele de dezvoltare turistica potrivite acestor zone sunt cele ecologice. Succesul dezvoltarii turismului in ariile protejate este conditionat de sprijinul autoritatilor locale si centrale si de o abordare echilibrata care sa aiba in centrul atentiei valorile culturale si naturale ale acestor zone.



Avand in vedere riscurile pe care le implica dezvoltarea turismului in ariile protejate, ecoturismul apare ca una dintre cele mai potrivite forme de turism pentru aceste zone, deoarece punctul principal de atractie este potentialul natural si incurajeaza conservarea naturii si dezvoltarea comunitatilor locale.

Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane a stabilit categoriile de zone protejate existente in tara noastra, tinand cont de clasificarea Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN):

a) Rezervatii stiintifice

Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate.

Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice, cu acordul forului stiintific competent. Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - 'Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata in principal in scopuri stiintifice'.

Exemple

Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare din Muntii Rodnei

b) Parcuri nationale

Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic in stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice in conditii de stabilitate ecologica, excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit.

In perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - 'Parc national: arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere'.

Exemple

Parcul National Piatra Craiului, Parcul National Retezat, Parcul National Calimani

c) Monumente ale naturii

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.

Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. In functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - 'Monument natural: arie protejata administrata in special pentru conservarea elementelor naturale, specifice'.

Exemple

Stejarii seculari din specia stejarului brumariu – monument al naturii- comuna M. Kogalniceanu, judetul Constanta.

d) Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate.

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele. Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire.

Exemple

Lacul si golul alpin Balea, Muntii Fagaras, care ocroteste peisajul glaciar, stancariile, flora si fauna specific alpine.


e) Parcuri naturale

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - 'Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere'.

De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Exemple

Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Bucegi

f) Rezervatii ale biosferei

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.

Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de protectie si conservare proprii, in conformitate cu recomandarile Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Daca in perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO. Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate incat sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane in armonie cu mediul natural.

Exemple

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

g) Zone umede de importanta internationala

Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizeaza in scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, in conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor acvatice.

h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala. Marimea arealului lor este determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de protectie. In cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerintele de ocrotire si conservare a sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza in conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

i) Arii speciale de conservare

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat.

Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate in alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate.

j) Arii de protectie speciala avifaunistica

Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice. Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de conservare.

Acest sistem de clasificari are la baza o serie de obiective de management: cercetare stiintifica, protectia salbaticiei, protectia diversitatii speciilor si a diversitatii genetice, mentinerea serviciilor, protectia unor trasaturi naturale si culturale specifice, turism si recreere, educatie, utilizarea durabila a resurselor ecosistemelor naturale, mentinerea caracteristicilor culturale si traditionale.

Sa ne reamintim

Dezvoltarea ecoturismului in tara noastra se datoreaza in primul rand eforturilor despuse de Asociatia de Ecoturism din Romania (AER).

AER este o organizatie umbrela sub care se regasesc touroperatori, organizatii nonguvernamentale de dezvoltare locala si conservarea naturii si asociatii de turism, care incearca dezvoltarea unor programe ecoturistice de succes menite sa revigoreze turismul romanesc.

Principalele activitati ecoturistice propuse de AER sunt: vizionarea de pasari (“birdwatching”), vizionarea de animale salbatice (“wildlife watching”); drumetii, calarie, vizitarea pesterilor (“caving”), plimbari cu bicicletele, ture pe schiuri de fond sau raquettes, plimbari cu caruta.

Romania are un bogat potential ecoturistic in ariile protejate.



Prezentati potentialul ecoturistic al unei arii protejate din Romania.



U1.5. Rezumat

Principalele „eco-atractii” ale Romaniei sunt: Delta Dunarii - unica in Europa, Carnivore Mari: lupi, ursi si lupi, Muntii Carpati, peisaj montan pitoresc, paduri in stare naturala, zona rurala.

Asociatia de Ecoturism din Romania este o organizatie umbrela sub care se regasesc touroperatori, organizatii nonguvernamentale de dezvoltare locala si conservarea naturii si asociatii de turism, care incearca dezvoltarea unor programe ecoturistice de succes menite sa revigoreze turismul romanesc.

Principalele destinatii cu potential ecoturistic din Romania sunt situate in perimetrul sau in apropierea ariilor protejate.


U1.6. Test de evaluare a cunostintelor

 


1. Ariile protejate din Romania acopera:

a)     10% din teritoriul tarii

b)     30% din teritoriul tarii

c)     1% din teritoriul tarii

d)     5% din teritoriul tarii


2. Asociatia de Ecoturism din Romania s-a constituit printr-un parteneriat intre:

a)     primariile locale din zone turistice

b)     touroperatori, organizatii nonguvernamentale de dezvoltare locala si conservarea naturii, asociatii de turism

c)     Ministerul Turismului si touroperatori

d)     administratiile ariilor protejate


3. Care dintre urmatoarele activitati este promovata de Asociatia de Ecoturism din Romania:

a)     vanatoarea

b)     plimbarile cu ATV

c)     motociclismul

d)     drumetia


4. Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este:

a)     desfasurarea activitatilor stiintifice

b)     conservarea peisajului si recreere

c)     de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede

d)     conservarea unor zone de habitat natural a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala


5. In ce categorie de arie protejata se incadreaza Delta Dunarii?

a)     Rezervatie a Biosferei

b)     Parc Natural

c)     Parc National

d)     Monument al naturii


6. In ce categorie de arie protejata se incadreaza Muntii Piatra Craiului?

a)     Parc Natural

b)     Rezervatie stiintifica

c)     Rezervatii naturale



d)     Parc National


Programele de ecoturism din Muntii Apuseni se concentreaza pe:

a)     descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice

b)     turism cultural si religios, combinat cu observarea naturii

c)     speoturism, drumetii tematice, turism ecvestru, biciclete

d)     observarea carnivorelor mari


Modelele internationale aplicate de Asociatia de Ecoturism din Romania pentru certificarea ecoturistica sunt:

a)     „Ecotrans” si „Ecotour”

b)     „NEAP” si „Nature’s Best”

c)     „Blue Flag” si Ecoguide”

d)     „Blue Flag” si „NEAP”






Tema de control

Alegeti o arie protejata din Romania si prezentati activitatile ecoturistice care pot fi dezvoltate si infrastructura necesara desfasurarii acestora.












Unitatea de invatare U2. Initiative pentru dezvoltarea ecoturismului in Romania


Cuprins


U2.1. Introducere 57

U2.2. Obiectivele unitatii de invatare. 57

U2.3. Principiile de baza ale dezvoltarii ecoturismului in Romania. 58

U2.4. Certificarea prestatorilor de servicii ecoturistice din Romania.. 61

U2.5. Rezumat. 66

U2.6. Test de evaluare a cunostintelor.. 66



U2.1. Introducere

Romania dispune de un bogat patrimoniu natural si are sanse excelente de a deveni o atractie speciala pentru turismul international avand in vedere tendintele actuale pe plan mondial, de orientare a fluxurilor turistice catre destinatii cu potential turistic natural. Schimbarile socio-economice din tara noastra, induse pe de o parte de trecerea la o economie de piata dar si de Integrarea Europeana, aduc numeroase amenintari conservarii naturii in Muntii Carpati si in Delta Dunarii, dar ofera in acelasi timp o serie de oportunitati. Dezvoltarea ecoturismului poate fi considerata principala oportunitate oferita de actualul context economic deoarece aceasta forma de turism aduce beneficii socio-economice cu investitii minime, prin exploatarea intr-o maniera durabila a potentialului turistic natural si constituie un instrument de conservare a naturii si dezvoltare durabila locala.




U2.2. Obiectivele unitatii de invatare

Aceasta unitate de invatare isi propune clarificarea principiilor de baza ale dezvoltarii ecoturismului in Romania si prezentarea sistemului de certificare a prestatorilor de servicii ecoturistice din tara noastra.

La sfarsitul acestei unitati de invatare studentii vor fi capabili sa:

identifice principiile de baza ale dezvoltarii ecoturismului in Romania;

cunoasca sisteme de certificare internationale in domeniul turismului durabil si ecoturismului;

inteleaga criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de certificare credibil;

inteleaga avantajele certificarii prin sistemul propus de Asociatia de Ecoturism din Romania;

cunoasca etapele si conditiile preliminare pentru certificarea prin sistemul propus de Asociatia de Ecoturism din Romania;

identifice categoriile de beneficiari ai sistemului de certificare ecoturistica.


Durata medie de parcurgere a celei de-a doua unitati de invatare este de 3 ore.

U2.3. Principiile de baza ale dezvoltarii ecoturismului in Romania


Principiile dezvoltarii ecoturismului in Romania au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation - program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best - sistemul de acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia si sunt formulate astfel:

a) Focalizarea pe zone naturale

Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential in planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului.

Exemple

Cazarea se face intr-o zona cu potential turistic natural; peste 50% din imaginile de marketing pentru produs includ natura ca element sau ca fundal.


b) Interpretarea produsului ecoturistic

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere si bucuria de a descoperi, ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Produsele de ecoturism atrag acei turisti ce doresc sa intre in interactiune cu mediul natural si, in grade variate, doresc largirea nivelului de cunoastere, intelegere, apreciere si placere. Produsul ecoturistic se planifica, se proiecteaza si se ofera in asa fel incat sa vina in intampinarea intereselor, nevoilor si asteptarilor clientului, cu includerea unei game largi de posibilitati de interpretare atat personala, cat si nonpersonala.

Exemple

Turistilor li se ofera posibilitatea de a cunoaste patrimoniul natural si cultural al mediului vizitat. Fiecare unitate de cazare trebuie sa promoveze imaginea legata de ecoturism prin cel putin un mijloc de interpretare personala.


c) Principiul durabilitatii, din perspectiva protejarii mediului natural

Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra naturii. Produsul ecoturistic se desfasoara, si este condus, astfel incat sa conserve si sa puna in valoare mediul natural si cultural in care se desfasoara, prin recunoasterea si aplicarea practicilor caracteristice turismului durabil.

Exemple

Personalul intelege si aplica masurile luate in cadrul planificarii produselor, pentru asigurarea durabilitatii mediului. Au fost identificate riscurile cu impact asupra mediului cauzate de produsele operatorilor si au fost stabiliti pasii ce trebuie urmati pentru inlaturarea sau diminuarea lor.

Activitatile ecoturistice derulate in arii protejate se desfasoara in locuri desemnate prin planul de management al zonei, ca fiind potrivite tipului de activitate sau desemnate ca atare de administratorul/custodele ariei protejate.

Amenajarea si utilizarea facilitatilor au produs un impact cat mai mic asupra vegetatiei autohtone si a faunei locale.

d) Contributia la conservarea naturii

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru managementul si conservarea acestor arii naturale (de exemplu oferirea ajutorului financiar in actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributii financiare pentru organizatiile de conservare).

Exemple

Operatorul asigura o contributie financiara la proiecte de conservarea naturii pe plan local de minim 3% din valoarea pe care o plateste fiecare turist (se plateste doar o data pe turist/sejur).

e) Gradul de satisfacere a turistilor

Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. Gradul de satisfactie al turistilor in privinta produsul ecoturistic este esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind asteptarile clientilor.

Exemple

Produsul prevede existenta unui mecanism de evaluare a satisfacerii asteptarilor turistilor (de exemplu un chestionar de evaluare), de procesare a rezultatelor si accesul AER la rezultatele evaluarii si monitorizarii.

f) Marketing corect

Marketingul in domeniul ecoturismului ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor.

Exemple

Marketingul practicat pentru promovarea produsului este corect, responsabil si creeaza asteptari realiste ale clientului cu privire la programele oferite.


De multe ori ecoturismul este asociat cu 'turismul de aventura', 'turismul de natura', 'turismul rural' si cu 'agroturismul' insa nici una din formele mentionate mai sus nu este in mod necesar o forma de ecoturism, decat atunci cand indeplineste conditiile mentionate in definitia ecoturismului. Ecoturismul are ca principala motivatie observarea si aprecierea naturii, iar turismul de aventura este bazat pe exercitiul fizic si activitati sportive, cu un anumit grad de risc, desfasurate in cadrul natural.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana creeaza posibilitatea dezvoltarii laturii ecoturistice a productiei turistice romanesti, care, prin specificul sau, are posibilitatea patrunderii pe piata comunitara europeana. Dezvoltarea ecoturismului ofera o sansa de supravietuire intreprinderilor mici si mijlocii din industria ospitalitatii, precum si de relansare a activitatilor economice din cadrul colectivitatilor rurale. Orientarea acestora spre produsul ecoturistic, respectiv catre activitati de agroturism si turism rural, care sa valorifice atat peisajul natural, cat si traditiile romanesti constituie o posibilitate de redimensionare si repozitionare a ofertei turistice romanesti.

Sa ne reamintim

Principiile dezvoltarii ecoturismului in Romania au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation - program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best - sistemul de acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia.


U2.4. Certificarea prestatorilor de servicii ecoturistice din Romania


Sistemul de Certificare in Ecoturism propus de Asociatia de Ecoturism din Romania este un mecanism prin care se realizeaza evaluarea si directionarea activitatilor desfasurate in sfera turismului, in raport cu criteriile ecoturismului. Acest sistem urmareste realizarea rezultatelor concrete vizand conservarea naturii, dezvoltarea durabila a comunitatilor locale si punerea in valoare a resurselor naturale si culturale locale. Sistemul propune certificarea produselor ecoturistice dezvoltate de agentii de turism detailiste si touroperatori, certificarea destinatiilor precum si a structurilor de cazare din Romania, in vederea garantarii calitatii ecoturistice a acestora.

Dintre avantajele detinerii marcii de ecoturism se pot mentiona urmatoarele:

ajuta clientii sa identifice mai usor acele produse care ofera experiente autentice legate de natura si cultura;

garanteaza calitatea serviciilor oferind un plus de siguranta;

devine o imagine si un instrument de marketing pentru touroperatorii, unitatile de cazare si destinatiile certificate;

contribuie activ la conservarea naturii si incurajarea dezvoltarii durabile la nivel zonal;

sprijina administratiile ariilor protejate in vederea realizarii unui turism cu impact minim asupra mediului;

garanteaza existenta canalelor de comunicare si de realizare de actiuni concrete intre sectorul de afaceri (agentii de turism) si organismele interesate de conservarea naturii (administratiile ariilor protejate).

Organizatia Mondiala a Turismului recomanda inca din martie 2003 autoritatilor nationale in turism sa sprijine elaborarea si implementarea unor sisteme de certificare in vederea realizarii unui turism durabil care sa raspunda specificului national.

Pentru a evita folosirea termenilor de „ecoturism” sau „eco-certificat” de catre acele structuri care nu respecta principiile ecoturismului a aparut necesitatea realizarii unor sisteme de certificare care sa stabileasca niste norme stricte ce trebuie adoptate de unitatile care vor sa se incadreze in domeniul ecoturismului. Nu s-a stabilit insa pana in prezent un sistem de certificare in ecoturism, valabil pe plan international. Exista numeroase sisteme de ecocertificare in domeniul turistic, unele fiind generale si globale iar altele locale si specializate.

Un studiu, realizat de Organizatia Mondiala a Turismului in 2002, a identificat peste 100 de scheme de certificare si aproximativ 700 de companii care implementeaza un asemenea sistem. Exista de asemenea tari si regiuni care au stabilit propriile sisteme de certificare, cum ar fi: Australia, Costa Rica, Uniunea Europeana, dar exista si companii de turism care si-au dezvoltat propria schema de certificare, cum ar fi touroperatorul german TUI. In domeniul ecoturismului nu exista un organism international care sa se ocupe de certificare si un sistem unic aplicabil pe plan global.




Exemple

Pe plan international au aparut sisteme de certificare in domeniul turismului durabil si ecoturismului cum ar fi: Blue Flag, Green Globe 2000, Green Hotel Initiative, Kiskeya Alternativa, Alianza Verde’s Green Deal, PAN Parks, Smart Voyager, Saskatchewan’s Horizons precum si initiativele la nivel national din Belize, Brazilia, Fiji, Kenya, Peru, Africa de Sud, Sri Lanka, Suedia, Fiji.


Un sistem de certificare credibil trebuie sa includa:

  • existenta si interpretarea standardelor;
  • evaluatori calificati, standarde care sa defineasca pregatirea si calificarea acestora;
  • un organism responsabil de certificare, care sa fie recunoscut de clienti si competent in domeniu;
  • proceduri bine stabilite;
  • un mecanism usor de implementat si transparent.

In noiembrie 2000 a fost organizat un seminar cu tema: “Necesitatea certificarii din perspectiva ecoturismului si turismului durabil”, la Mohonk Mountain House din New Paltz, statul New York, SUA. La acest seminar au participat 45 de specialisti in domeniul certificarii turistice din 20 de tari. Discutia s-a concentrat spre stabilirea unor standarde operationale pentru prestatorii de servicii ecoturistice, relevand trei subiecte cheie: stabilirea caracteristicilor unui sistem de certificare de succes, factorii critici ai cererii si ai ofertei.

In cadrul acestui seminar international s-au stabilit principalele caracteristici ale unui sistem de certificare de succes:

credibilitatea;

  • sa cuprinda toate fazele prestatiei turistice;
  • sa fie stabilit in functie de cererea de servicii turistice;
  • sa fie transparent si deschis;
  • sa permita o implementare usoara;
  • sa se poata autosustine financiar.

Factorii critici ai cererii au fost identificati ca fiind:

  • cunoasterea sistemului de catre consumatori;
  • intelegerea de catre consumatori a atributelor certificate;
  • valoarea acestor atribute pentru consumatori;
  • credibilitatea procesului de certificare;
  • consistenta si aplicarea uniforma a sistemului de certificare pe piata;
  • acreditarea, ca element important al sistemelor de certificare descentralizate.

Principalii factori critici ai ofertei, de care un sistem de certificare trebuie sa tina cont sunt:

  • costul certificarii;
  • training-ul;
  • consultantii;
  • autoevaluarea aplicantilor;
  • evaluarea propriu-zisa;
  • informarea aplicantilor cu privire la cele mai bune practici si sursele de procurare a echipamentelor, materialele si serviciile necesare certificarii;
  • posibilitatea interpretarii cerintelor atat de catre auditori cat si de catre aplicanti.

Sistemul de Certificare in Ecoturism din Romania atesta nivelul ridicat al serviciilor unui prestator de servicii turistice. Criteriile de certificare ecoturistica in Romania sunt: includerea activitatilor desfasurate in mijlocul naturii, tururi de maximum 15 turisti cu ghizi specializati pe zona respectiva, unitatile turistice cu maximum 20 camere de cazare.

Conservarea naturii trebuie sa fie principiul de baza in activitatile ecoturistice, ofertantii de produse ecoturistice nu trebuie sa promoveze vanatoarea si activitatile daunatoare naturii, ca off-road-ul sau schijet-ul. Sistemul propus de Asociatia de Ecoturism din Romania este rezultatul studiului mai multor sisteme de certificare din diverse tari avand ca model sistemul de acreditare propus de Asociatia de Ecoturism din Australia.

Mecanismul de certificare cuprinde mai multe etape, in urmatoarea succesiune:

Etapa 1 – depunerea cererii si a documentatiei necesare evaluarii. Cererea precum si documentatia necesara evaluarii consta intr-un set de formulare, la care vor fi anexate documente relevante, toate acestea fiind depuse la Asociatia de Ecoturism din Romania.

Etapa 2 – evaluare preliminara.

Asociatia de Ecoturism din Romania realizeaza evaluarea preliminara a dosarului.

Etapa 3 – intocmirea unui raport privind evaluarea preliminara.

Pe baza analizei din etapa 2 Asociatia de Ecoturism din Romania intocmeste un raport de evaluare preliminara care sta la baza evaluarii de catre comisie. Scopul raportului de evaluare preliminara este acela de a pune la dispozitia Comisiei un instrument de evaluare care sa faciliteze decizia de acordare a certificarii.

Etapa 4 – analiza cererii, a documentatiei anexate si a raportului de evaluare preliminara in cadrul comisiei de evaluare, care poate decide efectuarea unui audit.

Etapa 5 - decizia acordarii marcii de ecoturism de catre comisia de evaluare.


Exemple

Comisia de evaluare este formata din expertii Asociatiei de Ecoturism din Romania si cate un reprezentant invitat al organismelor interesate, respectiv:

- Ministerul Mediului – Directia de Conservare a Biodiversitatii;

- Ministerul Turismului;

- Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism;

- Regia Nationala a Padurilor – Directia Arii Protejate si Imagine;

- Asociatia de Ecoturism din Romania.


Caracterul interdisciplinar al ecoturismului implica participarea autoritatilor administrative din urmatoarele domeniile: conservarea naturii, ariile protejate, dezvoltare durabila, turism.

In cazul neparticiparii reprezentantilor invitati, comisia formata din expertii AER este pe deplin decizionala. Comisia se intalneste trimestrial si AER asigura secretariatul acestei comisii. Sistemul de certificare ecoturistica se adreseaza sectorului de afaceri din sfera turismului, administratiilor locale, administratiilor ariilor protejate si structurilor de cazare.

Acest sistem de certificare reprezinta un instrument, pus la dispozitia organismelor participante in comisia de evaluare, care sa faciliteze:

asigurarea calitatii serviciilor din ecoturism;

asigurarea unui instrument util in promovarea imaginii Romaniei pe plan extern;

crearea unei retele de destinatii la nivel national, intrunind un nivel similar de cerinte este mult mai usor de promovat;

este un instrument util in realizarea de actiuni concentrate in domeniul conservarii naturii;

asigura terenul comun cu agentii economici precum si cu alte structuri in vederea realizarii de actiuni de conservare;

• incurajeaza politici de dezvoltare durabila la nivel local, regional si national;

creaza mecanismul de crestere a eficientei utilizarii fondurilor provenite din diverse surse, cum ar fi programele de finantare ale Uniunii Europene;

• reprezinta o alternativa durabila in utilizarea resurselor naturale.

Conditiile preliminare pentru acreditare sunt urmatoarele:

Solicitantii trebuie sa detina toate documentele si licentele necesare pentru fiecare tip de activitate desfasurata. La definirea destinatiilor trebuie sa fie incluse si primarii, administratiile ariilor protejate – contracte de administrare in custodie, ONG-uri, parteneriate cu alte tipuri de organizatii.

Se exclud de la acreditare solicitantii a caror oferta turistica include vanatoarea, si sporturile cu motor care au impact negativ asupra mediului: motociclete de teren, barci cu motor de mare putere, sanii cu motor, competitii off-road.

In viziunea Asociatiei de Ecoturism din Romania certificarea se doreste a fi un sistem transparent si independent, in realizarea si implementarea caruia este necesara participarea factorilor decizionali interesati in dezvoltarea si promovarea acestui tip de turism, precum si a celor din domeniul conservarii mediului.

Sa ne reamintim

Sistemul de Certificare in Ecoturism propus de Asociatia de Ecoturism din Romania este un mecanism prin care se realizeaza evaluarea si directionarea activitatilor desfasurate in sfera turismului, in raport cu criteriile ecoturismului. Sistemul propune certificarea produselor ecoturistice dezvoltate de agentii de turism detailiste si touroperatori, certificarea destinatiilor precum si a structurilor de cazare din Romania, in vederea garantarii calitatii ecoturistice a acestora.

 

Exemplificati criteriile de certificare propuse de Asociatia de Ecoturism din Romania pentru unitatile de cazare. Fisele de evaluare le puteti gasi pe website-ul: www.eco-romania.ro la sectiunea Sistemul de certificare.


U2.5. Rezumat

Sistemul de Certificare in Ecoturism propus de Asociatia de Ecoturism din Romania este un mecanism prin care se realizeaza evaluarea si directionarea activitatilor desfasurate in sfera turismului, in raport cu criteriile ecoturismului.

Principiile dezvoltarii ecoturismului in Romania au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation - program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best - sistemul de acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia.


U2.6. Test de evaluare a cunostintelor

 


1. Certificarea prin sistemul propus de Asociatia de Ecoturism din Romania:

a)     garanteaza calitatea serviciilor oferind un plus de siguranta

b)     contribuie activ la conservarea naturii

c)     este un instrument de marketing pentru touroperatorii, unitatile de cazare si destinatiile certificate

d)     toate raspunsurile sunt corecte


2. Un sistem de certificare credibil trebuie sa includa:

a)     un organism responsabil de certificare, care sa fie recunoscut de clienti si competent in domeniu

b)     proceduri negociabile

c)     lipsa standardelor

d)     nici un raspuns nu este corect


3. Care dintre urmatorii factori critici in cadrul unui sistem de certificare sunt expresia cererii?

a)     autoevaluarea aplicantilor

b)     costul certificarii

c)     consistenta si aplicarea uniforma a sistemului de certificare pe piata

d)     consultantii


4. Care dintre urmatorii factori critici in cadrul unui sistem de certificare sunt expresia ofertei?

a)     cunoasterea sistemului de catre consumatori

b)     intelegerea de catre consumatori a atributelor certificate

c)     credibilitatea procesului de certificare

d)     costul certificarii


5. Etapa 3 a mecanismului de certificare propus de Asociatia de Ecoturism din Romania presupune:

a)     intocmirea unui raport privind evaluarea preliminara de catre Asociatia de Ecoturism din Romania

b)     decizia acordarii marcii de ecoturism de catre comisia de evaluare

c)     depunerea cererii si a documentatiei necesare evaluarii

d)     evaluarea preliminara


6. Pentru respectarea principiului privind contributia la conservarea naturii trebuie asigurata o contributie financiara la proiecte ecologice locale de minim:

a)     10% din valoarea pe care o plateste fiecare turist

b)     3% din valoarea pe care o plateste fiecare turist

c)     8% din valoarea pe care o plateste fiecare turist

d)     5% din valoarea pe care o plateste fiecare turist


7. Pentru respectarea principiului privind focalizarea pe zone naturale

a)     peste 50% din imaginile de marketing pentru produs trebuie sa includa natura ca element sau ca fundal

b)     peste 10% din imaginile de marketing pentru produs trebuie sa includa natura ca element sau ca fundal

c)     peste 30% din imaginile de marketing pentru produs trebuie sa includa natura ca element sau ca fundal

d)     peste 25% din imaginile de marketing pentru produs trebuie sa includa natura ca element sau ca fundal







Tema de control

Pentru o unitate de cazare sau un touroperator din tara noastra verificati incadrarea in criteriile care propuse de Asociatia de Ecoturism din Romania si propuneti masuri pentru certificarea prestatorului de servicii ecoturistice.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }