Optimizarea organizarii circulatiei curentilor de vagoane

OPTIMIZAREA ORGANIZARII CIRCULATIEI CURENTILOR DE VAGOANE

PLAMUL DE FORMARE A TRENURILOR DE MARFA

Planul de formare a trenurilor de marfa este un sistem rational si economic de organizare a circulatiei curentilor de vagoane. Princi­pial, planul de formare are drept scop extinderea continua a marsrutizarii transporturilor si a formarii de trenuri specializate intre statiile tehnice si de triaj, pentru a asigura circulatia vagoanelor intre punctele de incarcare si cele de descarcare cu un numar minim de prelucrari. Planul de formare se elaboreaza in baza unor date refe­ritoare la: curentii de vagoane corespunzatori nevoilor de transport ale economiei, capacitatile statiilor si sectiilor de circulatie.

In ultimii ani s-a intensificat o specializare pe categorii de trafic careia ii corespund probleme si rezolvari specifice. Astfel, in prezent, planul de formare a trenurilor de marfa este alcatuit din mai multe subplanuri de formare corespunzatoare specificului diverselor categorii de trafic: planul de formare a trenurilor directe de marfa in trafic intern, a trenurilor de marfa in trafic international, a tre­nurilor de perisabile si vietati, a trenurilor de transconteinere si cole­tarie si a trenurilor de dirijare a vagoanelor goale.

Preponderente ca numar, trenurile directe de marfa sunt tre­nurile care, de regula, circula intre statiile tehnice si de triaj ale caii ferate, adica intre statiile unde se acumuleaza vagoanele sosite sau destinate de la sau pentru statiile intermediare. Datorita faptului ca aceasta categorie de trafic, deservita de trenurile directe, reprezinta partea cea mai insemnata din volumul marfurilor de transportat, este necesara elabo­rarea unor metode si metodologii de optimizare a modului de indrumare a curentilor de vagoane din care sunt alcatuite trenurile directe.

In principiu, in trafic direct, un vagon incarcat intr-o statie poate circula pana la statia de destinatie a transportului in doua feluri: direct, adica fara nici o oprire pentru manevrare, respectiv prelucrare, sau indirect, adica cu opriri pentru manevrare in statiile tehnice si de triaj. In prirnul caz, solutia este posibila atunci cand volumul curentilor de vagoane este mare. Atunci cand volumul cu­rentilor de vagoane este redus, se pune problema intocmirii unei comparatii intre consumul de timp necesar pentru acumularea vagoanelor in conditiile compunerii trenului in statia de origine a curentului de vagoane si consumul de timp determinat de prelucrarea in alte statii a aceluiasi curent de vagoane. Cu alte cuvinte, se pune  problema minimizarii consumului de timp necesar pentru indru­marea unui curent de vagoane, reprezentat prin produsul dintre numarul de vagoane care alcatuiesc curentul si numarul de ore ne­cesar pentru acumulare si manevra, reprezentat prin criteriul de comparatie denumit vagoane-ore. In acest scop metodele si modelele de calcul ale planului de formare isi propun determinarea variantei minime, optime aleasa, dintr-o multime de variante care reprezinta tot atatea combinatii de posibilitati de indrumare ale curentilor de vagoane.

In cele cc mmeaza vor fi prezentate cIteva dintre elementele, metodele de optimizare a Indrumarii curentilor de vagoane, respectiv de calcul al planului de formare al tienurilor directe de rnarfa.