QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate transporturi

Porturile europei la oceanul atlantic si din marea manecii, marea nordului, marea baltica si marea irlandei








Porturile Europei la Oceanul Atlantic Si din mAreA MAnecii, Marea Nordului, MAREA BalticA Si MAREA Irlandei



Date generale privind Oceanul Atlantic

Oceanul Atlantic ocupa un sfert (25,8%) din suprafata totala a Oceanului Planetar, situandu-se din acest punct de vedere pe locul doi, dupa Oceanul Pacific. Suprafata sa este de 91 655 000 km2 , adancimea medie este de 3627m, adancimea maxima de 9 219 m in fosa Puerto Rico (situat la N de insula omonima), iar volumul apelor este de 330 100 000 km2.

Limita nordica a Oceanului Atlantic este formata de coastele Groenlandei si Islandei, precum si o linie conventionala ce uneste Insula Baffin cu Groenlanda si Islanda, de-a lungul Cercului Polar de Nord (66o33). In continuare, aceasta limita este data de linia care uneste coasta estica a Islandei cu insulele Fär Oer, Shetland si Storfosen (din fata fiodului norvegian Trondheim). Spre vest, limita Atlanticului o constituie tarmurile rasaritene ale Americii de Nord si de Sud, precum si meridianul de 67oW intre Capul Horn si Peninsula Antarctica. Spre sud, Atlanticul este delimitat de tarmurile Antarctidei intre meridianele de 67oW si 20oE, iar spre est delimitarea este data de tarmurile vestice ale Europei si Africii si de linia conventionala ce uneste Capul Acelor, situat in extremitatea sudica a Africii, cu Antarctida, de-a lungul meridianului de 20oE.




De la nord la sud, Atlanticul se desfasoara pe o lungime de 14 500 km, iar de la est, intre tarmurile apusene ale Golfului Mexic si cele rasaritene ale Mediteranei, se intinde pe o distanta de 12 500 km.

Oceanul Atlantic este format din bazinul oceanic ce ocupa o suprafata de 81 472 000 km2 (bazinul propriu-zis) si din bazinele maritime, carora li se adauga si suprafetele golfurilor marginase, ce insumeaza in total 10 283 000 km2. Marile ce apartin Oceanului Atlantic sunt: Marea Azov, Marea Baltica, Marea Caraibilor, Marea Irlandei, Marea Labradorului, Marea Marmara, Marea Mediterana, Marea Manecii, Marea Neagra, Marea Nordului, Marea Scotiei si Marea Weddell, iar dintre golfuri, cel mai important este Golful Mexic, ce constituie un bazin maritim cu toate atributele unei mari.


Porturile Europei la Oceanul Atlantic

Principalele porturi ale tarilor europene la Oceanul Atlantic sunt:

porturile spaniole:

pe coastele de SW: Cadiz, Sevilla (port fluvial-maritim) si Huelva;

pe coastele de NW: Vigo, Marin, Corunna si El Ferrol;

pe coastele de N: Gihon, Santander, Bilbao si San Sebastian;

in Insulele Canare: Las Palmas.

porturile portugheze (de la S la N): Sines, Setubal, Lisabona, Aveiro si Porto (cuprinzand porturile Porto si Leixoes).

porturile franceze (de la S la N): Bayonne, Bordeaux, La Rochelle/La Palice, Nantes – St. Nazaire, Lorient si Brest .

Dintre porturile spaniole la Oceanul Atlantic cele mai importante sunt: Cadiz, Vigo si Bilbao .



2.1. Portul Cadiz

Localizare: 36o30N; 06o20 W. Este situat pe coasta de est a Golfului Cadiz.

Dispune de facilitati de operare a navelor RO - RO, portcontainere, vrachiere (pentru vrac uscat), frigorifice, vrachiere, cargouri si tancuri petroliere.

Portul dispune de o zona libera in care pot opera vrachiere (vrac lichid si solid) si cargouri.

In compunerea Portului Cadiz mai intra porturile: Santa Maria, Puerto Real, Cabeznela, portul Santierului Naval si cel al Zonei libere.

Ancorajul este posibil in orice pozitie din interiorul baii Cadiz in raport cu pescajul navei si conditiile de vreme, iar petrolierele si navele cu pescaje mari vor ancora la vest de geamandura Junction, cu adancimi cuprinse intre 16–18 m .

Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 72, 48, 24, 12 si 6 ore inainte de sosirea navei, regula generalizata si pentru celelalte porturi spaniole.

Exista facilitati de reparatii navale in santierul naval al portului unde sunt posibile orice tip de reparatii si care dispune de 2 docuri uscate pentru nave de pana la 400 000 tdw si 2 docuri plutitoare cu o capacitate de 120 000 tdw.

Pescajele maxime admise sunt:

13 m in Portul Comercial Cadiz;

9 m in Portul Zonei Libere;

13 m in Portul Cabezuela;

5,5 m in Portul Santa Maria.

Traficul anual de marfuri al Portului Cadiz este de circa 16 milioane tone.


2.2. Portul Vigo

Localizare: 42o14 N; 08o42 W. Este situat pe coasta de vest a Spaniei, in estuarul Vigo.

Portul este format din Portul Vigo , Portul Bauzas si terminalul petrolier.

In portul Vigo (“comercial moles”) pot opera nave ferry-boat, RO-RO, portcontainere, cargouri, vrachiere si transatlantice (de pasageri). Bazinele portuare ale acestui port au adancimi cuprinse intre 7 si 11 m, cu exceptia celor de la dana transatlanticelor (12 m) si de la malul “Muelle de Guixar” unde adancimea la dana este de 17 m si unde pot opera portcontainere si nave pentru marfuri generale.

In Portul Bauzas exista 3 dane pentru nave RO-RO cu adancimi de 8-10 m, dana pentru minereuri si produse siderurgice (adancime 11 m) si dana navelor de pescuit (adancime 11 m). Pilotajul este obligatoriu.


2.3. Portul Bilbao

Localizare: 43o17 N; 02o55 W. Este situat pe coasta de nord a Spaniei, fiind amplasat la gura de varsare a raului Bilbao in Golful Biscaya.

Portul Bilbao este unul din cele mai mari porturi ale Spaniei, cu un trafic anual de circa 30 milioane tone marfuri.

Portul ofera multe facilitati de operare a navelor comerciale:

marfuri generale – 5 dane cu adancimi intre 4 si 12 m;

vrac uscat – 5 dane cu adancimi intre 4 si 12 m;

vrac lichid – danele nr. 1-6, unde au acces nave cu pescaje de 7,5-32m (pentru titei si produse petroliere);

produse chimice si alte produse de petrol – 3 dane (pescaje de 5-14 m);

portcontainere – 2 dane (pescaje de 8-14 m);

nave RO-RO – la 4 rampe si la terminalul de pasageri (pescaje de 7-12m);

terminale petroliere – malurile nr. 1 - 6, cu adancimi de 10 – 31 m, unde pot opera tancuri petroliere, LPG si chimice de pana la 500 000 tdw.

In port sunt oferite, de asemenea, facilitati moderne de debalastare, buncherare si reparatii navale.

Pilotajul este obligatoriu. Nava trebuie sa ia contact cu statia pilot cu o ora inaintea sosirii (ultima confirmare ETA).


2.4. Dintre porturile cu un trafic mai semnificativ se disting Gihon cu 13 milioane tone anual, La Coruña, cu 12,6 milioane tone anual si Las Palmas (Puerto de la Luz) din Insulele Canare, vizitat anual de circa 14 000 nave, cu un trafic anual de circa 12 milioane tone marfuri, 450 000 containere si 500 000 tone de peste congelat .


Porturile portugheze care inregistreaza cele mai mari cifre de trafic anual sunt: Sines, cu 18,9 milioane tone, Lisabona, cu 13,7 milioane tone si Porto (Oporto si Leixoes), cu 12 milioane tone.


2.5. Portul Sines

Localizare: 37o57 N; 08o52 W. Are traficul mai ridicat intrucat este specializat pe operarea petrolului si a produselor petroliere, dispunand de terminale moderne si de mare capacitate si, in secundar, de terminale pentru alte marfuri:

“Oil Terminal”, cu 7 dane (pescaje de 8-22,5 m);

“Petrochemical Terminal”, cu 2 dane (pescaje de 9-11 m);



“Multipurpose Terminal” (terminal multifunctional), o dana (pescaj maxim 17 m);

“General Cargo Terminal”, cu 2 dane (pescaj maxim 6, respectiv 7 m).

Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inainte de sosirea navei si se reconfirma cu 2 ore inaintea intrarii in port.

Ancorajul se face in 6 raioane nominalizate cu litere (C, D, E, F, G, H), ale caror delimitari sunt prevazute in “Guide to Port Entry” dupa aprobarea Statiei Pilot Sines.


2.6. Portul Lisabona

Localizare: 38o42 N; 09o11 W. Este situat la gura de varsare a raului Tejo, care formeaza un estuar adanc.

Portul ofera o gama variata de facilitati de operare a marfurilor pentru diferite tipuri de nave: RO-RO, portcontainere, cargouri, vrachiere, mineraliere, tancuri de petrol si chimice.

Bazinele portuare au adancimi la dane cuprinse intre 3,5 si 17 m, fiind in general mai mici la danele din amonte pe raul Tejo. Marfurile care cunosc un tranzit mai ridicat sunt: marfurile generale, cerealele, fructe proaspete, peste, marfuri containerizate, produse chimice, ulei de soia, ciment, combustibili, produse petroliere, s.a.

Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite prin agentul maritim cu 24 si 12 ore inainte de sosirea navei .


Porturile franceze care inregistreaza un trafic mai ridicat (din randul celor situate la Oceanul Atlantic) sunt:

- Nantes – St. Nazaire, port maritimo-fluvial, care cuprinde mai multe porturi, incepand de la litoralul Atlanticului (Portul maritim Nantes) si pana la St. Nazaire (port fluvial maritim situat in amonte pe fluviul Loara, la 60 km de Nantes). Traficul anual al acestor porturi se ridica la circa 26 milioane tone;

Bordeaux, port maritimo-fluvial situat pe raul Gironde si in estuarul raului, cu un trafic anual de circa 8,6 milioane tone;

Brest, port maritim situat pe coastele vestice ale Peninsulei Bretagne, cu un trafic anual de circa 2 milioane tone.


2.7. Porturile Marii Britanii la Oceanul Atlantic sunt:

in Golful Bristol (de la E la W): Bristol, Newport, Cardiff, Swensea si Milford Haven;

pe coasta de NW a Insulei Irlanda: Londonderry (pe raul Foyle), port al Irlandei de Nord;

in Insulele Orkney: Scapa Flow (terminal petrolier);

in Insulele Shetland: Sullom Voe (terminal petrolier).


Porturile Republicii Irlanda:

pe coastele de sud: Waterford, Cork si Bantry, ultimul fiind un terminal petrolier;

pe coastele de vest : Shannon Estuary, care cuprinde mai multe porturi, inclusiv terminale de petrol, Tarbert, Faynes, Limerick City Dock, Dernish Island, Moneypoint s.a.


2.9. Porturile Islandei sunt: Reykjavik, Hafnarfjordur, Vestmanney Jar si Akureyri. Dintre acestea, doar primele doua ofera posibilitatea de a opera nave cu pescaje medii (pescajul maxim admis – 8 m), iar celelalte porturi cu adancimi la dane sub 5 m.


3 Porturile din Marea Manecii

3.1. Date generale privind Marea Manecii

Situata pe platforma continentala dintre Franta si Marea Britanie, Marea Manecii are suprafata de 75 000 km2, adancimea medie de 86 m, adancimea maxima de 172 m, iar volumul apelor de 5 400 km3. Comunica larg spre vest cu apele Oceanului Atlantic, in timp ce spre NE legatura cu Marea Nordului se face cu stramtoarea Pas de Calais (Dover - Calais).

Peninsula Cotentin, care inainteaza din Normandia spre N-NW, desparte apele Marii Manecii in doua golfuri, care sunt si cele mai accentuate golfuri ale acestei mari: la vest – Golful St. Malo, iar la Est – Golful Senei.


3.2. Porturile Franceze mai importante din Marea Manecii sunt (de la W la E): St. Malo, Cherbourg, Le Havre, Rouen (port fluvio-maritim pe Sena), Dieppe, Boulogne, Calais si Dunkerque.

Din punct de vedere al traficului anual de marfuri cele mai active sunt:

portul Le Havre, care include si portul Antifer, cu un trafic de 60 milioane tone anual si un milion de pasageri, fiind al doilea port al Frantei ca marime;

portul Dunkerque, cu un trafic de 36,5 milioane tone pe an (al treilea port al Frantei);

portul Rouen, cu un trafic anual de circa 18 milioane tone.


3.3. Porturile Angliei la Marea Manecii

Cele mai insemnate porturi engleze la Marea Manecii sunt (de la W la E): Plymouth, Southampton, Portsmouth, Newhaven si Dover. Dintre acestea se disting:

Portul Southampton (35 milioane tone pe an);

Portul Dover (13 milioane tone marfuri, 3,5 milioane masini si 21 milione pasageri).


4 Porturile din Marea Irlandei

4.1. Date generale privind Marea Irlandei

Situata intre Marea Britanie si Irlanda, Marea Irlandei are suprafata de 103000 km2, adancimea medie 102 m, adancimea maxima 272 m si volumul apelor 9 500 km3. Comunica spre nord cu apele Oceanului Atlantic prin Canalul de Nord (North Channel). Valorile medii ale salinitatii sunt cuprinse intre 32 -34,5 ‰ , fiind putin mai scazute decat ale Oceanului Planetar.


4.2. Porturile Britanice din Marea Irlandei

Portul Liverpool, situat pe coasta rasariteana a acestei mari, pe malul drept al estuarului raului Mersey, este compus din trei porturi: Liverpool, Birkenhead si Garston, realizand impreuna un trafic anual de circa 50 milioane tone. In aceste porturi sunt operate marfuri de o gama foarte variata si au acces toate tipurile de nave. Traficul containerizat depaseste 500 000 tone anual.

Portul Manchester este situat pe raul Mersey fiind un port maritimo-fluvial ce se intinde pe o distanta de 36 M. Cuprinde patru mari sisteme de docuri cu bazine portuare operationale: Manchester, Rucorn, Fllesmere Port si Eastham ce asigura un trafic anual de peste 8 milioane tone marfuri.

Clyde Port, incluzand si Portul Glasgow, este situat pe raul Clyde (port fluvio-maritim), urcand in amonte circa 35 km de la varsarea in Marea Irlandei (in Canalul de Nord). Portul permite accesul navelor de mare tonaj, asigurand un trafic anual de circa 8 milioane tone. Dispune de santiere navale moderne ce se insira pe aproape 30 km pe ambele maluri ale raului Clyde, rau al carui gabarit este comparabil cu al Canalului Suez. Pe aceste santiere se produc aproximativ 1/3 din tonajul anual al navelor Marii Britanii, precum marile tancuri petroliere, giganticele mineraliere si marile pacheboturi britanice “Queen Mary” si “Queen Elisabeth”.



Portul Belfast este cel mai mare al Irlandei de Nord, situat in partea de NE a Insulei Irlanda, la varsarea raului Lagan, in estuarul Belfast Laugh. In santierele sale, care sunt dintre cele mai moderne din Europa, se construiesc petroliere de 250 000 tdw si chiar de 500 000 tdw.


4.3. Porturile Irlandei din Marea Irlandei

Republica Irlanda are un singur port important in aceasta mare, si anume portul Dublin, situat de o parte si de alta a estuarului raului Liffey. Portul este vizitat anual de aproximativ 5 500 de nave comerciale, avand un trafic de 4,5 milioane tone.


Porturile din Marea Nordului

5.1. Date generale privind Marea Nordului

Situata in partea de NW a Europei, Marea Nordului are suprafata de 575000 km2, adancimea medie 94 m, adancimea maxima 453 m si volumul apelor 54 000 km3. Salinitatea este cuprinsa intre 29-34,5‰. Este o mare de self, ale carei adancimi rar coboara sub 100 m, exceptand un sector ingust situat in apropierea tarmului sud-vestic al Peninsulei Scandinave, unde se afla adancimea maxima (453 m in Canalul Norvegian). In partea centrala a marii pe o portiune de 22 000 km2, apele au adancimi cuprinse doar intre 10 si 16 m, acoperind imensele dune de nisip de la Dogger Bank, un loc periculos pentru navigatie, deoarece in timpul refluxului nivelul apelor scade cu 5-6 m.

Marea Nordului comunica spre NW cu apele Oceanului Atlantic pe sectorul ce separa Insulele Shetland de Marea Britanie, spre N cu Marea Norvegiei intre Insula Shetland si Insula Storfossen din fiordul norvegian Trondheim, spre E cu Marea Baltica, prin stramtoarea Skagerrak, iar spre SW cu Marea Manecii, prin stramtoarea Dover-Calais. Ca urmare a construirii Canalului Kiel, de catre Germania, in partea sudica a Peninsulei Irlanda, Marea Nordului comunica si pe aceasta cale navigabila cu Marea Baltica .


5.2. Principalele porturi la Marea Nordului sunt :

Porturile Marii Britanii (de la S la N):

Medway, pe raul omonim (care cuprinde mai multe porturi - Medway Ports), cu un trafic anual de 19 milioane tone;

Londra, port fluvio-maritim amplasat pe Tamisa la 60 km distanta de gura de varsare in Marea Nordului. Lungimea totala a frontului de acostare este de 114 km, cuprinzand ambele maluri ale Tamisei. Este cel mai mare port al Marii Britanii, avand un trafic anual de peste 55 milioane tone marfa si 1 193 000 TEU. Este vizitat anual de aproximativ 60 000 nave.

Felixtowe, port maritim ce inregistreaza cel mai mare trafic de marfuri containerizate din Marea Britanie (2,6 milioane TEU), fiind din acest punct de vedere al patrulea port al Europei (dupa Rotterdam, Hamburg si Anvers).

Immingham, important port petrolier, dotat cu terminale moderne si de mare capacitate pentru petrol si produse petroliere.

Tees River, situat pe raul Tees, in aval de Middlesbrough, important port fluvio-maritim, cu un trafic anual de 42 milioane tone.

Porturile Sunderland si Dundee, porturi maritime cu un trafic mai modest, in comparatie cu marile porturi britanice.

Porturile Belgiei (de la W la E) :

Niewpoort

Ostend

Zeebrugge, cu un trafic de peste 30 milioane tone/an

Brugge (port fluvio-maritim)

Ghent (port fluvial)

Bruxelles (port fluvial)

Anvers (Antwerp), cel mai mare port al Belgiei si al doilea port al Europei, care inregistreaza un trafic anual de circa 115 milioane tone marfuri si 3,6 milioane TEU.

Porturile Olandei

Haga

Rotterdam, cel mai mare port al Europei, cu un trafic anual de peste 303 milioane tone marfuri si de 6,4 milioane TEU. Prin traficul realizat este al doilea port al lumii dupa Singapore. Este amplasat pe bratele Rhinului, la 30 km de varsarea in mare, fiind legat prin intermediul a 7 canaluri navigabile cu Marea Nordului, Haga si Amsterdam. Legarea Rhinului de Main si prin intermediul Canalului Main – Dunare, asigura traficul fluvial intre Marea Nordului si Marea Neagra, prin tranzitarea statelor Europei centrale si de sud-est.

Amsterdam este al doilea port al Olandei, cu un trafic anual de circa 33 milioane tone. Situat la gura de varsare a raului Amstel, portul este raspandit pe numeroase canaluri, lungimea cheurilor sale masurand 50 km. Fiind strabatut de circa 100 de canaluri, orasul Amsterdam este denumit si ,,Venetia Nordului” .

Porturile Germaniei

La Marea Nordului, Germania are cele mai importante porturi, care (de la W la E) sunt : Bremenhaven, Bremen (port fluvio-maritim), Cuxhaven si Hamburg, alaturi de care mai sunt o serie de porturi cu un trafic mai modest .

Portul Hamburg este cel mai mare port al Germaniei, cu un trafic anual de circa 37 milioane tone marfuri generale, 34 milioane tone marfuri in vrac si 3,7 milioane TEU. Este situat la gura de varsare a fluviului Elba, in apropiere de capatul sud-estic al estuarului Elbei, la aproape 60 M de Marea Nordului.

Complexul portuar este format din porturile Hamburg, Altona si Bilwelder ce cuprind un front de acostare de peste 65 km de cheiuri. In port pot opera nave de toate tipurile, cu pescaje cuprinse intre 16-41 ft. La terminalele de containere pot avea acces nave cu pescajul maxim de 41 ft. Petrolierele care opereaza in portul Hamburg pot avea pescaje de maximum 40 ft (adancimile la dane fiind pentru aceste nave cuprinse intre 21-40 ft).

Porturile Norvegiei

Cele mai insemnate porturi norvegiene din Marea Nordului sunt (de la E la W): Oslo, Drawmen, Slagen, Larvik, Sola, Karsto si Bergen. Dintre acestea se disting porturile: Göteborg (28,8 milioane t si 3,7 milioane t marfuri containerizate), Oslo (6,7 milioane t si un trafic de pasageri de 2,3 milioane), ambele porturi oferind facilitati moderne de operare a unei game foarte diverse de marfuri, precum si porturile specializate in traficul de petrol: Slagel, Sola si Karsto, ultimul avand si terminale pentru nave RO-RO.




6 Porturile din Marea Baltica

6.1. Date generale privind Marea Baltica

Marea Baltica are suprafata de 414.000 km2, adancimea medie 86 m, adancimea maxima 459 m, volumul apelor 33 000 km3 si salinitatea de 7,2‰, fiind marea cu cea mai scazuta salinitate de pe glob. In golfurile Botnic si Finic nivelul salinitatii este si mai scazut, ajungand la 6 ‰ si respectiv, 2 ‰.

Marea Baltica este legata de Marea Nordului printr-un sir de stramtori: Skagerrak, intre Norvegia si Danemarca, cu o latime de 110 km; Kattegat, intre Danemarca si Suedia, 65 km; Sund (Öre), intre Suedia si Insula Zeelanda, 3,7 Km; Beltul Mare, intre insulele Zeelanda si Fionia si Beltul Mic, intre Peninsula Iutlanda si Insula Fionia.



6.2. Porturile principale din Marea Baltica sunt :

Porturile Germaniei (de la W la E) : Kiel, Lubek, Wismar si Rostok. Cel mai important dintre acestea este portul Rostok cu un trafic anual de circa 20 milioane tone, unde sunt operate marfuri generale, marfuri in vrac, produse chimice, petrol s.a. si unde au acces nave cu un pescaj de maxim 38 ft.

Porturile Poloniei: Szczecin, Gdynia si Gdansk. Portul Gdansk (Danzig) este cel mai mare port polonez, avand un trafic anual de 16 milioane tone. Facilitatile de operare a navelor sunt diverse, portul primind nave RO-RO, mineraliere, petroliere, vrachiere, cargouri s.a. , mai putin portcontainere care sunt operate in portul Gdynia. Pescajul maxim admis in portul Gdansk este de 10-20 m, iar in Gdynia de 12 m.

Porturile Rusiei: Kaliningrad, St. Petersburg si Vyborg.

Portul St. Petersburg este cel mai mare port al Federatiei Ruse, avand un trafic anual de peste 20 milioane t. Este situat in partea rasariteana a Golfului Finik, la gurile de varsare ale bratelor fluviului Neva, care formeaza aici o delta. Potul dispune de 50 de dane unde pot fi operate cargouri, mineraliere, vrachiere, petroliere, nave RO-RO, nave portcontainere si nave de pescuit. Pescajul maxim admis este de 11 m, iar LOA este 260 m. In santierele navale ale portului sunt posibile toate tipurile de reparatii. Santierele navale din St. Petersburg construiesc cele mai mari nave comerciale ale flotei rusesti.


Porturile Lituaniei

Lituania are un singur port mai important: Klaipeda. Portul Klaipeda are un trafic de 15 milioane t/an si este vizitat anual de circa 6 000 nave. Adancimea maxima este de 10,6 m.

e) Porturile Letoniei: Ventspils si Riga

Portul Ventspils este cel mai mare port al acestei tari, avand un trafic anual de circa 35 milioane tone, fata de numai 9 milioane tone, cat are Riga. Dispune de 40 dane unde pot fi operate marfuri in vrac, marfuri generale, metale, petrol si produse chimice, precum si 6 dane pentru nave de pescuit. Pescajul maxim admis 12,50 m.

f) Porturile Estoniei: Pyarnu si Tallin

Portul Tallin, situat pe coasta de SW a Golfului Finic, are 17 dane unde pot fi operate nave cu un pescaj maxim de 8,6 m si LOA de 180 m. Marfurile ce pot fi operate sunt, in principal, cheresteaua, containere, RO-RO, marfuri in vrac si marfuri generale.

g) Porturile Finlandei:

Pe coastele de sud: Hamina, Kotka, Porvoo si Helsinki

Pe coastele de vest: Rauma si Kokkola.

Portul Helsinki este cel mai important port al Finlandei, situat pe coasta de NW a Golfului Finic, avand un trafic portuar de circa 8 milioane tone. Dispune de 40 dane la care pot fi operate: containere, RO-RO, masa lemnoasa, cereale, marfuri generale, produse alimentare, tancuri petroliere, nave de pasageri s.a. Multe dane au terminale specializate dotate cu mijloace dintre cele mai moderne. Pescajul maxim admis este de 31 ft.

h) Porturile Suediei. Dintre cele mai importante remarcam:

Pe coastele de E si SE : Lulea, Gavle, Stockholm si Norrkoping;

Pe coastele de SW (in zona stramtorilor): Malmo, Helsingborg, Halmstad, Göteborg si Brofjorden.

Portul Göteborg (Gothenborg) este cel mai important port suedez, inregistrand un trafic anual de circa 29 milioane tone si 3,7 milioane tone marfuri containerizate. Dispune de un numar mare de dane unde pot fi operate toate tipurile de nave si marfuri. Pescajul maxim admis: 18,9 m pentru tancuri petroliere, 12 m pentru cargouri si nave portcontainere in bazinul Skandia si 10 m pentru toate celelalte nave, in principalele bazine ale portului.

Porturile Danemarcei

Principalele porturi daneze la Marea Baltica sunt:

In Insula Zeelanda (Zealand): Copenhaga, Kalundborg si Gulfhavn, ultimele doua fiind specializate in traficul petrolului si al produselor petroliere;

In Insula Fionia (Funen): Portul Odense;

Pe coastele de est a Peninsului Iutlanda: Aarhus, Aalborg si Frederikshaven.

Portul Copenhaga este cel mai mare port danez, avand un trafic anual de circa 10 milioane tone. Dispune de numeroase dane, la care pot fi operate nave portcontainere, cargouri, tancuri petroliere s.a. Adancimile maxime la dane sunt de 10 m in port si 12 m la terminalul petrolier.

Portul Aarhus este unul din cele mai moderne porturi ale Danemarcei, fiind dotat cu numeroase terminale specializate. Dispune de 10 bazine maritime. In port pot fi operate nave portcontainere, RO-RO, mineraliere, petroliere, LPG, vrachiere, cargouri etc. Pescajele maxime admise sunt in functie de adancimea bazinelor unde sunt principalele terminale si dane de operare: 10 m in bazinul petrolier, 9,5 m la terminalul pentru marfuri generale (Multiterminal), 10,5 m la terminalul de containere, 13 m in portul de est (East Harbour) si tot 13 m la terminalul de carbuni.

Pentru ambele porturi (Copenhaga si Aarhus) ETA se transmite cu 12 ore inainte de sosirea navei.





loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }