QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Cunoasterea notiunilor fundamentale ce defininesc fenomenul turistic








Cunoasterea notiunilor fundamentale ce defininesc fenomenul turistic


turism si categorile asociate: turism intern, turism international, turism interior, turism national, turism receptor (incoming), turism emitator (outgoing)

turist, excursionist, vizitator, turist in tranzit, vacantier

industria turismului si calatoriilor




motivele de calatorie


Turismul este considerat, in primul rand, „o forma de recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a timpului liber'[1]; el presupune „miscarea temporara a oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate in timpul petrecut la acele destinatii' ; de asemenea, in cele mai multe situatii, el implica efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate .

In literatura de specialitate exista numeroase definitii ale turismului; una dintre cele mai complexe apartine prof. elvetian W. Hunziker, pe o pozitie apropiata situandu-se si K. Krapf. Potrivit acestora turismul reprezinta „ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare'[4].

Intrucat fenomenul turistic a cunoscut de-a lungul timpului numeroase dezvoltari, in prezent, majoritatea tarilor si expertilor utilizeaza definitia adoptata de Organizatia Mondiala a Turismului (WTO/OMT) in 1991 la Reuniunea de la Otawa. Potrivit acesteia, turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive[5].

Se apreciaza ca aceasta definitie este suficient de larga pentru a acoperi calatoriile intre diferite tari, dar si in interiorul acestora si, de asemenea, pentru a include activitatile vizitatorilor de o zi (excursionisti) si ale celor care raman, in zona vizitata, cel putin 24 de ore (turisti).

Corespunzator acceptiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului, si anume:

a)  turism intern (domestic tourism): rezidentii unei tari date care calatoresc numai in interiorul acesteia;

b)  turism receptor (inbound tourism): non-rezidentii care calatoresc in tara data;

c) turism emitator (outbound tourism): rezidentii tarii date care calatoresc in alte tari.


Aceste trei forme de baza pot fi asociate in modalitati diferite, dand nastere altor categorii ale turismului, si anume:

turism interior forma ce regrupeaza turismul intern si turismul receptor;

turism national, constituit din turismul intern si turismul emitator;

turism international, alcatuit din turismul receptor si turismul emitator.

In ce priveste turistul, acesta este reprezentat de „orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat'[7].

Sunt mentionate, in acest context, trei criterii considerate esentiale pentru a distinge vizitatorii (in sensul de turisti) de alte categorii de calatori si pentru a elimina ambiguitatile generate de unii termeni. Potrivit acestor criterii:

voiajul trebuie efectuat intr-un loc situat in afara resedintei obisnuite , ceea ce exclude calatoriile mai mult sau mai putin regulate intre domiciliu si locul de munca sau de studii;

sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul avand, din punct de vedere statistic, statutul de rezident;

motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei activitati remunerate, la locul vizitat, ceea ce exclude migratia legata de locul de munca.

Vizitatorii sunt grupati, dupa rezidenta, in vizitatori internationali si vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la randul ei, subdivizata in turisti (cei care petrec cel putin o noapte in locul vizitat) si excursionisti (vizitatori de o zi).



Legat de durata voiajului, se sugereaza posibilitatea inregistrarii si evidentierii calatoriilor pe diverse lungimi de intervale, in functie de necesitatile analizei. Corespunzator acestei fragmentari a duratei calatoriei, unii autori' propun si notiunea de vacantier - pentru cei care realizeaza o calatorie de cel putin 4 zile. Se face, in acest fel, o demarcatie intre turismul de week-end (1-3 zile) si turismul de vacanta.

In privinta motivelor calatoriei, se recunoaste necesitatea identificarii acestora in scopul evaluarii comportamentului de consum si cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate si structurate pe grupe si subgrupe principalele mobiluri ale calatoriilor turistice, si anume:

loisir, recreere si vacanta (odihna): vizitarea oraselor, participarea la diverse manifestari culturale si sportive, efectuarea cumparaturilor, plaja (cura helio-marina), practicarea diferitelor sporturi (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihna, voiaje de nunta etc;

vizite la rude si prieteni: vizitarea parintilor, concedii in camin (familie), participarea la funeralii, participarea la programe de ingrijire a invalizilor etc;

afaceri si motive profesionale: instalarea de echipamente, inspectii, vanzari si cumparari in contul intreprinderilor straine, participarea la reuniuni, conferinte si congrese, targuri si expozitii, participarea la activitati sportive, profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi straine sau de pregatire profesionala etc;

tratament medical: statiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, statiuni termale si alte tipuri de cure si tratamente (slabire, infrumusetare);

religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje;

alte motive: echipajele aeronavelor si vaselor destinate transportului public (personalul insotitor de bord), tranzit, alte activitati.

In calatoriile lor, turistii consuma o serie de bunuri si servicii; acestea sunt produse, de regula, de industrii/ramuri distincte ale economiei, legate mai mult sau mai putin de turism. Corespunzator acestei realitati, in structurile (clasificarile) consacrate ale ramurilor economiei sau ale produselor si serviciilor nu se regaseste o industrie a turismului. Si totusi conceptul este frecvent utilizat si chiar definit[9].

Industria turistica este acea parte a economiei, alcatuita dintr-o suma de activitati sau mai multe ramuri a caror functie comuna este satisfacerea nevoilor turistilor[10]. Din industria turistica fac parte sectoarele:

locuinta si alimentatie (in conformitate cu structurile consacrate, grupa „Hoteluri si restaurante'): hoteluri, moteluri, case de oaspeti, ferme, vase de croaziera, vile, castele, camping-uri, proprietati time-share, resedinte secundare, restaurante (clasice, cu specific, fast-food), baruri, cafenele;

transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, cai ferate, autocare, firme de inchirieri de automobile, operatori de taximetre si sectorul noncomercial constituit din automobile proprietate personala, aeronave proprii, iahturi;

organizatorii de calatorii: agentii de voiaj si touroperatori;

atractii-agrement: elemente naturale (forme de relief, gradini, parcuri, lacuri etc.) si construite - catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de arta, teatre, parcuri de distractie, facilitati sportive, cazinouri precum si festivaluri si evenimente cultural-artistice;

organizatorii/administratorii destinatiilor: oficii de turism nationale, regionale, locale.

Se remarca, pe de o parte, continutul complex al industriei turistice si, pe de alta parte, interferenta cu alte domenii ale economiei, ceea ce mareste dificultatea evaluarii cu exactitate a dimensiunilor si aportului economic al acesteia. Totodata, datorita complexitatii si naturii sale specifice, industria turistica nu poate fi totdeauna si suficient definita in termeni de bunuri si servicii oferite ci, mai degraba, in tipuri de consumatori si timp lucrat[11]. Cel mai adesea, cand cumpara o vacanta, turistul cumpara nu doar o colectie de servicii, ci si o anumita imagine, utilizarea unui mediu etc.


Test de evaluare



Definiti turismul.

Definiti turistul.

Definiti excursionistul.

Turismul interior se compune din fluxurile ..

Turismul national se compune din fluxurile ..

Turismul international se compune din fluxurile ..

Cum se structureaza vizitatorii?

Definiti vacantierul.

Din ce este alcatuita industria turismului?

Enumerati motivele de calatorie potrivit recomandarilor OMT.




J. Ch. Holloway, The Business ofTourism, ed. IV, Pitman Publishing, London, 1994, p. I.

St. F. Witt, M. Z. Brooke, P. J. Buckley, The Management of International Tourism, Unwin Hyman Ltd., London, 1991, p. 2.

J. Ch. Holloway, op. cit. in loc cit.

Din punct de vedere etimologic, cuvantul turism deriva din verbul englezesc „to tour' - a calatori, a face un tur, a intreprinde un turneu prin; in limba franceza, „tourisme' este considerat un anglicism, desi termenul „tour' - cu sensul de voiaj, periplu, tur, este mai vechi si provine din latinescul „turnus'.

W. Hunziker, Individual und Sozial Turisme in Westereuropaische Raun, Berne, 1940.


notiunea de domestic tourism, utilizata in lb. engleza pentru turismul interior, genereaza unele ambiguitati; in mod uzual, ea desemneaza turismul intern (calatoriile rezidentilor in propria tara), dar in „Sistemul conturilor nationale' se refera la activitatile si cheltuielile rezidentilor si non-rezidentilor care calatoresc intr-o anume tara, respectiv domestic tourism cuprinde turismul intern si pe cel receptor.

OMT, op.cit., p. 7.

este introdus conceptul de resedinta obisnuita, cu sensul de tara sau locul in care o persoana traieste mai mult de 1 an, drept criteriu principal pentru a determina daca o persoana care soseste intr-o tara este vizitator sau alt gen de calator si daca un vizitator este cetatean al tarii respective sau rezident strain.

A se vedea in acest sens: Y. Tinard, op. cit., p. 1; J. Ch. Holloway, op. cit. p. 3 ; V.T.C. Middleton, Marketing in Travel and Tourism, London, Heinemann, 1988, p. 7; S. Medlik, Tourism and Productivity, London, British Tourist Authority, 1988 si altii.

St. Witt, M. Brooke, P. Buckley, The Management of International Tourism, New York, Routledge, 1995, p. 24.

J. Ch. Holloway, op. cit., p. 3.


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }